913 matches
-
de profanare. Ceea ce s-a și întâmplat: la scurt timp după cele petrecute, deoarece el nu contenea să protesteze din cauză că giuvaierele, în cele din urmă înapoiate de fur, fuseseră adjudecate de tezaurul bisericii, în loc să fie nu repuse pe trupul lui Rotari și pe al Gailei, a fost dat afară. Dar lucrul cel mai oribil s-a petrecut în al treilea an al domniei lui Ariberto. Un nobil longobard îndatorat până-n gât s-a prezentat la noii custozi de la San Giovanni ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
mers la rege să se plângă de împuținarea veniturilor lor, implorându-l să ia măsuri. Ariberto s-a sfătuit cu mătușa cea pusă pe rele și care, urmărindu-și urzelile murdare, a avut îndrăzneala să spună: - Dă-l afară pe Rotari și înmormântează-l în fața ușii principale a bisericii, lângă fiul său, astfel ca toți care intră să-i calce în picioare mormântul. Regele a vorbit cu vasalii de la curte. Aceștia, deja mâhniți din pricina sărăciei Paviei și mânioși pe preoții care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
îi deposedau de putere și de bani, au fost de-a dreptul scandalizați. Unii dintre ei, deja bătrâni și presimțindu-și moartea, au cutezat să-l pună la punct: - Nu-ți ajunge că ai dat peste cap ordinea clădită de Rotari? Nu-ți ajunge că faci orice spre a-i denigra și a-i defăima faptele și amintirea? Și nu uita că ești silit să te războiești cu Grimoald. Ele are acum tot aurul și argintul evreilor și ale arienilor goniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
războiești cu Grimoald. Ele are acum tot aurul și argintul evreilor și ale arienilor goniți de tine și poate să tocmească o armată de mercenari mai mare ca a ta. La care Ariberto, care până atunci doar îl disprețuise pe Rotari ca arian și apărător al evreilor, a început să-l urască, fiindcă măreția lui îl punea în umbră și nimic din ceea ce făcuse el n-avea măreția și demnitatea faptelor înaintașului său. Deocamdată a lăsat impresia că renunța, dar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
să fie măcelăriți în aplauzele episcopilor și ale concubinelor lor. Toate acestea le-am aflat de la fiul meu. Cu toate că nu mai era decât un notar oarecare în cancelaria palatului, avea încă parte de confidențele multor oameni care-l regretau pe Rotari, și toate mi le-a spus în scris, ca eu să i le spun lui Ago și să-l înștiințez și pe Grimoald. Așa se face că, stârnit atât de nevastă, cât și de mătușa Gundeperga, într-o seară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și pe Grimoald. Așa se face că, stârnit atât de nevastă, cât și de mătușa Gundeperga, într-o seară de vară pe când se aflau în grădină, Ariberto le-a făcut o promisiune scelerată: odată cu prima zăpadă, îl va scoate pe Rotari din criptă și-i va ascunde cadavrul într-o groapă de gunoi. Aceste vorbe au fost auzite de un grădinar; urându-l pe rege din cauză că pusese să fie de mai multe ori biciuit pentru niște fleacuri, a mers la Ansoald
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
care eu îi scăpasem de temniță, încă tineri și înrăiți doar de sărăcie, care nu mă uitaseră. Fiul meu i-a plătit ca să ne-ajute să forțăm ușa bisericii; ne-am dus direct la criptă și am scos trupul lui Rotari și al Gailei, de-acum uscate precum lemnul vechi. Ajutoarele noastre și-au amintit de generozitatea regelui și s-au arătat deosebit de grijulii. Cu purtări respectuoase de care nu i-aș fi crezut în stare, au înfășurat trupurile în pânzeturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
divină a lucrării lui Grimoald, drept care a pus să se clădească în grotă și deasupra ei o bazilică nouă. Am văzut cu ochii mei urma sfântului picior și altarul, atunci când am ajuns în acel loc cu rămășițele pământești ale lui Rotari și ale Gailei: asta s-a întâmplat în a doua zi de octombrie a anului 658, iar acum prietenii mei se odihnesc lângă Rodoald și mulți alți nobili longobarzi, între care Rodelgrimi, care a fost vreme de douăzeci de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
după plecarea noastră. Ticălosul de rege Ariberto, aflând că eu fusesem cel care sustrăsese rămășițele pământești ale prietenilor mei, m-a acuzat de grabworfin, adică de profanare de morminte și de răpire de cadavre. Conform capitolului XV din edictul lui Rotari, pedeapsa mea ar fi fost doar o amendă de nouă sute de parale, plătibilă fiscului regal. El însă nu s-a mulțumit doar cu atât: m-a învinuit că aș fi acționat în scopuri necurate, pentru a provoca cu ajutorul magiei o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
DE IAȘI”: Dumitrache Andreea (Târgoviște-Dâmbovița); Pintilie Mădălina (Ciortești, Șerbești Iași); Pripici Alinaștefania (Mușătești Argeș); Toma Maria Emanuela (Vaslui) poezie; Ciobanu Simona-Sorina (Prisăcani Iași); Terci-Lupoiu Bianca (Moieciu de Jos Brașov); Prisecaru Cezara-Ioana (TortomanConstanța) - proză. PREMIUL SPECIAL PENTRU ORIGINALITATE: Obreja Iuliana (Vaslui); Rotar Maria-Simona (Păuca, Bogatu-Român - Sibiu); Speianu Andreea (Galați); Ungureanu Ioana (Câmpulung - Argeș) poezie; Chiriac Robert-Cătălin (Galați); Greta Monalisa (Turda - Cluj); Hodoiu David (Albeni - Alba) - proză. PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI: Balaban Livia-Paula (Comănești Bacău); Filip Bianca-Adriana (Galați); Vărăreanu TeodorBogdan (Comănești Bacău) poezie
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
și covrigi groși Să-ntâmpine bucuroși Cârduri de copii frumoși. Și tot vin și trec într-una Cârduri de colindători Să ureze pe la case Fericite sărbători. Iar acasă îl așteaptă Sub brăduțu-mpodobit Cu cadouri multe-aduse Pe Moș Crăciun mult iubit. Rotar Maria-Simona, clasa a VI-a Școala Gimnazială Păuca structura Bogatu-Român - Sibiu profesor coordonator Tili Dana Ghiocei și viorele Ghiocelul a înflorit, Din zăpadă a ieșit, Și soarele luminos, La noi, iarăși s-a întors. A venit din nou căldura, Florile
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
1952. De la neimplicare la alianța, Emanuel Plopeanu Regimul comunist în România, Doina Barcan, Bogdan Sterpu Zamolxis. Realitate și mit în religia geto-dacilor, Ioan Marius Grec Eternitatea prin cenușă. O istorie a crematoriilor și incinerărilor umane în România secolelor XIX-XXI, Marius Rotar În pregătire: Istoria mentalităților, Alexandru Duțu, Laurențiu Vlad (ed.) Istoria monarhiei stărilor, Gheorghe Bichicean 1 William Connell și Giles Constable, Sacrilege and Redemption în Renaissance Florence. The Case of Antonio Rinaldeschi, Centre for Reformation and Renaissance Studies, Toronto, p. 13
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
în cizme, cu fețele pline și roșii, să le tai cu firul de ață: finul Tache, un munte de om, cam zbanghiu la privire, cu a lui, o muiere puțină, roșcovană, ce bea binișor, la umăr cu bărbatul; cuscrul Vasile, rotar, voinic și ăsta, văduv cu doi copii, de față; nenea Ghiță Bîlcu, albit și posomorit, care usca în dușmănie cănile, cu mare pricepere și fără osteneală, și el cu soața, fina Smaranda, tăcută, cu 31 ochii în toate părțile, și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
va trece la urmași ca nume de familie, situație prea bine cunoscută. Spicuim din catagrafii acele nume de locuitori care desemnează pe purtătorii unei meserii. Astfel, în 1774, la satul Umbrărești și Condrea găsim pe Dănăilă morar, Manole morar, Adam rotar, Sava croitor, Costandin olar, Neculaiu ciubotar, Micul plugar. Termenul plugar, în cazul dat, nu semnifică sensul de mai târziu, plugărie, agricultură ca ocupație, ci faptul că acest Micu confecționa pluguri, unelte necesare plugăritului, probabil partea din lemn a unealtei respective
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că acest Micu confecționa pluguri, unelte necesare plugăritului, probabil partea din lemn a unealtei respective, fiarele de plug realizându-se în atelierele specifice acestei meserii. La Torcești au fost înregistrați locuitori ca având următoarele meserii: Anton croitor, Petrea croitor, Grigori rotar, dar și un Apostol, un Iftenie și un Lupul a Rotăriței, indiciu că înaintașul lor, soțul unei văduve, avusese meseria de rotar de la care a derivat a Rotăriței sau Arotăriței. Modul acesta de formare a numelor proprii în onomastica românească
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
specifice acestei meserii. La Torcești au fost înregistrați locuitori ca având următoarele meserii: Anton croitor, Petrea croitor, Grigori rotar, dar și un Apostol, un Iftenie și un Lupul a Rotăriței, indiciu că înaintașul lor, soțul unei văduve, avusese meseria de rotar de la care a derivat a Rotăriței sau Arotăriței. Modul acesta de formare a numelor proprii în onomastica românească este ceva obișnuit. Mai întâlnim la Torcești pe Ioniță morar, Irimia morar, Costandin ciubotar și Enachi crâcimar (crâșmar). În catagrafiile din 1831
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
zicea „moș Alec fierarul”, el avându-și locuința și atelierul pe locul unde, mai târziu, s-a stabilit Vasile Vasiliu, iar acum este casa defunctului Alexandru Strătulat. Credem că erau destul de numeroși oamenii pricepuți în prelucrarea lemnului (dulgheri, tâmplari, dogari, rotari etc.), deși documentele nu-i atestă în mod expres. Dovada existenței lor se poate face cu situația din zilele noastre, când avem familii cu meseria de bază în scripte agricultori, dar din rândul lor, de obicei, capul familiei practică, aproape
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu 13 ani mai târziu, în anul 1816, satul apare cu o parte de teren donat din moșia răzeșească, cu vii și loc de hrană îndestul, respectiv terenul de la hotarul satelor Oțelești și Antohești, teren ce se întinde până la Râpa Rotarului. Între moșiile satelor învecinate se aflau hotarele, marcate cu pietre de hotar, care erau niște grămezi de pământ împrejmuite cu gard rotund de nuiele sau copaci, stâlpi de lemn, drumuri, cursuri de apă sau alte semne. Între proprietari, hotarele erau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
anumiți meșteri din sat, dar cu certitudine putem afirma că, în cadrul economiei autarhice 1 localnicii își pregăteau îmbrăcămintea din cânepă, lână sau piei de animale. Între anii 1772-1774, evidențele consemnează, în zonă, 2 ciobotari, un săpunar, 3 olari, 5 rotari, 3 butnari, 2 cojocari, 2 pietrari, 2 pâslari, 5 plugari, 1 sumănar, 2 chelari, 2 pânzari, 3 blănari, 1 fierar, 1 cheptănar, 1 mătăsar, 2 șelari, 2 frânghieri, 1 lumânărar, 2 pietrari, 8 sobari, 3 zidari, 12 cărămidari, 2 plăpumari
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dulgherii confecționau butoaie, căzi, scaune, uși și ferestre, paturi și dulapuri țărănești. În cel de-al treilea deceniu al secolului al XX- lea, în Oncești aflăm o gamă largă de meșteșugari. Aceștia erau tâmplari: Jenică Vraciu, Constantin Savin, Vasile Niță; rotari: Gheorghe Maxim și Ion Maxim; sobari: Jenică Chirilă; cizmari: Constantin Savin, Gheorghe Rusu și Constantin Grigoreanu; blănari: Vasile Vlasie; croitori: Vasile Prosie, Costică Secară și Elena Vraciu; tăbăcari: Constantin Tabarcea; și plăpumari: Erjebet Dimofte, Letiția Obreja și Valerica Hâncu. Un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
PRELUCRAREA LEMNULUI Această activitate era întâlnită în fiecare gospodărie, răspunzând nevoilor vieții de zi cu zi. În satele comunei existau câțiva dulgheri renumiți în construirea caselor, tâmplari și stoleri 3 care confecționau cu pricepere uși și ferestre, scaune și mese, rotari și butnari 4, meseriași care știau să folosească proprietăților diferitelor esențe lemnoase. Din alun și frasin făceau cuie de lemn pentru cizmărie, din corn confecționau resteie 5 și țepușe pentru drugii de la corlatele pentru căratul snopilor, fânului sau paielor, cuie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și o gospodărie agricolă mare. În anul 1928, în satul de reședință al comunei își aveau sediul percepta (percepția) fiscală și banca populară „Prevederea”. În comună figurau, ca meșteri și meseriași: 1 cizmar, 1 cârciumar, 1 croitor, o moașă, 2 rotari și 1 tâmplar. În comună mai erau 6 agricultori cu peste 30 ha de pământ și 3 mori cu motor. În anul 1930 satul și comuna Oncești erau la plasa Stănișești, județul Tecuci. Comuna avea pe atunci 1,233 de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mic; mincinos; mîncare; moarte; pînă la moarte; muzică; nădejde; nebun; necesar; nepăsare; nestatornic; nevoie; Nicolae Ceaușescu; Nicu; noutăți; oră; parșiv; persoană; petrecere; pleacă; poveste; pozitiv; președinte; prezent; prieten, prieten bun; bun prieten; prieten de armă; prietenă; răzeși; relații; rival; roată; Rotari; Rusia; sac; sacrificiu; salutare; Sașa; secrete; Simona; sinceritate; social; spînu; șiret; timp; turiști; uneori; unic; vechi; vecin; viață; Voronin; zîmbet (1); 824/167/47/120/0 trage: împinge (69); pistol (31); ușa (29); pușcă (21); forță (20); putere (20); împușcă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lucrarea Peisaj din Iași. 1947 Participă la cel de-al 9-lea Salon Oficial al Moldovei deschis la Iași. 1947-1949 Este director onorific al Muzeului de artă din Iași. 1948 Participă la Expoziția regională a Moldovei cu lucrările La canalizare, Rotar, Zidari și Flori. 1950 Devine membru definitiv al Uniunii artiștilor Plastici din România. 1950-1960 Este profesor de pictură la Școala Medie de muzică și artă plastică „Octav Băncilă din Iași. Este directorul acestei școli până în anul 1955. 1954 Participă la
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
instrumental. ssss Iată o astfel de evaluare a stării "post-operatorii" consemnate de Magistru în Însem(i)nări: 28 mai 1983: "Ignor de ce notă m-am purtat. De 8?. Oricum, nu am spus de la cine am "Schimbarea la față a României" rotarului cu rât porcin." (p. 69). tttt Ibid., 63. uuuu AS: locativul obligatoriu aici era "din". Cred că alegerea lui de este un demi-calc după franceză. vvvv Chants de Maldoror, Chant Deuxième. Sursa citatului: Lautréamont, Œuvres complètes, Paris, Garnier-Flammarion. wwww Sublinierea
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]