1,088 matches
-
Iorgulescu, „Împărăția” de Matei Gavril, LCF, 1972, 37; Valentin Tașcu, „Împărăția”, F, 1972, 9; Dan Culcer, „Împărăția”, VTRA, 1972, 11; Poantă, Modalități, 119-120; Cristea, Un an, 211-213; Barbu, O ist., 423; Piru, Poezia, I, 359, II, 427-431; Iorgulescu, Al doilea rond, 296-299; Dana Dumitriu, Confesiunea ca revanșă, RL, 1979, 2; Valentin Tașcu, „Noaptea definitivă”, F, 1979, 2; Mircea Popa, Cazuistica anormalității, TR, 1979, 18; Paul Dugneanu, Substanță lirică și expresie, LCF, 1979, 36; Alboiu, Un poet, 57-59; Cristea, Faptul, 283-287; Lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287179_a_288508]
-
cronometru; traseul a inclus un mers printre jaloane (constituiți din stâlpii de susținere a unei clădiri dezafectate), efectuat de două ori, odată pe partea stângă și odată pe partea dreaptă, între care s-a intercalat efectuarea unei ocoliri rapide a rondului din centrul parcului. Competitorii au concurat pe perechi (unul din centru Buziaș și unul din centrul Găești), startul și cronometrarea fiind realizate de către echipa de cercetare. Rezultatele înregistrate de fiecare elev (timpii realizați de aceștia) au fost consemnate pe
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
a naturii, cum este legea gravitației. Fizicienii matematicieni din generația lui Kant aveau deja o conștiință clară a distincției dintre știința teoretică a naturii și simpla empirie. În acest sens merită să fie amintite unele reflecții ale lui Jean Le Rond d’Alembert. În scrierea sa Essai sur les éléments de la philosophie ou sur les principes des conaissances humaines; avec les eclaircissments, d’Alembert a subliniat că legile unei științei cum este mecanica newtoniană nu se referă la fapte direct accesibile
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
disfuncție, o dădea la iveală așa cum nici ea nu se cunoștea, punând-o să sară coarda cu propria-i limită. Și lui îi sticleau ochii în special când coarda trecea pe dedesubtul ei, lăsând-o în afara lumii obișnuințelor, în golful rond al alterității azurii, ca pe o corabie de pe alt tărâm legănându-se la ancoră. "Cârmaciule, lasă veghea și alătură-te chefului nostru", îi striga de pe mal violatorul din Rică, beat criță de prea multa știință a ceea ce-înseamnă să
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
unul din ziduri se întrerupea brusc, reînființându-se mai apoi în alt loc, unde zidarul său își găsea un nou tovarăș de lucru și vorbă. Se întâmpla și ca trei-patru ziduri să avanseze în paralel, după care să se unească rond, sau în unghi. În fundăturile astfel formate, la adăpost de privirile celorlalți, meșterii lor continuau uneori să caute unul într-altul inspirația trebuincioasă. N-ar fi greșit să vedem în țesătura complexă a zidăriei lăsate în urmă amprenta evoluției relațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
povestiri, București, 1994; Un regat imaginar, București, 1997; Elegii la sfârșit de secol, București, 1999. Repere bibliografice: Ardeleanu, Însemnări, 167-176; Negoițescu, Scriitori, 483-486; Oprea, Mișcarea, 197-204; Mincu, Critice, I, 112-115; Drăgan, Aproximații, 201-210; Dimisianu, Prozatori, 70-78; Raicu, Structuri, 277-282; Iorgulescu, Rondul, 132-142; Cristea, Domeniul, 196-201; Balotă, Universul, 130-143; Dimisianu, Nouă prozatori, 7-23; Ungureanu, Proză, 147-156; Ștefănescu, Preludiu, 168-173; Vlad, Lectura, 236-241; Ardeleanu, Mențiuni, 137-141; Simion, Scriitori, I, 598-615; Regman, Explorări, 159-168, 284-294; Ștefănescu, Jurnal, 117-118, 130-134; Băileșteanu, Refracții, 150-161; Tomuș, Mișcarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
ohm, ori sunt combinații de litere și cifre: H2O. Altele nu sunt formate din litere (obișnuite), ci sunt semne convenționale (inventate sau amintind forma unor litere, eventual folosite în vechime 51): % = la sută, $ = dolar(i), € = euro, £ sau ₤ = liră sterlină, @ = a rond (semn convențional folosit în informatică), & = lat. et, engl. and ("și") etc. Acestea nu intră, desigur, în sfera prezentei lucrări, deoarece nu sunt rezultatul vizibil al scurtării cuvintelor corespunzătoare. Deși standardizate pe plan internațional, unele simboluri pot avea variante proprii unor
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Stănescu, Poeți și critici, 232-235; Tudor, Pretexte, 184-190; Grigurcu, Idei, 189-196; Raicu, Structuri, 330-332; Constantin, Prozatori-critici, 93-97; Petrescu, Scriitori, 30-36; Nițescu, Repere, 116-120; Dimisianu, Valori, 168-170; Ungureanu, La umbra cărților, 53-56; Ungheanu, Arhipelag, 356-360; Raicu, Critica, 463-468; Iorgulescu, Al doilea rond, 146-154; Ungheanu, Lecturi, 172-177; Simion, Scriitori, I, 733; Iorgulescu, Scriitori, 289-291; Dimisianu, Opinii, 267-271; Călinescu, Perspective, 222-225; Ciobanu, Însemne, II, 139-143; Mihăilescu, Conceptul, II, 147-150; Dobrescu, Foiletoane, I, 181-185; Ștefănescu, Jurnal, 154-155; Cristea, Faptul, 314-322; Grigurcu, Critici, 339-353; Tomuș, Mișcarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
electrică, București, 1979; 1,2,3 sau..., București, 1980; Aer cu diamante (în colaborare cu Mircea Cărtărescu, Florin Iaru și Ion Stratan), pref. Nicolae Manolescu, București, 1982; Cruciada întreruptă, București, 1982; Poemele siameze, București, 1983; În așteptarea cometei, București, 1986; Rondul de noapte, București, 1987; Pornind de la un vers, București, 1990; Bătrânețile unui băiat cuminte, Constanța, 1994; Mickey Mouse e mort, București, 1994; Ioana care rupe poeme, București, 1996; Patinează sau crapă, București, 1997; Percheziționarea îngerilor, București, 1998; Lumină de la frigider
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
aceștia să se apropie de cunoașterea fenomenelor din natură. (“Ecologie”B. Stugren și H. Killyen). Școlarii trebuie puși în contact direct cu natura vie chiar dacă în orașe acest contact se reduce la parcul din fața blocului, aleea de copaci a străzii, rondurile de flori din împrejurimi, etc. Elevii își formează convingeri trainice cu privire la necesitatea protejării mediului ambiant numai atunci când se pornește de la exemple concrete, pozitive sau negative, luate din orizontul lor local. Ei rămân astfel cu o imagine clară despre faptul că
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
la postul de radio Europa Liberă și colaborator la Radio France Internationale. Debutează în 1966, în „Revista nouă” (Ploiești), colaborând apoi la „Luceafărul”, „Ramuri”, „Argeș”, „Convorbiri literare” „România literară”, „Astra”, „Ateneu”, „Cronica”, „Tribuna”, „Tomis”, „Dilema”, „22” ș.a. Prima lui carte, Rondul de noapte, apare în 1974. Fiecare dintre volumele de critică la zi publicate de I. conține o suită de analize situate sub semnul unui program literar respectat. Rondul de noapte înțelegea să plaseze personajele literaturii „în spațiu”, orânduindu-le în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
literară”, „Astra”, „Ateneu”, „Cronica”, „Tribuna”, „Tomis”, „Dilema”, „22” ș.a. Prima lui carte, Rondul de noapte, apare în 1974. Fiecare dintre volumele de critică la zi publicate de I. conține o suită de analize situate sub semnul unui program literar respectat. Rondul de noapte înțelegea să plaseze personajele literaturii „în spațiu”, orânduindu-le în mai multe planuri și urmărindu-le în mișcare, nu static. Erau formulate în această carte de debut puncte de vedere originale despre Emil Botta, Maria Banuș, A.E.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
îl crede supraevaluat de critica autoritară a momentului: „Tezistă, sufocată sub o avalanșă de speculații aride, cu inimă artificială și cu articulații rigide, literatura lui Al. Ivasiuc e suficient de agreabilă ca exercițiu metaliterar cu mijloace literare.” În Al doilea rond (1976), Critică și angajare (1981), I. va fi tot mai atent la orientările teoretice ale istoriei literare postbelice, ocupându-se mai mult de grupări de autori așezați sub semnul unui program comun (Cercul Literar de la Sibiu, orientările criticii contemporane, modalități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
spre analiza politică propriu-zisă. Mircea Iorgulescu impresionează mai ales ca diagnostician. Analizele sale sunt exacte, având capacitatea de a specifica cu precizie trăsăturile individualizante ale unui autor, fără a pierde din vedere latura generală a fenomenului artistic. CORNEL MORARU SCRIERI: Rondul de noapte, București, 1974; Al doilea rond, București, 1976; Scriitori tineri contemporani, București, 1978; Firescul ca excepție, București, 1979; Critică și angajare, București, 1981; Ceara și sigiliul, București, 1982; Prezent, București, 1985; Spre alt Istrati, București, 1986; Eseu despre lumea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
mai ales ca diagnostician. Analizele sale sunt exacte, având capacitatea de a specifica cu precizie trăsăturile individualizante ale unui autor, fără a pierde din vedere latura generală a fenomenului artistic. CORNEL MORARU SCRIERI: Rondul de noapte, București, 1974; Al doilea rond, București, 1976; Scriitori tineri contemporani, București, 1978; Firescul ca excepție, București, 1979; Critică și angajare, București, 1981; Ceara și sigiliul, București, 1982; Prezent, București, 1985; Spre alt Istrati, București, 1986; Eseu despre lumea lui Caragiale, București, 1988; ed. 2 (Marea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
Ediții: C. Dobrogeanu-Gherea, Asupra criticei, postfața edit., București, 1973; Dinicu Golescu, Însemnare a călătoriii mele, postfața edit., București, 1977; Panait Istrati, Mediterana, pref. edit., București, 2001; Florin Mugur, Scrisori de la capătul zilelor, pref. edit., București, 2002. Repere bibliografice: Liviu Petrescu, „Rondul de noapte”, TR, 1974, 28; Ungureanu, La umbra cărților, 63-64; Ulici, Prima verba, I, 42-45; Regman, Colocvial, 227-230; Culcer, Citind, 80-88; Vlad, Lectura, 68-73; Ungheanu, Lecturi, 210-215, 296-300; Dimisianu, Opinii, 299-303; Dobrescu, Foiletoane, I, 143-151; George, Sfârșitul, III, 286-289; Raicu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
cu diametrul mic: 0,3 0,75 m. Se pot alcătui și mase de arbuști scunzi, conținând în interior exemplare grupate de arbuști înalți. Amenajările floricole reprezintă elemente de mare bogăție decorativă. Aceste amenajări se pot face sub formă de: ronduri, rabate, borduri, arabescuri, pete, grupări libere, plante solitare, etc. Criterii de alegere a speciilor floricole Speciile floricole, prin habitus, frunze și flori, alcătuiesc un decor temporar al sezonului de vegetație, constituind elementul principal al varietății zilnice a unui spațiu verde
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
înălțimea tulpinii se deosebesc: specii de talie mică 5 20 (25) cm, precum Crocus sp., Galanthus sp., Narcissus sp., Hyacinthus sp., Muscari sp., Lobelia sp. Acestea se folosesc grupat, în planul apropiat de privitor, în componența bordurilor, covoarelor, în marginea rondurilor sau rabatelor, precum și în mozaicuri. specii de talie mijlocie 20 (25) 50 (60) cm, precum specii ale genurilor: Petunia sp., Tagetes sp., Ageratum sp., Salvia sp., Tulipa sp., Calistephus chinensis. Acestea se folosesc pentru rabate, partere, platbande sau grupuri pe
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cum este cazul la răchițele (Impatiens balsamina) fructele sunt interesante (fructe pleznitoare), iar la păpădie (Taraxacum officinale) fructele sunt atrăgătoare, fiind chiar o sursă de amuzament pentru copii. Asocierea speciilor floricole. Speciile floicole sunt incluse în amenajări sub formă de: ronduri, rabate, borduri, arabescuri, pete, grupări libere, plante solitare, etc. Alegerea sortimentului de plante se va face în funcție de scop, epoca înfloritului, înălțimea plantelor, felul și culoarea florilor, aromele, rezistența la umbrire, la diferitele noxe, etc. Rondurile se vor proiecta nu numai
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
în amenajări sub formă de: ronduri, rabate, borduri, arabescuri, pete, grupări libere, plante solitare, etc. Alegerea sortimentului de plante se va face în funcție de scop, epoca înfloritului, înălțimea plantelor, felul și culoarea florilor, aromele, rezistența la umbrire, la diferitele noxe, etc. Rondurile se vor proiecta nu numai sub formă rotundă ci și sub formă de elipsă, pătrat, dreptunghi, hexagon, etc. La amenajare se pot utiliza plante floricole anuale, bienale sau perene. Se pot proiecta ronduri centrale amplasate la intersecția aleilor, ronduri laterale
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
rezistența la umbrire, la diferitele noxe, etc. Rondurile se vor proiecta nu numai sub formă rotundă ci și sub formă de elipsă, pătrat, dreptunghi, hexagon, etc. La amenajare se pot utiliza plante floricole anuale, bienale sau perene. Se pot proiecta ronduri centrale amplasate la intersecția aleilor, ronduri laterale sau în interiorul parterelor. Rondurile vor cuprinde: alei false sub formă de desen pe care se așterne zgură roșie, nisip, griblură, etc.; borduri din buxus sau alte plante, care încadrează desenele și plante floricole
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
etc. Rondurile se vor proiecta nu numai sub formă rotundă ci și sub formă de elipsă, pătrat, dreptunghi, hexagon, etc. La amenajare se pot utiliza plante floricole anuale, bienale sau perene. Se pot proiecta ronduri centrale amplasate la intersecția aleilor, ronduri laterale sau în interiorul parterelor. Rondurile vor cuprinde: alei false sub formă de desen pe care se așterne zgură roșie, nisip, griblură, etc.; borduri din buxus sau alte plante, care încadrează desenele și plante floricole care se plantează în interiorul bordurilor. La
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
nu numai sub formă rotundă ci și sub formă de elipsă, pătrat, dreptunghi, hexagon, etc. La amenajare se pot utiliza plante floricole anuale, bienale sau perene. Se pot proiecta ronduri centrale amplasate la intersecția aleilor, ronduri laterale sau în interiorul parterelor. Rondurile vor cuprinde: alei false sub formă de desen pe care se așterne zgură roșie, nisip, griblură, etc.; borduri din buxus sau alte plante, care încadrează desenele și plante floricole care se plantează în interiorul bordurilor. La proiectarea rondurilor se va ține
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
sau în interiorul parterelor. Rondurile vor cuprinde: alei false sub formă de desen pe care se așterne zgură roșie, nisip, griblură, etc.; borduri din buxus sau alte plante, care încadrează desenele și plante floricole care se plantează în interiorul bordurilor. La proiectarea rondurilor se va ține seama de următoarele principii: rondurile plantate cu o singură specie de plante floricole produc o impresie de masă mai puternică; rondurile convexe permit o vizibilitate mai bună asupra desenului, decât cele plate; pentru borduri cele mai indicate
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
sub formă de desen pe care se așterne zgură roșie, nisip, griblură, etc.; borduri din buxus sau alte plante, care încadrează desenele și plante floricole care se plantează în interiorul bordurilor. La proiectarea rondurilor se va ține seama de următoarele principii: rondurile plantate cu o singură specie de plante floricole produc o impresie de masă mai puternică; rondurile convexe permit o vizibilitate mai bună asupra desenului, decât cele plate; pentru borduri cele mai indicate plante sunt cele cu creștere joasă; pentru amenajarea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]