25,920 matches
-
breasla noastră, dintre literații noștri, dintre care unii îmi sunt datori în eternitate, ei s-au clătinat. Am o scârbă și o stare de greață apropo de acești oameni cum nu vă închipuiți”. Pe 21 aprilie 2008, la insistențele unei rude din Bacău, poetul Cezar Ivănescu s-a internat în Clinica privată „Vasile Palade” din Bacău pentru o banală intervenție chirurgicală. Pe 22 aprilie 2008, chiar directorul clinicii, medicul chirurg Vasile Palade i-a făcut intervenția chirurgicală, după o anestezie generală
în memoriam Cezar Ivănescu. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
1982), dă la iveală un captivant volum memorialistic Împreună cu tatăl meu, Dumitru Stăniloae. Autoarea, rememorează exact, dar și evocator-afectiv anii săi de formație, de educație sentimentală alături de iubita și regretata sa soră Mioara, stinsă încă în anii de școală. Portretele rudelor, ale oamenilor locului din Vlădenii casei părintești, figurile extraordinare ale unor oameni care-au fost, preoți și călugări în împrejurări și vremuri diferite, cunoscuți în anturajul părintelui său în numeroasele călătorii cu acesta prin țară, atestă nu doar excepționala memorie
Credința trăită by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16484_a_17809]
-
căderii prin grohotiș și cît zăcuse cu fetița ei împreună în prăpastie... Nu se știe cum mai puteau limbile ceasului să se învîrtă, să se miște, de noroiul uscat strecurat acolo în cădere... Pe urmă, rămînînd singur cu ea, după ce rudele ei plecaseră, intrasem în vorbă cu ea, iar ea continuase în limba română cu acel perfect simplu, - timpul românesc săltăreț, incapabil, cu neputință să povestești cu el o tragedie: Mă bucurai de cunoștința dvs. Avui plăcerea! Îi spusei și doctorului
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
de altminteri, copie a lumii în care ne mișcăm, masa de manevră care, prin număr, a decis recenta derivă a țării. Una dintre cele mai nenorocite. Și mai de neimaginat, în 1996. Cei care acum burdușesc cele două camere sînt rudele în linie dreaptă ale fedesenoilor care tropăiau în ilustra sală ori de cîte ori cîte un brav "romantic", ce făcuse grea pușcărie comunistă, încerca să explice tropăitorilor cam cum vine chestiunea cu democrația. Ce spectacol vivant isca apariția, la tribună
Suplicii by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16500_a_17825]
-
pe Gheorghiu-Dej și ai lui de aceste represiuni în masă și omucideri sinistre. Paul Sfetcu, devenit în 1952 șef de cabinet la Cancelaria lui Gheorghiu-Dej, mărturisește că, de felul lui, șeful său direct era un "sentimental". O fi fost cu rudele sale apropiate și cu prietenii săi intimi. Pentru miile, zecile de mii de victime numai latura sentimentală nu prevalează ci, dimpotrivă, ipostaza de căpetenie din vîrf a torționarilor. Un scurt tablou biografic al "eroului" acestei cărți ar fi, desigur, necesară
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
prezentate. Ultimul ei volum publicat, romanul In America, e în multe privințe simptomatic pentru un asemenea profil intelectual. Personajul principal al cărții este o actriță poloneză pe nume Maryna Zalezowska, care hotărăște să emigreze în America împreună cu un alai de rude și prieteni fideli în plină glorie profesională, asumîndu-și riscul ca peste ocean să nu obțină decît roluri minore. Decizia ei, care pe unele dintre personaje le nedumerește, pe altele le revoltă, este tema romanului. De ce părăsește un om țara în
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
actriței poloneze, oricare ar putea fi valabil, dar odată ce ne decidem asupra unuia povestea capătă o turnură care te obligă rapid să te oprești și să te întrebi: oare? În Polonia, Maryna e celebră, iubită de public, de prieteni, de rude. Ea trăiește în centrul unui microunivers care se constituie în funcție de visele și intențiile ei. Lumea ei nu e doar o Polonie reală, săracă și bîntuită de spectrele dictaturii, ci un univers pe care și l-a durat singură, ca proiecție
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
putea pleca din țară, s-ar putea să le înnegrească în scurt timp toate proiectele de viitor. Fiindcă vor rămâne în România și vor avea parte de toate relele pe care au vrut să le programeze cetățenilor lor - între care, rude, prieteni, cunoscuți - ca să obțină statut de refugiați politic. Probabil că își vor regreta amarnic votul și cei care au sperat că CVT și partidul lui vor face ordine cu mitraliera în România și vor organiza procese publice, pe stadioane. Pentru
România resentimentară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16584_a_17909]
-
născut în județ: M. Blecher, Victor Brauner, Virgil Gheorghiu, Jacques Herold, H. Maxy, Lascăr Vorel ș.a. Și Grigore Cugler Apunake. Despre el aflăm o mulțime de informații biografice inedite, căci, investigînd detectivistic, Adrian Alui Gheorghe a găsit la Timișoara o rudă (verișoară?) - Adelina Cugler-Fodorac, ce păstrează arhiva familiei (înnobilate de Maria Tereza la 1744), arborele genealogic rămuros al celor nouă generații de la stabilirea în România a familiei austriece, și are informații complete despre viața plină de "fenomene" a lui Grigore Cugler
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
-l împărtășesc. Unii supliciați sunt mai marcați de țipetele altora (care le intră în carne, în mod amplificat și hiperbolizat, proiectate, parcă, la nivel cosmic), decât de propriile lor urlete de durere. Torționarii păcălesc, uneori, victimele cu țipetele false ale rudelor acestora: există, de altfel, o întreagă tehnică a țipătului înregistrat pe bandă, care trebuie să fragilizeze victima și să o îngenuncheze. Din fericire, majoritatea victimelor cunosc vocile celor dragi lor, prin care ar putea fi șantajate. Vocea falsificată păcălește rar
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
nu mai poate plânge și nu mai poate urla, pentru că s-a preschimbat într-un horcăit de moarte. Ochii lui nici nu mai pot, dar nici nu mai vor să plângă, iar gura, nici ea. La urma urmei, lacrimile sunt rudele lichide ale urletelor și strigătelor, așa încât, atunci când plânge și țipă, victima se descarcă și semnalizează în două moduri. Alteori, oricât ar încerca supliciatul să-și camufleze lacrimile, acestea curg șuvoi, alcătuind mai degrabă o rugăciune, decât un bocet. Legați între
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
în două moduri. Alteori, oricât ar încerca supliciatul să-și camufleze lacrimile, acestea curg șuvoi, alcătuind mai degrabă o rugăciune, decât un bocet. Legați între ei prin acest limbaj lichid al chipului, supliciații sunt niște "camarazi ai plânsului" și niște "rude în lacrimă". Unele victime ajung la capătul durerii: plâng și urlă până la refuz, până când vocea dispare și lacrimile seacă. Trupul lor și-a epuizat atât lichidele, cât și sonoritatea; din răni, inclusiv sângele curge subțiat. În acest caz, nu mai
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
ecou din Plath. E vorba de un poem personal despre îngrijirea cuiva care are o depresie. L.V. Menționezi România de câteva ori în poeme. Presupun că ai vizitat țara și capitala ei. Înțeleg că părinții tăi veneau din Odesa. Ai rude cumva în România? Îmi amintesc poemele lui Carol Rumens despre Rusia. Ai fost acolo? E un spațiu care te interesează? E.F. Am văzut România acum câțiva ani, într-o vizită de o săptămână prin Consiliul Britanic. Nu cred să am
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
cumva în România? Îmi amintesc poemele lui Carol Rumens despre Rusia. Ai fost acolo? E un spațiu care te interesează? E.F. Am văzut România acum câțiva ani, într-o vizită de o săptămână prin Consiliul Britanic. Nu cred să am rude acolo... Am fost de multe ori în Rusia și am tradus, cu ajutor de la specialiști, câțiva poeți importanți, inclusiv Marina }vetaeva (îi găsești în Collected Poems). Tocmai am încheiat biografia Annei Ahmatova. L.V. Citesc în Allegiance: "moștenirea mea/ - Kovno, Odesa
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
biografia Costanzei Safamita, protagonista, nefericita marchiză, și a celor din cercul ei. Din cauza multitudinii personajelor (unele cu prenumele antecesorilor) și pentru că se vorbește despre întreg clanul Safamita, la sfîrșitul cărții este dată lista personajelor grupate genealogic. I se adaugă lista rudelor mai îndepărtate, a prietenilor, a preoților familiei, a personalului auxiliar al diferitelor clanuri. Alături de nelipsita concurență economică (dublată de geloziile între rude), de alianțele conjuncturale, de raporturile stăpîni - supuși, laici - ecleziaști, o mare pondere dețin diversitatea blamabilă și transgresarea, rămase
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
vorbește despre întreg clanul Safamita, la sfîrșitul cărții este dată lista personajelor grupate genealogic. I se adaugă lista rudelor mai îndepărtate, a prietenilor, a preoților familiei, a personalului auxiliar al diferitelor clanuri. Alături de nelipsita concurență economică (dublată de geloziile între rude), de alianțele conjuncturale, de raporturile stăpîni - supuși, laici - ecleziaști, o mare pondere dețin diversitatea blamabilă și transgresarea, rămase sau nu ocultate. Ca în toate cazurile în care nobilimea este surprinsă în amurgul său, așa cum s-a întîmplat constant din secolul
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
unii mă percep ca fiind "om al noii puteri" (ceea ce, să fie clar, nu sunt: ca dovadă chiar acest articol!), își imaginează că un simplu jurnalist ca mine are deschise nu doar ușile Cotroceniului, ci și seifurile Băncii Naționale. De la rude reapărute în viața mea după decenii de ignorare apăsată, la foști colegi care-au uitat nu doar cum arăt, dar și cum mă cheamă, la inși pe care i-am întâlnit o dată pe scara unui avion sau la garderoba unui
Gogu, lobbyst la Cotroceni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11922_a_13247]
-
vechi numit Despre scriitori); copiii îl ațâță, maturii îl acoperă cu ocări: "Golgota lui Bikinski era asfaltul." Bikinski, pictorul de icoane care printre atâta vorbărie în dodii mai scapă și câte o vorbă cu tâlc, ar putea face figura unei rude mai sărace cu duhul a lui Zacharias Lichter sau întruparea stradal-mioritică a unui Palomar, dacă n-ar suferi de o ușoară autofilie (pictează chipul lui Iisus cu propriile trăsături), de halucinații, accese de paranoia și chiar dedublare a personalității. Iar
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]
-
le sînt suspiciunile și mai sensibile orgoliile. Fapta docilității, a încartiruirii se prescrie, iar ideea cutezanței nu se iartă, probabil, niciodată. Se spune că familia și prietenii nu pot judeca un creator. Dar dacă opera acestuia circulă doar în perimetrul rudelor și al amicilor? Dacă egoismul compozitorului a ajuns să fie ca mersul pe unele terenuri accidentate, care te lasă să ghicești, după felul cum răsună pașii, dacă traversezi lespezi de piatră sau de lemn, plenitudini sau văgăuni? Dacă ajuns sub
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
de generos e pretextul epic al cărții, pe atât de surprinzătoare e evoluția narațiunii în sine. Un cimitir aflat pe un deal care se surpă obligă autoritățile la dezhumarea mormintelor, proces care se face cu ajutorul unor deținuți de drept comun. Rudele morților sunt chemate pentru recuperarea osemintelor și mutarea lor într-un cimitir nou. "Proprietarii" morților (expresia are simbolistica ei) sunt cazați într-un hotel, interacționând în virtutea unor vagi și mai vechi relații. Până aici, o situație de roman sud-american. De
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
întreaga textură, osemintele și galeria, bijuteria și protezele și perucile, rana deopotrivă și amintirea ei." tmosfera romanului e apăsătoare nu atât din cauza fundalului, a muncii permanente pentru transmutarea osemintelor, lucrări ghicite în mai toate mișcările exterioare hotelului unde sunt cazați rudele morților, dar și prin fluxul analitic capricios al Augustei care, pe măsură ce scoate la iveală vechile obsesii și luminează anumite relații, ascunde într-o oarecare măsură și motivațiile prezentului. Moartea este suprapersonajul cărții și fiecare personaj se raportează în felul lui
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
tam-nisam Maria îl luă pe Mache de smocul de păr din față și îi zise: - Bine ai venit, Mache! Cei de la liceu nu ne dau voie să ne plimbăm pe bulevard și pe cheiul Ialomiței, decât însoțite de părinți sau rude. Am să le spun că ești vărul meu și te-a rugat tata să mă scoți la promenadă. Acum că sunt în ultimul an, pot să merg și la dans. - Ascultă fetiță, îi zise domnul Alexandrescu, dacă Marinache s-a
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
să se acompanieze și instrumental la acordeon și pian. Și-a efectuat stagiul militar, obligatoriul de atunci stagiu militar de un an și patru luni, la Brașov și Timișoara, după care, în 1970 s-a mutat in București, la o rudă. Aici a cântat șase luni la acordeon, la Teatrul de revistă Ion Vasilescu, avându-l ca dirijor pe Ion Albeșteanu. Ulterior, făcându-se deja cunoscut și apreciat, devine solicitat să cânte la restaurantele „Caraiman”, „Bulevard”, „Doina”, „Caru’ cu Bere”, „Crama
NELU PLOIEŞTEANU. SERI BOEME de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382695_a_384024]
-
este nu atât evreul, cît românul, pentru că "avem nevoie de ei pentru a ne defini mai bine pe noi". Andrei Oișteanu - Imaginea evreului în cultura română; studiu de imagologie în context est-central european; ediție ilustrată; București, Humanitas, 2001. 472 p. Rudele bunului sălbatic... Toată lumea are impresia că înțelege perfect modul în care funcționează într-o societate, oricare ar fi ea, instituții universale ca relațiile de rudenie. Și totuși, lectura unor studii antropologice pe această temă poate zdruncina opinii ferme: codul cultural
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
compune portretul Celuilalt. AR. Radcliffe Brown - Structură și funcție în societatea primitivă; Eseuri și discursuri; cuvânt înainte de E.E. Evans-Pritchard și Fred Eggan; trad. din engleză de Roxana Călinescu și Liliana Ciobanu Harhas; Iași, Polirom, col. "Plural"; 2000. 208 p. ...și rudele noastre O primă ediție a cărții Etnologia și folclorul relațiilor de rudenie a apărut în 1987 și a primit premiul S.Fl. Marian al Academiei Române; acesteia, ediția nouă îi adaugă o substanțială prefață. Un loc important îl ocupă aici teoretizarea
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]