877 matches
-
intrară întrun lăstăriș des, care încetini goana cailor. Poteca era largă și curățită în primăvară. Smicele tinere se întindeau elastice ca să cuprindă spațiu liber de lăstăriș, atingând picioarele călăreților. Parcurgeau un tunel verde proaspăt, depărtându-se de fumul și mi rosul de grajd al taberei. Ajunși la malul lacului, Selin nu-și credea ochilor, atât era de albastru. Se opri să privească lacul, deși nu-l mai vedea. Îi venea să-și bage degetele în ochi ca să readucă în minte oglinda
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și zâmbi blând. Avea ieromonahul o desăvârșită grație a mișcărilor atunci când făcea slujbele, încununată de zâmbetul lui serafic. Când din ușile împărătești ale oricărui schit uitat de lume, spunea el „cu pace să ieșim”, strângând la piept cartea cu colțuri roase și îndreptându-se spre masa cu prinoase, era ca și cum nu ar fi călcat pe pardoseala de piatră ci pe măguri moi de nouri; ca la o aducere aminte îi înflorea pe buze și în ochi zâmbetul și atunci biserica schitului
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spune că documentul are prea multe peceți și prea multe semnături pentru a fi jalba unor complotiști. Uitându-mă cu grijă la peceți, am băgat de seamă că sigiliile cu care au fost însemnate au toate aceeași vechime, nici un colț ros, nici un semn mâncat, de parcă ghiaurii care au semnat aci ar fi foarte tineri și ar avea toți aceeași vârstă. Damad Ali Pașa pufnea într-un fel anume pe nas. În lumina albă a lămpilor cu spermanțet fața lui era roșie
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să pleci acasă. Să nu stai ca o proastă, să vii acasă cu copii cu tot, că la noi nu ți-a lipsi nimic. Am văzut că te uiți după un fecior a lui Ducu. Saveta lăsă capul jos și roși. Îi era drag Cristi. Ieșise odată cu el la horă, an’țărț, dar apoi s-a întâmplat că a plecat pe doi ani în armată. I-a scris și i-a promis că o ia. Dar acum, o va aștepta el
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
guler și nasturi, din lână subțire, gălbuie, muștar învechit. Deasupra, haină cenușie, cadrilată. Dinți puțini, pătați de tutun. Nasul striat de vinișoare roșii. Pielea obrazului căzută, palidă. Urechile mici, gâtul moale, mâinile firave. Degete subțiri și scurte, strâmbe, gălbui. Unghii roase, până la carne. Fruntea adâncită de chelie, dar puternică. Ochi negri, mari. Inteligenți, da, vii, negri, adânci, mobili, lucioși, pândind, înregistrând, cântărind, înțelegând. Nu clipeau, nu se mișcau. Extraordinară privire ! Da, ăsta era omul așteptat, nu mai putea fi îndoială. Acum
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
ales într-o asemenea dimineață, în care nimeni nu avea chef de lucru. — Ce ai azi ? Stai ca un arici... Ridicase capul din carte, încercând să zâmbească, dar nu reuși decât o strâmbătură asimetrică, într-un colț de gură, și roși, cum se întâmpla ori de câte ori nu izbutea să rezolve repede, printr-o eschivă abilă, răspunsul complicat. Vecinul înțelese că se întâmplă ceva. Cunoștea de-acum modul în care celălalt își învăluia întârzierile, înde lungi și intermitente presiuni tulburi, stânjeneala și acest
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
un soldat, cu capul țuguiat și cu fruntea de un deget, strângea alene tacâmurile și resturile de pâine. Fumul de tutun, mirosul de mâncăruri și de băuturi umpleau odaia până în tavanul cu grinzi, sugrumând flacăra lămpii cu abajur de tinichea roasă. Obloanele celor două ferestre erau închise, iar găurile din obloane, astupate cu șervete. De altfel, ferestrele n-aveau perdele și pe pereți se vedeau numai câteva cadavre de ploșnițe sătule. În capul mesei din stânga ședea căpitanul Klapka. Fără cască, tuns
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
și când o să ne ia am dat de dracu’, datoria externă crește de zici că i-au pus și drojdie, plus că vine și nenorocita de votare peste noi și nu mai știm pe unde să scoatem cămașa cu gulerul ros. Criza rânjește, până și soacră-mea rânjește, cică dacă eram și eu patron acum nu mă mai stresam atât. Da, ce să zică și hoașca, nu se putea să nu comenteze ceva, niciodată nu m-a suferit. Aș cânta toată
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
a tors și s-a retors, De mînile uscate a vremii-mbătrînite... Și clare-s pentru mine enigmele-ncîlcite... Nu-ntreb de ce în lume nu ni e dat de soarte Noroc făr-de durere, viața făr-de moarte. Am pus de mult de-o-parte acele roase cărți Ce spun c-a vieții file au veșnic două părți, Că, făr-de patimi nu e nici ochiul cel mai vesel - Acest noian gîndirea-mi în sama altor lese-l; {EminescuOpIV 299} Nimic în lumea asta cu ele nu se schimbă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
funduri visează a lumei icoane. Și unde-n dumbravă-i săpată cărare, O mândră femee s-arată călare, Pe calul ei graur se-nvîrtește-n laturi, De dulcea-i privire nu poți să te saturi. În părul ei negru lucesc amorțite Flori roși de jeratic frumos încîlcite, Rubine, smaranduri, astfel presărate, Sălbatec-o face la față s-arate... Și ochi de-un albastru, bogat întuneric, Ca basme păgâne, de-iubire chimeric, Lucesc sub o frunte curată ca ceara - Zîmbirea-i îmbată ca nopțile, vara
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
s-a tors și s-a retors De mînile uscate a vremii-mbătrînite. Sunt limpezi pentru mine enigmele-ncîlcite: Nu-ntreb de ce în lume nu ne e dat de soarte Noroc fără durere, viață fără moarte. Am pus de mult deoparte acele roase cărți Ce spun, c-a vieții file au vecinic două părți... Cu-a lor înțelepciune nimica nu se schimbă. Cu deslegări ciudate și cu frânturi de limbă Ocupe-se copiii... Eu pun o întrebare Nu nouă, însă dreaptă... nu liberă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
merge Drum de fier, precum se știe, Dară nu se știe încă C-am luat bilet de-a trie, C-am plecat de dimineață Cu un taler și doi groși... Și de gât cu blonda Milly, C-ochi albaștri, buze roși. Zice Brahma, tata Brahma, Cumcă lumea asta nu e De cât arderea-unei jertfe Într-o vecinică cățue. {EminescuOpIV 489} Am aprins și eu luleaua Și jertfesc lui tata Brahma, Lângă mine-un șip cu Kummel Ș-o bucată de păstramă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
nime Nu se uita la dânsul; cum lumea se trecu Nepăsătoare... atuncia pierdut de-amărăciune A vrut să se denunțe, să strige cine fu. Pe strada pustiită un om trecu atuncea Un om bătrân și dulce, cu straiul vechiu și ros. Văzu chipul de jale mai mort de oboseală Il ridică în brațu-i, ducîndu-l așa rufos, Cum el era la sine în casă fără grijă Și făr să se rușine de un așa amic. În mica-i zăhăstrie de toate-i
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
a fermecat omenirea din totdeauna. Metaforele lui ,,lunare", adevarate pietre de încercare într-o proză ce se vrea novatoare, pietre și perle în același timp, sunt demne de o antologie. Iată câteva: ,,Luna abia se mai sprijinea în coarnele sale roase și bătrâne.../ Alexa și-a muiat fața în albul lunii... / Ieșeau bărbații de se urinau noaptea sub luna ca o vacă răsturnată în lărgimea imensității.../ Luna gâfâia urcând printre stelele împrăștiate pe câmpia neagră a nopții.../ Printre câteva cioburi de
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93041]
-
TITLURI DE POEZII] eco? 2286, Surori Dumnezeu și om Înger și demon Ideal și real Codru și salon Proletar și împărat 1873-1874 ca unda zvîcnindu-se cu greu 2255, 293 v martir încoronat 1876 gurile câte le-astup' acum pământul ochii roși de porumbiță {EminescuOpXV 1068} arzătorul mijloc al vremei, căci cei ce mor sunt martori muți*: Nemuritorii Preotul-rege. miște universul. 1883 același tic de moderațiue * Inedit. 1068 {EminescuOpXV 1069} {EminescuOpXV 1070} {EminescuOpXV 1071} {EminescuOpXV 1072} {EminescuOpXV 1073} Ofensiva de Crăciun a
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
praz, dovlecei, păstăi, ardei gras, ridichi, morcovi, bame, anghinare, măsline etc. Excepții: cartofii se comportă ca alimente bogate în amidon; roșiile au rol de fructe acide V. Fructe: Fructe acide: portocale, grepefrut, lămâi verzi, lămâi, fructe de pădure, merișor, ananas, roșii Fructe semiacide: mere, pere, piersici, cireșe, struguri, caise, nectarine, prune etc. Pepeni: pepene verde, cantalup, varietățile de pepene galben, papaya etc. Excepții: bananele se comportă ca alimente bogate în amidon; smochinele uscate, curmalele, stafidele și prunele uscate se comportă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Trebuie să dispară. La momentu potrivit Îl eliberăm din strânsoare, Îl Împingem și-l vedem cum cade În spate, prăbușindu-se peste geamurile putrezite, Încă rezistând, dar nefiind În stare să se redreseze și Încercând să se țină de perdelele roase și vechi, dar materialul doar i se sfâșie În mâini, iar el ne privește cu ură și fără să Înțeleagă, propriu-i sânge scurgându-i-se din limba retezată din gură, pe când alunecă pe fereastră și se izbește de aleea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Plaut, Titus Livius, Gaius au fost acoperite de texte ale sfinților părinți: textul lui Cicero De republica se află sub comenta riul Sfîntului Ieronim la Psalmi; manuscrisul ambrosian al lui Plaut se află sub texte din Vechiul Testament etc. Nu me roase palimpseste a descoperit Angelo Mai la Milano și Roma (cele mai multe provenind de la Bobbio). Urmele primului text rareori se pot descifra cu ochiul liber; umaniștii au folosit anumite substanțe chimice reactive pentru a aduce la suprafață textul prim al palimpses telor
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
-lea, s-a răspîndit pe continentul european prin strădania misio narilor irlandezi, fondatori ai unor mănăstiri faimoase, Între care cea de la Bobbio din Italia, San Gallo În Elveția, Luxeuil În Franța, Würzburg În Ger mania. Este greu lizibilă din cauza nume roaselor sale abrevieri, care reprezintă o trăsătură carac teris tică, și din cauza schi mbărilor de litere datorate contururilor similare sau modului În care era pronunțată latina În insulele britanice. Iată cîteva exemple: literele duble sînt negli jate sau folosite greșit (e.g.
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
II. sînt de preferat manuscrisele vechi (sînt suspecte În special cele din secolele XIV-XV, fiindcă Renaș terea favoriza texte elegante și lizibile, din care se Îndepărtau asperitățile); se poate Întîm pla Însă ca unele manuscrise recente să fie mai valo roase, fiind copii ale unor manuscrise bune; III. cînd există multe manuscrise, prima etapă este clasificarea lor: sînt grupate În felul acesta manuscrisele asemănătoare, iar În continuare se operează cu aceste grupuri, nu cu manu scri sele individuale. Variantele diverselor manuscrise
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Vergiliu (Georg. I 424: stellasque Sen., lunasque Verg.; II 95: nomine Sen., carmine Verg.; Seneca, De benef., VII 1, 1, citează Georg. II 45 carmine ficto, dar Înlocuind ficto cu longo, ca să fie potrivit cu contextul). SÎnt Încă și mai nume roase erorile de memorie ale lui Seneca din operele altor autori, atribuind eronat frag mente de proză sau versuri; e.g., În Nat. Quaest., IV a 2, 2, Îi atribuie lui Ovidiu un vers din Tibul (I 7, 26): nec pluuio supplicat
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Festus (De uerborum significatu) și cel al lui Nonius (Marcellus). SÎnt atestate aici unele hapax legomena din texte (e.g., Catul 68, 61 basso cu sensul pingui, crasso). Excerpte (rezumate, gr. ejpitomaiv) se făceau chiar Înaintea perioadei alexandrine; sînt extrem de valo roase, mai cu seamă dacă au ca bază originale care s-au pierdut. În această situație se află periochae la Titus Livius. CÎnd s-a conservat și textul de bază, excerptele pot fi uneori utile, dacă sînt extrase dintr-o recensio
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
mare pentru a include o țară întreagă, iar numărul districtelor să fie de asemenea sporit. Rezultatul va fi același. Tabelul 2. Ilustrare ipotetică a sistemului electoral pluralitar Sînt 10 districte, fiecare avînd 100 votanți, divizați între două partide (Albaștrii și Roșii). Exemplul 1. Sprijinul pentru partide este uniform. District Voturi pentru Mandate cîștigate de Albaștri (număr) Roșii (număr) Albaștri (număr) Roșii (număr) 1 51 49 1 0 2 51 49 1 0 3 51 49 1 0 4 51 49 1
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cu izvor puternic“). Entopicul este întîlnit, cu sensuri asemănătoare, și în bulgară și sîrbă, de unde a fost împrumutat, probabil, apelativul romînesc. Opțiunea pentru una sau pentru alta dintre surse depinde de analiza lingvistică și de atestările fiecărui nume al nume roasei familii onomastice. De exemplu, Bărca Croavelor, Bărca Scorțarului, Bărcoasa, Bărca Dobreștilor, Bîrca Plaiului, Bîrca Sadovei, Bîrca Viezurinilor etc. au în componență pe prima poziție, probabil, entopicul, în timp ce Bărcanu, Bărcănești, Bărcești, Bîrcaciu, Bîrcani, Bîrceni etc. provin mai degrabă din antroponime. Sunt
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
să-i facă toate voile. Bătrânul Toma, în dorul babei lui, Lina și a nurorii lui, Axinia, își concentra toată ființa lui, fetiței bălăioare, cu ochi albaștri ca sineala... Când, din întâmplare, bunicul o supăra... atunci ea își lungea buzele roși ca piersica răscoaptă, și albăstrimea ochilor ei se întuneca. ...Anuca se dezvolta și creștea văzând cu ochii... Era o fetiță de șapte ani, și arăta mai mult de zece... bălaie, înăltuță, subțirică, cu tenul auriu, cu pomeții ușor trandafirii, cu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]