12,373 matches
-
Cronicar Ficțiune, memorie, istorie Revista "22" apare de 11 ani și jumătate și a ajuns la 600 de numere. Vîrsta unei reviste se împlinește în numere și, ținînd cont că, din varii motive, multe publicații dispar înainte de a cumula "rotundele" demne de sărbătorit, "22" merită felicitări pentru felul cum trece peste dificultăți și își păstrează cititorii datorită colaboratorilor de marcă. În chip de laudă colegială, Cronicarul mărturisește că uneori e gelos: și-ar fi dorit în paginile noastre anumite materiale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
suită - rivalizează cu eroii de basm); călătoria acestora spre împărăția preotului Ioan, de pildă, pare desprinsă din cele 1001 de nopți ale Șeherazadei, iar căutarea Graalului ne trimite cu gîndul la regele Arthur, la Merlin și la legendele cavalerilor Mesei Rotunde. Povestea lui Baudolino abundă, de asemenea, în descrieri de ființe fabuloase, coborîte parcă din bestiariile medievale (vasiliscul, cinocefalii, păsările roq, Fenixul, blemii, ypatiile, aspidele ș.a.m.d.) și de locuri ciudate (pădurile Abhaziei, Sambatyonul, regatul Pndapetzim, insula lui Aloadin), evenimentele
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
le spunem. Totuși, acest pluton crea senzația că lumea teatrală caută - măcinată într-un fel de criza societății în care trăiește - să se miște și să se manifeste. Din aceste încercări multiple e mai degrabă posibil să țîșnească acel spectacol rotund, împlinit la toate palierele. În stagiunea care a marcat începutul unui alt secol și mileniu, ștacheta a fost jos la nivelul întregului fenomen, iar plutonul de care vorbeam s-a subțiat considerabil. Ici, colo cîte un spectacol onorabil. În rest
Un interval și mediocritatea lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15924_a_17249]
-
Au fost interimari Nicolae Scarlat și Vladimir Găitan care, nu cu mult timp înaintea încheierii stagiunii a demisionat și el. Totuși, în toate aceste condiții speciale care se suprapun peste cele ordinare, cîteva lucruri s-au împlinit. Poate cea mai rotundă realizare este acest Oscar pus în scenă de regizoarea, tînără, Alice Barb. Studentă la actorie, clasa Dem Rădulescu, absolventă apoi a secției de regie - clasa Cristian Hadjiculea, Alice Barb funcționează - pînă de foarte curînd fiind singura din generația ei - în
Garajul Domnului Barnier by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15970_a_17295]
-
fără îndoială de această frază nu vor fi confirmate. Maturitatea versurilor Zverei Ion, evidentă oriunde s-ar deschide acest volum de aproape 100 de pagini absolut lipsite de stîngăcii, este în primul rînd o chestiune de stil: "tot ce e rotund/ nu-ți taie moartea,/ o strînge/ ca pe o picătură luminoasă/ globul ochilor sau ea e totuna, așa se spune printre corăbieri,/ dar dacă moartea rămîne bulbucată/ ca un pește gravid/ poți s-o înțepi și să facă fîs/ și
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
cuvîntului, dedicat - minte, trup și suflet - teatrului, care a descoperit acum cîțiva ani un culoar liber ca gen și formulă de spectacol și s-a gîndit să-l populeze. La început a fost Pantonimia. A urmat poate cel mai împlinit, rotund și rafinat dintre proiecte, Toujours l'amour, la Teatrul Național din București (sala Atelier). O construcție scenică non-verbală în care armonia dintre idei, expresivitatea și culorile ei, materializarea în substanța poantei, a gag-ului spumos și inteligent, frumusețea gestului și
Made in România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15611_a_16936]
-
XX. La originea numărului de revistă a stat Colocviul internațional Nietzsche, precursor al secolului XX, organizat la Goethe Institut în zilele de 24 și 25 noiembrie 2000, așadar cu un an în urmă, sub președinția lui Gianni Vattimo. Comunicările, mesele rotunde și intervențiile la discuții formează substanța numărului. Dar nu numai atît: sînt cuprinse în el texte (inedite la noi) ale filosofului sau comentarii de mult celebre asupra operei lui (știute pînă azi doar specialiștilor). Remarcăm dintre texte cîteva poezii de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
negăsit, căci conductele-s lungi -, duc la capăt inginerii financiare ce pun pe umerii vânjoși ai contribuabilului, de fiecare guvernare, niște miișoare de miliarde de lei. Iar pe grumajii făptașilor apăsătoarea, monotona, grijă a plasamentelor de capital, unde magnifice imobile, rotunde domenii agricole, jeep-uri de lux, ambarcațiuni ș.a. alcătuiesc numai partea la lumină a icebergului. Ca să fim sinceri, nu doar ei sunt majorii beneficiari ai libertăților dobândite în acel 22 decembrie pe cale să devină sărbătoare națională. Și nici bărbații politici
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
după zece ore de alergătură în capitala Moldovei. L-am rugat să-mi "scrie" tema muzicală a campaniei. A compus una dintre cele mai frumoase melodii pe care le-am auzit. în 1999, cînd am împlinit și eu o vîrstă "rotundă", a venit cu mine la Tescani, lîngă Bacău, în plină iarnă, și a dat un concert. Ce să mai zic? Pe Johnny, prietenii lui nu trebuie să-l roage nimic. îi copleșește de fiecare dată. Am făcut cu el și
Incomparabilul Johnny by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15653_a_16978]
-
o publicație a unui grup. Este a tuturor scriitorilor români valoroși. R.: În fine, ce credeți că trebuie făcut în continuare? Vă gîndiți să îmbunătățiți formula și conținutul R.l. N.M.: Vom acorda mai mult spațiu unor dezbateri și chiar mese rotunde, avînd în centru cărți, autori, fenomene. Ne-am ferit de casetofon pînă acum, de transcrierea unor alocuțiuni verbale. Vom recupera în viitor. Vom încerca să avem, dacă nu săptămînal, măcar lunar, un mare interviu în exclusivitate. Am avut și pînă
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
degradarea relațiilor umane, într-un regim în care Polonius s-a generalizat și toți îi pîndesc pe toți. Teribil document! Richard Rorty la ,,Steaua" Revista clujeană, în întîrziere cu cîteva luni, publică în numărul 7-8 din 2001 textul unei Mese rotunde consacrate filosofului american Richard Rorty, aflat în Cluj, intitulată Declinul adevărului redemptiv și apariția unei culturi literare, la care participă Liviu Cotrău, Andrei Marga, Mircea Borcilă, Virgil Stancu, Matei Călinescu (și el Visiting Professor la Universitate), Marius Jucan, Corin Braga
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]
-
Marius Jucan, Corin Braga și Berszán István. Textul nu e însoțit de informațiile necesare situării lui, nici datat. Nici filosoful nu e prezentat, cum se obișnuiește, într-o casetă redacțională. Am avut chiar pînă la un punct, impresia că masa rotundă este fără prezența lui. Singurele date cît de cît precise ni le oferă Liviu Cotrău, în introducere, dar fiind vorba de Rorty ca despre o mare personalitate etc., nu-ți dai seama că acele cuvinte au fost spuse cu el
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]
-
date cît de cît precise ni le oferă Liviu Cotrău, în introducere, dar fiind vorba de Rorty ca despre o mare personalitate etc., nu-ți dai seama că acele cuvinte au fost spuse cu el de față. Să trecem! Masa rotundă este substanțială și contestatul Rorty (și de filozofi, fiindcă îi preferă pe scriitori ca Milan Kundera și Dickens, dar și de criticii literari, pentru că refuză hermeneutica - ,,o metodă ce nu va servi la nimic bun" -) are prilejul de a veni
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]
-
puncte, înaintea discuției finale. Selecția ar trebui să fie oglinda realității teatrale, chipul teatrului care își lasă prinsă imaginea punctual. Selecția trebuie să urmărească ceva, să aibă o idee, dacă nu valoarea incontestabilă, în sine, a montărilor. Deși discuțiile, mesele rotunde, top-urile inițiate de revistele de specialitate, de comentariile criticilor și cronicarilor scoteau în față ideea că ultima perioadă a fost mai degrabă mediocră, în majoritatea producțiilor, lucru amintit în argumentația juriului, nicidecum strălucitoare, că numărul lucrurilor de ținută depășește
Caragiale și teatrul contemporan (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15698_a_17023]
-
stilul de viață și mentalitatea altor popoare. Au fost prezenți la eveniment regizorii Hodjakuli Narliev (Turkmenistan), Serik Aprimov și Rașid Nugmanov (Kazahstan). Publicul, specialiștii și invitații de onoare au avut ocazia să se întâlnească și să discute în cadrul unor mese rotunde sau conferințe în spațiul special amenajat - Cortul Vienalei -, unde a funcționat și un centru de informare și comunicații.
Zilele vieneze ale filmului by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/15736_a_17061]
-
mai este timp pentru a considera, la adevărata lui robustețe, incisivitate, control, tocmai ceea ce este reazem: extinsa disponibilitate tehnică, anulând dificultatea ca stare de tensiune. Mai curând percepem cum fiecare sunet are valoare și în sine ca un corp sonor rotund, cu transparențe lucioase sau umbre felurite în clar obscur. Grupurile de sunete (mărgele?) se încarcă de sens și din totalitatea exprimărilor laconice se compune semnificația operei. Dansurile Davidienilor, așa numite de Robert Schumann, sunt de fapt piese de caracter concepute
Jocul cu mărgelele de sunet by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15773_a_17098]
-
Bol Editura Vinea a publicat recent jurnalul berlinez al doamnei Nora Iuga Fasanenstrasse 23. O vară la Berlin. O vară de neuitat, petrecută în anul 2000 în Berlinul mult iubit, la invitația așezămîntului cultural Literaturhaus Berlin, care organizase o masă rotundă pe teme literare și o seară de poezie la care au mai luat parte și scriitorii (și prietenii mei) Mircea Cărtărescu și T. O. Bobe. E surprinzător cîți scriitori români trec prin Berlin la cei deja citați adăugîndu-se călătorii cu
Doamna cu licorna by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/16206_a_17531]
-
privitoare la prigoana ce s-a dezlănțuit împotrivă-i, cînd, refuzat în țară, a fost nevoit a-și tipări romanul Al doilea mesager în capitala Franței. Circumstanța că acest volum a avut succes, fiind dintru început analizat în cadrul unei "mese rotunde", la postul de radio Europa liberă, de către Monica Lovinescu, Șerban Cristovici, Paul Goma și Alain Paruit, a constituit picătura ce a făcut să se reverse paharul mîniei autorităților totalitare. Autorități slujite însă, cu sîrguință, de colegii de condei ai prozatorului
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
iluminare e scurt. Reglat de un mecanism de ceas, becul iluminează interiorul exact cât trebuie ca să-l mai vezi o dată pe dispărut, prin geamul ușii. [...] În lungul culoarelor cenușii, privirea este atrasă automat de butoanele de lângă uși. Butoanele sunt albe, rotunde și mici ca o ultimă aspirină..." Romanul culminează cu relatarea unei întâmplări de un comic macabru: personajul-narator sparge din greșeală urna cu cenușa defunctei lui surori, iar soția lui confundă, printr-un concurs de împrejurări, cenușa respectivă cu un praf
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
finalul încheie ciclul simfonic nu fără momente spectaculoase, însă păstrând tot timpul cumpăna estetică a clasicismului. Să mai adaog că auzul este mângâiat de calitatea sound-ului orchestrei, de maleabilitatea cu care se desfășoară scara intensităților, consistente în nuanțele mici și rotunde în cele mari; că nu poți decât să admiri precizia atacurilor și transparența pastei sonore - pe scurt, acele date care definesc o orchestră "mare". Că nici o realizare nu este posibilă astăzi fără aportul unor resurse financiare care lipsesc artiștilor, fără
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]
-
repetă, fără să se precipite, așa cum în societate un adevărat gentleman salută cu aceeași răbdare pe fiecare cunoscut în parte: " În timp ce fierbe apa pentru ceai/ mă gândesc cum va fi când/ îmi voi bea ceaiul// mă voi așeza la masa rotundă/ pentru servit ceaiul/ cu ustensilele de servit ceaiul în fața mea,/ apa fierbinte pentru ceai/ în ibric de argint,/ cupa de porțelan pentru băut ceaiul, lingurița de argint pentru ceai,/ zahărul în bulgări,/ farfurioara, inelul, tipsia ovală/ strecurătoarea cu un singur
Penelopa lui Matei Vișniec by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16248_a_17573]
-
ceaiul, lingurița de argint pentru ceai,/ zahărul în bulgări,/ farfurioara, inelul, tipsia ovală/ strecurătoarea cu un singur ochi/ și ochiul însuși aburit de aburul/ în care s-a transformat apa care/ a fiert pentru ceai..." (Mă voi așeza la masa rotundă). Matei Vișniec respectă riguros regulile jocului. Construiește texte, care au, cel puțin aparent, un grad mare de obiectivitate, și le lasă pe ele să-l cucerească pe cititor. Nu procedează, ca alți poeți, care vin ei înșiși în prim-plan
Penelopa lui Matei Vișniec by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16248_a_17573]
-
Nicolae Manolescu La sfîrșitul primei decade din martie, au avut loc la Iași două evenimente culturale: o masă rotundă (televizată la TVR2 în cadrul unei emisiuni, Paralele inegale, moderată de Mircea Vasilescu) și o dezbatere cu public la Biblioteca Centrală Universitară. Ambele, pe tema francofoniei. Am participat și la una, și la alta, invitat de directorul Centrului Cultural Francez (în
Iașii în francofonie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16308_a_17633]
-
Paralele inegale, moderată de Mircea Vasilescu) și o dezbatere cu public la Biblioteca Centrală Universitară. Ambele, pe tema francofoniei. Am participat și la una, și la alta, invitat de directorul Centrului Cultural Francez (în localul căruia s-a desfășurat masa rotundă), Paul-Elie Lévy, un maghrebin spiritual și eficace, tip de meridional tuciuriu, vorbăreț și cordial, și de directorul B.C.U., profesorul universitar de franceză, criticul literar și prietenul meu Al. Călinescu (Nu pot rezista ispitei de a adăuga la aceste calificări
Iașii în francofonie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16308_a_17633]
-
scaiul, colina ș.a. Repere și provocări ale unei gesticulații poetice nedezmințite. Copilul etern, ce are încă "nostalgia raiului pierdut", dă probe de rafinament muzical în "Pedepsitoarea își dorește un măr", face roluri de compoziție de "zaiafetgiu al plajei/ al formelor rotunde (...)", de pedagog al iubirii în dubla ipostază metaforică de scai sau ficus. Iată o probă de ars poetica și de identificare: "Dar să-mi ierte copilăreasca pornire/ de a mă însoți cu scaiul războinic. Vameș/ al singurătății/ de a fi
Un neoromantic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16332_a_17657]