21,616 matches
-
pp. 187-188. footnote>. La rândul său, și Cuviosul Nichita Stithatul recomandă citirea deasă a Sfintei Scripturi, înfrânarea, citirea Sfintei Scripturi și rugăciunea, căci dorințele și imboldurile trupești le oprește înfrânarea și aprinderile inimii, le răcește citirea dumnezeieștilor Scripturi, le smerește rugăciunea neîncetată și le potolește ca un untdelemn, umilința<footnote Cuv. Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, în Filocaliaă, p. 253. footnote>. În Pateric ni se istorisește despre un frate care a întrebat pe
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
posibil, ajutorul unui tată sau frate sârguitor și bătrân în judecată. Ar fi un lucru prea de mirare ca să-și poată salva cineva singur corabia din furia valurilor<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., pp. 314-315. footnote>. Când se referă la rugăciune ca remediu al acestei patimi, Sfinții Varsanufie și Ioan spun următoarele: De multe ori am fost și eu cumplit ispitit, frate, în tinerețe, de către dracul curviei. Dar m-am ostenit, luptând cu gândurile și împotrivindu-mă lor și nevoindu-mă
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cu gândurile și împotrivindu-mă lor și nevoindu-mă cu ele; căci puneam înaintea ochilor mei chinurile veșnice. Și făcând eu aceasta în fiecare zi, vreme de șapte ani, m-a ușurat Dumnezeu de ele. Acestei ispite îi pune capăt rugăciunea neîncetată, urmată de plâns. Iar tulburarea ți-o amintesc dracii din pizmă și dacă le-ar sta în putință te-ar alunga și din chilia ta. Dar Dumnezeu nu le îngăduie să pună stăpânire pe tine. De aceea nici nu
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
pe tine. De aceea nici nu au putere. Dumnezeu te-ar putea ușura degrabă, dar în acest caz nu ai putea să te împotrivești nici altei patimi<footnote Sfinții Varsanufie și Ioan, op. cit., p. 297. footnote>. Sfântul Ioan Casian recomandă rugăciunea smerită și stăruitoare, ca să stingem cuptorul trupului nostru pe care Împăratul Vavilonului îl aprinde în fiecare zi prin ațâțările poftei, cu roua venirii Sfântului Duh<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 104. footnote>. Deci, în lupta de înlăturare a gândurilor
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
trupului nostru pe care Împăratul Vavilonului îl aprinde în fiecare zi prin ațâțările poftei, cu roua venirii Sfântului Duh<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 104. footnote>. Deci, în lupta de înlăturare a gândurilor păcătoase, ne este de mare folos rugăciunea fierbinte către Hristos, împotriva patimilor și pentru dobândirea virtuților; citirea și cugetarea asupra Scrierilor Sfinte: Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți. Pe cât este, așadar, de cerească și de îngerească virtutea sfințeniei, pe atât este de războită cu mari bântuieli de potrivnici
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Părinți. Pe cât este, așadar, de cerească și de îngerească virtutea sfințeniei, pe atât este de războită cu mari bântuieli de potrivnici. De aceea, suntem datori să ne nevoim nu numai cu înfrânarea trupului, ci și cu zdrobirea inimii și cu rugăciuni dese, împreunate cu suspine, ca să stingem cuptorul trupului nostru, pe care împăratul Vavilonului îl aprinde în fiecare zi prin ațâțarea poftei, cu roua venirii Sfântului Duh. Pe lângă acestea, arma foarte tare pentru acest război avem privegherea cea după Dumnezeu<footnote
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
viclene, scăparea de visurile necurate<footnote Sf. Ioan Scărarul, Table duhovnicești, transcriere din chirilică de diac. Gheorghe Băbuț, Colecția Ortodoxia Românească, Edit. Pelerinul Român, Oradea, 1998, p. 93. footnote>. De mare ajutor pentru biruirea acestei patimi este și privirea și rugăciunea în fața icoanelor, căci prin simpla arătare a unui chip plin de cumințenie<footnote Clement Alexandrinul, Pedagogulă, p. 258. footnote> se pot alunga imaginile murdare din minte. La fel amintirea mamei, a surorilor, a rudelor sau a anumitor femei pioase<footnote
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
gândul la cei din morminte<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățături, Tomul I, translatare, corectură și diortosire după ediția din anul 1818 de Protosinghel Ioan Filaret, Edit. Bunavestire, Bacău, 1997, pp. 137-138. footnote>, pot fi contraatacuri față de imaginația desfrânată. Rugăciunea cu luare-aminte făcută cât mai des - spune Sfântul Ioan Gură de Aur ținându-te departe de cunoștințele și de întâlnirile cu femei, este un mijloc puternic și folositor împotriva războiului curviei<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, Tâlcuiri la Patericul egipteană, p.
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
am să pot a n-o mai vedea, zici tu, atras de pofta de a o vedea?>> Predă-te pe sine-ți altor îndeletniciri: cărților folositoare, de pildă, îngrijirilor de cele necesare, epitropisirei și îngrijirii de orfani, ajutorării celor nedreptățiți, rugăciunilor, filosofiei pentru cele viitoare; cu de acestea ocupă-ți sufletul. Cu chipul acesta vei putea îndrepta nu numai o rană proaspătă, ci chiar și pe cea învechită și înțepenită cu ușurință o vei alunga. Că dacă batjocura face pe cel
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
atunci când le îmbini numaidecât cu fapta<footnote Fr. W. Forster, op. cit., p. 157. footnote>, deoarece lenea face ca patimile să se întoarcă<footnote Iosif Vatopedinul, op. cit., p. 60. footnote>. În continuare, nu trebuie să se uite importanța meditației duhovnicești, a rugăciunii neîncetate, care umplu inima de lucruri bune, blocând, în același timp, pătrunderea unor gânduri pierzătoare<footnote Columba Stewart, op. cit., p. 129. footnote>. Rugăciunea neîncetată este considerată de majoritatea Sfinților Părinți rugăciunea scurtă, ce are cuvinte puține, dar care se face
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Iosif Vatopedinul, op. cit., p. 60. footnote>. În continuare, nu trebuie să se uite importanța meditației duhovnicești, a rugăciunii neîncetate, care umplu inima de lucruri bune, blocând, în același timp, pătrunderea unor gânduri pierzătoare<footnote Columba Stewart, op. cit., p. 129. footnote>. Rugăciunea neîncetată este considerată de majoritatea Sfinților Părinți rugăciunea scurtă, ce are cuvinte puține, dar care se face cu zdrobirea inimii. Despre rugăciunea lui Iisus Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul (păcătoasa)! se spune că nu
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
nu trebuie să se uite importanța meditației duhovnicești, a rugăciunii neîncetate, care umplu inima de lucruri bune, blocând, în același timp, pătrunderea unor gânduri pierzătoare<footnote Columba Stewart, op. cit., p. 129. footnote>. Rugăciunea neîncetată este considerată de majoritatea Sfinților Părinți rugăciunea scurtă, ce are cuvinte puține, dar care se face cu zdrobirea inimii. Despre rugăciunea lui Iisus Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul (păcătoasa)! se spune că nu este armă mai tare ca aceasta nici în
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de lucruri bune, blocând, în același timp, pătrunderea unor gânduri pierzătoare<footnote Columba Stewart, op. cit., p. 129. footnote>. Rugăciunea neîncetată este considerată de majoritatea Sfinților Părinți rugăciunea scurtă, ce are cuvinte puține, dar care se face cu zdrobirea inimii. Despre rugăciunea lui Iisus Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul (păcătoasa)! se spune că nu este armă mai tare ca aceasta nici în cer nici pe pământ<footnote Sf. Nil de la Sorska, op. cit, p. 59. footnote
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
nu este armă mai tare ca aceasta nici în cer nici pe pământ<footnote Sf. Nil de la Sorska, op. cit, p. 59. footnote>, drept pentru care este cel mai des utilizată pentru alungarea demonului curviei. Încă un ajutor pentru o rugăciune curată este și milostenia, deschiderea inimii în fața suferinței celorlalți semeni. Deoarece dacă nenorocirile altora sunt îndestul ca să ne învețe minte, cu atât mai mult vor fi mai instructive propriile noastre nenorociri<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorieă, p.
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Aur, Despre feciorieă, p. 375. footnote>, prin iubire și compasiune vom observa că mai slab pulsează sexualitatea<footnote V. V. Zenkovsky, op. cit., p. 38. footnote>. Sfântul Ioan Gură de Aur este de părere că nu doar închinarea la icoanele sfinte și rugăciunea au efect de îndepărtare a atacurilor diavolești ale curviei, ci și cântecele religioase care duc la decența gândurilor<footnote Georges Habra, op. cit., p. 215. footnote>. În acest sens, Evagrie Ponticul amintește: Psalmodierea potolește patimile și face să se liniștească înfrânarea
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
diavolești ale curviei, ci și cântecele religioase care duc la decența gândurilor<footnote Georges Habra, op. cit., p. 215. footnote>. În acest sens, Evagrie Ponticul amintește: Psalmodierea potolește patimile și face să se liniștească înfrânarea trupului<footnote Evagrie Ponticul, Cuvânt despre rugăciune, cap. 83, în Filocaliaă, vol. I, p. 97. footnote>. Totuși, aceste ajutoare duhovnicești nu trebuie folosite abuziv, ci cu măsură, de aceea este nevoie de cumpătare în psalmodie, pentru că în situație de asimetrie se ațâță senzualitatea<footnote Mitropolitul Hierotheos Vlachos
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
București, 2001, p. 83. footnote> și se cere să se facă o deosebire a plăcerii în timpul cântărilor religioase din harul și puterea aflătoare în ele<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scaraă, p. 233-234. footnote>. Scrierile filocalice vorbesc despre curățirea minții prin rugăciune, citirea cărților duhovnicești și cântarea psalmilor, dar din cuprinsul lor aflăm că mai ales pocăința și lacrimile părerii de rău au trecere mai mare în fața lui Dumnezeu. Lacrimile, pocăința, sufletul zdrobit trebuie să provoace o schimbare în bine. Pe lângă acestea
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
noastră, dacă nu ne-ar acoperi și apăra pe noi<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, Tâlcuiri la Patericul egiptean, în colecția Comorile Pustiei, trad. de Pr. Gheorghe Roșca, vol. 9, Edit. Anastasia, București, 1997, p. 36. footnote>. Astfel este subliniată valoarea rugăciunii către Dumnezeu prin care cerem întărirea puterilor noastre slăbite într-o astfel de luptă, de violența ei. Prin curățirea trupului și a sufletului de patimi, în adâncul lor lucrează Hristos, Care ne este în această luptă duhovnicească Frate, Ajutor și
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Bulgakov, op. cit., p. 173. footnote> spre desăvârșirea personalității<footnote Iosif Vatopedinul, op. cit., p. 25. footnote> noastre. Despre mijloacele de despătimire vorbește și părintele Epifanie I.Teodoropulos, care îndeamnă: Ascultă fiule! <<Hopurile>> pe care le luăm spre înfruntarea ispitelor trupești sunt rugăciunea, postul, privegherea, mărturisirea, Sfânta Împărtășanie. Urmează și tu rețeta și vei vedea cât de eficace este înfrânarea. Noi singuri nici o secundă nu putem rămâne curați. Dar cu harul și ajutorul lui Dumnezeu toate se izbutesc<footnote Crâmpeie de viață. Din
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
vinerea), să ofere milostenie după putere, să cumpere cărți duhovnicești și să le distribuie gratuit, să sponsorizeze sau să ajute la publicarea unei cărți împotriva avortului, să sfătuiască alte femei să nu recurgă la avort etc. Părinții duhovnicești recomandă plânsul, rugăciunea stăruitoare de iertare, precum și fapte ale milei sufletești și trupești. Referindu-se la plânsul și la căința pentru păcate, Sfinții Părinți ne învață că păcatele sunt înscrise în cartea vieții, iar lacrimile sunt buretele care le șterge. Fericitul Augustin dă
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
intensitatea pocăinței trebuie să fie pe măsura gravității crimei. în locul criticării și condamnării unei astfel de femei, cea mai potrivită alegere ar fi oferirea înțelegerii și dragostei celor din jur. Ceea ce ar putea să o ajute este sprijinul afectiv și rugăciunile comunității din care face parte. Tăcerea și inactivitatea celor din jur nu ar reprezenta decât o modalitate de aprobare tacită a unor legi și practici imorale care amenință viabilitatea societății. Vindecarea reală a acestei femei nu poate apărea decât în urma
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
are să mă regrete și încă poate Ileana!” Nu trecu mult de la sosirea ei în țara adoptivă, când veni vestea că o boală năprasnică o doborî la pat. Luni de zile trecură fără speranță. În țară se făcură la toate bisericile rugăciuni pentru însănătoșire, iar într-o bună zi părinții fură chemați în grabă la Atena, starea prințesei fiind extrem de gravă, așa că medicii nu mai dădeau nicio speranță. Neaflându-se în portul Constanța niciun vapor gata de plecare, călătoria se făcu pe
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
bucățele. (din Poezii noi - 1907) Cântări îngerești (fragment) Pe înger multă vreme l-am dorit în brațe prizonier. El s-a supus și s-a împuținat, eu m-am mărit și-am fost deodată eu îndurătorul, sus, și el o rugăciune sfioasă-a devenit. Atunci l-am pus la loc pe bolta rotitoare, m-a pus în imediatul din care-a dispărut, el a-nvățat să zboare, eu, viața muritoare și iar, unul pe altul, încet ne-am cunoscut. (din Poezii
POEME - de RAINER MARIA RILKE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/10030_a_11355]
-
vocală și apoi instrumentală, produsă prin jucăriile muzicale. „Aproape toate jocurile de copii sunt însoțite de formule poetice ritmate și pronunțate, nu în forma obișnuită a vorbirii, ci cântate, un fel de recitativ expresiv dramatic, cum se citesc psalmii și rugăciunile în Biserica românească, sau cum se pronunță formulele de descântece, exorcismele etc”<footnote Breazul G. - Patrium Carmen ...., p. 193 footnote> . „La acest fond, la aceste elemente, autentice și deosebitoare, ale firii muzicale a copilului român, trebuie să ne întoarcem privirea
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
lui Bulbul Fakh va arde pînă la temelie ambele sate. Apoi se dădu înapoi și se topi în întuneric, iar el se trezi din nou, singur în pat și transpirat. Cîteva secunde mai tîrziu, auzi vocea lui Mulana chemînd la rugăciune. De data asta, chemarea la rugăciune era și o chemare la arme. Oriunde circulația informațiilor e strict controlată, zvonurile devin o prețioasă sursă alternativă de vești, iar conform zvonurilor, întregul trib al preoților de fier îi chema pe cașmirezi la
Salman Rushdie Shalimar Clovnul by Dana Craciun () [Corola-journal/Journalistic/10108_a_11433]