1,087 matches
-
minoritate de germani (6,55%), una de evrei (1,6%), una de ruteni (6,23%), una de ruși (1,15%) și una de huțuli (2,57%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (91,45%), dar existau și romano-catolici (0,9%), mozaici (1,6%), evanghelici\luterani (5,5%). Alte persoane au declarat: adventiști (15 persoane), baptiști (1 persoană) și fără religie (1 persoană). Până la data de 7 septembrie 1976, comuna Milișăuți a purtat denumirea de comuna Bădeuți. La 7
Milișăuți () [Corola-website/Science/299251_a_300580]
-
se ridica la 2273 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (95,67%), cu o minoritate de germani (2,0%) și una de evrei (0,7%) Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (95,5%), dar existau și minorități de romano-catolici (2,0%) și mozaici (0,7%). Alte persoane au declarat: greco-catolici (2 persoane), evanghelici\luterani (4 persoane), baptiști (3 persoane), altă religie (57 de persoane).
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,85%). Pentru 3,49% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,32%), cu o minoritate de romano-catolici (1,24%). Pentru 3,52% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația orașului Frasin se ridica la 2124 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (48,8%), cu o minoritate de germani (35,35%), una de
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
minoritate de germani (35,35%), una de evrei (7,35%), una de ruși (0,85%), una de ruteni (0,1%) și una de polonezi (1,35%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (55,2%), dar existau și romano-catolici (34,25%), mozaici (7,35%), evanghelici\luterani (2,8%) și greco-catolici (0,4%). Localitatea Frasin este atestată documentar pentru prima dată în anul 1850, ca având pecete proprie în limba română. Dacă în anul 1785 Frasin era pomenit ca un
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
de polonezi (5,35%), una de maghiari (0,75%), una de ruși (0,22%), una de armeni (0,01%) și una de cehi\slovaci (1,43%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (57,0%), dar existau și romano-catolici (33,53%), mozaici (7,16%), evanghelici\luterani (1,2%) și greco-catolici (0,6%). Alte persoane au declarat: altă religie (3 persoane) și fără religie (13 persoane). Putna a cunoscut un ritm de creștere economică în ultimul timp în care s-
Comuna Putna, Suceava () [Corola-website/Science/299786_a_301115]
-
a familiei Vlonga, iar cea din jos, a familiei Pop Coman. După „Semantismul bisericii greco-catolice” din 1900, în Moisei existau 2475 greco-catolici, din care 1773 în centru, 360 la Negru, 220 la Dragoș și 122 la Lunca de Jos, 6 romano-catolici și 1095 evrei, deci o populație de 3576 de suflete. în anul 1932 erau în comună 5014 suflete, din care 11 romano-catolici, 4 ortodocși, 7 calvini, 64 pocăiți, care aveau casă de rugăciuni, 3774 greco-catolici, 1154 evrei, care aveau o
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
din care 1773 în centru, 360 la Negru, 220 la Dragoș și 122 la Lunca de Jos, 6 romano-catolici și 1095 evrei, deci o populație de 3576 de suflete. în anul 1932 erau în comună 5014 suflete, din care 11 romano-catolici, 4 ortodocși, 7 calvini, 64 pocăiți, care aveau casă de rugăciuni, 3774 greco-catolici, 1154 evrei, care aveau o sinagogă și două case de rugăciuni. În toamna anului 1948 călugării greco-catolici de la Mănăstirea Moisei, împreună cu starețul Lucian Pop, au fost arestați
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
Sus, Basna, Basna de Sus". La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.776 locuitori, dintre care 1.149 germani, 348 români, 238 țigani, 38 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.141 evanghelici-luterani, 575 greco-catolici, 24 romano-catolici, 19 reformați (calvini), 12 ortodocși și 5 unitarieni. La recensământul din 2002 au fost înregistrați 3.911 locuitori, dintre care 2.576 români, 1.170 țigani, 136 maghiari, 26 germani. "Biserica evanghelică-luterană" a fost ridicată probabil în a doua jumătate
Bazna, Sibiu () [Corola-website/Science/299828_a_301157]
-
8% -servicii: 43,3% Armenii reprezintă cca 96% din populație, minoritățile principale sunt greci, asirieni, kurzi, ruși, ucrainieni. Limba oficială este armeana, iar o altă limbă vorbită este rusa. Religia cea mai răspândită este creștinismul (confesiunea apostolică armeană și cea romano-catolică), iar cealaltă este islamismul. Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele obiective din Armenia (în stânga: anul preluării bunului / locului pe Lista UNESCO): Conducere Informații generale Istorie Turism Altele
Armenia () [Corola-website/Science/299842_a_301171]
-
minorități sunt cele de romi (19,32%), maghiari (8,27%) și slovaci (4,45%). Pentru 6,43% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,06%), dar există și minorități de romano-catolici (11,75%), penticostali (6,25%) și evanghelici-luterani (1,63%). Pentru 6,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populația băștinașă a Chevereșului are trei componente: localnici bănățeni, olteni imigrați la începutul secolului al XVIII-lea și moți exilați de
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
nivelul comunei, conform recensământului din 2002 situația se prezenta astfel: La nivelul satului structura religioasă se prezintă astfel: Conform datelor din 2002 populația din localitatea Florești avea următoarea structura confesionala: 40,6% ortodocși, 30% greco-catolici, 17,6% reformați, 7,9% romano-catolici și 9,2% alte culte. Comparativ, la recensământul din anul 1930, din cei 2.906 locuitori ai Floreștiului, 1.655 s-au declarat greco-catolici (56,9%), 1.003 romano-catolici (34,5%), 161 reformați (5,5%), 47 ortodocși (1,61%), 28
Comuna Florești, Cluj () [Corola-website/Science/299863_a_301192]
-
confesionala: 40,6% ortodocși, 30% greco-catolici, 17,6% reformați, 7,9% romano-catolici și 9,2% alte culte. Comparativ, la recensământul din anul 1930, din cei 2.906 locuitori ai Floreștiului, 1.655 s-au declarat greco-catolici (56,9%), 1.003 romano-catolici (34,5%), 161 reformați (5,5%), 47 ortodocși (1,61%), 28 mozaici (0,96%) și 12 de alte confesiuni. Atestata documentar din 1272, comuna are o vechime mult mai mare, descoperirile arheologice certificând aici așezări umane din neolitic. În perioada
Comuna Florești, Cluj () [Corola-website/Science/299863_a_301192]
-
lucrat în diverse servicii economice. La sugestia episcopului Iuliu Hossu în anul 1955, imediat după întoarcerea sa din detenție, episcopul romano-catolic Áron Márton a primit cinci tineri greco-catolici (câte unul pentru fiecare eparhie a Bisericii Române Unite), în Institutul Teologic Romano-Catolic de grad universitar din Alba Iulia. În anul universitar 1958/59, când acest grup era în anul IV de facultate, Departamentul Cultelor a aflat de existența lor și a intervenit la Dieceza de Alba Iulia pentru excluderea lor. Episcopul Márton
Lucian Mureșan () [Corola-website/Science/299964_a_301293]
-
3,84%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (5 persoane), ruși (2 persoane), sârbi\croați\sloveni (1 persoană), cehi\slovaci (2 persoane) și polonezi (12 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (91,92%), dar existau și romano-catolici (2,97%) și mozaici (3,91%). Alte persoane au declarat: evanghelici\luterani (24 de persoane), greco-catolici (7 persoane), baptiști (30 de persoane), alta religie (4 persoane) și fără religie (40 de persoane). Valea Sucevei a fost locuită încă din epoca
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
de Sus este ortodoxia. După confesiune, populația localității se împarte astfel: 79.05% ortodocși, 19.47% penticostali și 1.26% baptiști. Conform recensământului din anul 1910, în Vicovu de Sus locuiau 6.725 persoane de confesiune ortodoxă, 359 israeliți, 269 romano-catolici, 24 greco-catolici, 16 luterani, 2 armeano-catolici. În 1930, stuctura populației după religie era următoarea: 7.860 ortodocși, 253 romano-catolici, 7 greco-catolici, 334 mozaici, 30 baptiști, 24 evangelici, 4 alte religii și secte, 40 fără religie și liber cugetători. Rezultatele recensământului
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
26% baptiști. Conform recensământului din anul 1910, în Vicovu de Sus locuiau 6.725 persoane de confesiune ortodoxă, 359 israeliți, 269 romano-catolici, 24 greco-catolici, 16 luterani, 2 armeano-catolici. În 1930, stuctura populației după religie era următoarea: 7.860 ortodocși, 253 romano-catolici, 7 greco-catolici, 334 mozaici, 30 baptiști, 24 evangelici, 4 alte religii și secte, 40 fără religie și liber cugetători. Rezultatele recensământului efectuat în 2002 indicau că în Vicovu de Sus trăiau 11.166 persoane de confesiune ortodoxă, 2.751 penticostali
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
alte religii și secte, 40 fără religie și liber cugetători. Rezultatele recensământului efectuat în 2002 indicau că în Vicovu de Sus trăiau 11.166 persoane de confesiune ortodoxă, 2.751 penticostali, 179 baptiști, 11 adventiști de ziua a șaptea, 6 romano-catolici, 4 creștini după Evangelie, 3 creștini de riț vechi, 1 reformat, 1 de altă religie, 3 fără religie. Lăcașuri de cult pentru ortodocși: Lăcașuri de cult pentru baptiști: Lăcașuri de cult pentru penticostali: Spitalul Vicovu de Sus a fost înființat
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
despre satul "Székelyszáz" din Bihor. Dieta Transilvaniei () a fost organul constituțional și politic pre-parlamentar al Principatului Transilvania, creat în secolul al XVI-lea și format din reprezentanții stărilor celor trei națiuni privilegiate (maghiarii, sașii și secuii) și ai religiilor recepte (romano-catolică, evanghelic-lutherană, reformată și, mai târziu, cea unitariană). Dietele ardelenești au fost ținute în mai multe localități, de cele mai multe ori în orașe sau târguri situate în zona centrală a Transilvaniei, pe lângă cele mai importante drumuri, în centre demografice și economice importante
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
în epoca de formare a noului stat și în intervalul de criză politică 1658-1661. În prezența principelui Ioan Sigismund Zápolya, la 6 ianuarie 1571 dieta de la Târgu Mureș a hotărât adoptarea libertății conștiinței religioase în Transilvania a celor patru confesiuni: romano-catolic, reformat, evanghelic și unitarian. Principele de religie unitariană dorea însă o promovare deosebită a acesteia din urmă. Acest eveniment a constituit o contribuție de dimensiune europeană la instalarea toleranței religioase, model practicat peste secole în Transilvania. Masacrul de la Siculeni (numit
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
cel mai bine pentru cărți fantastice clasice: Hobbitul și Stăpânul Inelelor. A fost profesor de anglo-saxonă la Oxford (mai exact la catedra ) din 1925 până în 1945 și profesor de limbă și literatură engleză din 1945 până în 1959. A fost un Romano-Catolic devotat și prietenul lui C. S. Lewis - amândoi fiind membri ai clubului de discuție cunoscut sub numele "The Inklings". După moartea sa, fiul lui, , a publicat foarte multe cărți bazate pe notațiile și manuscrisele nepublicate ale tatălui său, incluzând Silmarillion
J. R. R. Tolkien () [Corola-website/Science/299443_a_300772]
-
care acuză faptul că în formulare era tipărită deja confesiunea ortodoxă și a susținut că autoritățile au făcut presiuni asupra celor recenzați să nu se declare greco-catolici. Independent de Biserica Română Unită, în România există de asemenea șase episcopii (dieceze) romano-catolice (de rit latin), care formează Biserica Romano-Catolică din România. Conform datelor recensământului efectuat în anul 2002 de autoritățile române, județele cu cea mai numeroasă prezență greco-catolică erau: Cluj (30.012), Satu-Mare (29.200), Maramureș (28.182) etc. Inițial Biserica Română
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
012), Satu-Mare (29.200), Maramureș (28.182) etc. Inițial Biserica Română Unită cu Roma a fost pusă sub jurisdicția arhiepiscopului romano-catolic de Esztergom, care îndeplinea funcția de Principe-Primat al Ungariei. Astfel episcopul greco-catolic din Blaj se afla subordonat canonic celui romano-catolic din Esztergom. În anul 1777 a fost înființată ce-a de-a doua episcopie unită românească, Episcopia de Oradea Mare, subordonată inițial tot Arhiepiscopiei de Esztergom. Situația s-a schimbat la 26 noiembrie 1853, când prin bula „Ecclesiam Christi ex
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
zid interior: reformaților și mai târziu uniților le aparținea naosul bisericii, iar zona altarului și corul aparținea romano catolicilor, iar din 1874 vechilor catolici. Încercarea principelui Carol al III-lea Filip de a transforma întreaga biserică într-o biserică de romano-catolică pentru curtea domnească, a condus la o criză religioasă în întreg imperiul german. Abia în anul 1936 biserica întreagă este trecută în proprietatea Bisericii Evanghelice din Landul Baden. Abia atungi zidul despărțitor care a separat cele două comunitățiu a fost
Heidelberg () [Corola-website/Science/298853_a_300182]
-
434 locuitori. 1795 - se construiește biserică reformata. 1798 - se construiește castelul din interiorul cetății. 9 iulie 1801 - în timpul nopții se produce un mare incendiu care în decurs de trei ore distruge cea mai mare parte a orașului, castelul, în timp ce bisericile romano-catolică, reformata și românească ard complet. 11 mai 1807 - împăratul Austriei Francisc I vizitează Giula. 29-31 ianuarie 1816 - se produc mari distrugeri în urma inundațiilor, 179 case fiind acoperite de apele revărsate ale Crișului Alb. 1825 - se ridică biserică ortodoxă neunita. 1826
Jula () [Corola-website/Science/297723_a_299052]
-
de la 1 octombrie 1857 orașul maghiar se contopește cu cel german, formând orașul Gyula. 1910 - conform datelor recensământului efectuat de autoritățile austro-ungare, din cei 24.284 de locuitori ai orașului Giula (Jula), 3.391 erau ortodocși, 101 greco-catolici, 12.094 romano-catolici, 6.975 reformați ș.a. Din punct de vedere etnic, 2.540 s-au declarat români, 19.808 unguri, 1.581 germani, 313 slovaci ș.a. În mijlocul orașului se află cetatea veche (secolul XIII), acum centru comercial și o atracție turistică. Este
Jula () [Corola-website/Science/297723_a_299052]