826 matches
-
o fac eu, În fiecare secundă a vietii Și nici nu știți, cât sunt de fericit. Iulie, ne-ntâmpină și ea, Cu brațele-i fierbinți, Penultimă stație spre toamnă, Off, ce repede-a trecut, Însă mai este timp, până ce frunzele, Ruginii vor fi și ploile necontenite. Vacanță cu tine, în august, a trecut, Puține cuvinte-ar fi de spus Și-acelea, pline, de emoții de iubire, Căldură pielii tale, arsă cu un sărut de soare, Lipsindu-mi acum, când scriu aceste
ÎNCEPUT ŞI SFÂRŞIT de COSTI POP în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376504_a_377833]
-
gust de-mbrățișare. Simt toamnă! E bogată... Aromele-i intense, născute din dorința, cu brațe-ntinse așteaptă. Simt toamnă! E frumoasă... Pe chipul ei trec umbre tăcute și-ncâlcite, dar ea, râde sfioasa. Simt toamnă! E aroma... Pe frunza-i ruginie culorile se-mbată cu gust de viață nouă. Simt toamnă! E-așteptare... Sub bolta unui gând raze blânde de soare se împletesc în mare. Citește mai mult Simt toamnă!Simt toamnă! E culoare...Prin văile adânci,fuioare lungi de ceațăau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
noi, ne ostoim. Trec clipele, trece o zi, trec două, Și temeri năvălesc în gânduri și simțire, Nisipul din clepsidră parcă-i rouă Și-s gândurile firicele de-amintire. Azi suntem toți aici, mâine-i târziu, Târzie-i toamnă noastră ruginie, Rămânem păsări triste pe cerul cenușiu Și dacă mai trăim nimeni nu mai știe. Ne rămâne ca un parfum de viață călătoare, Ca păsările să zburăm, trudim... Ne trece timpul și speranța ne mai moare, Și de lăsăm sau nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
trecem și noi, ne ostoim. Trec clipele, trece o zi, trec două,Și temeri năvălesc în gânduri și simțire,Nisipul din clepsidră parcă-i rouăși-s gândurile firicele de-amintire.Azi suntem toți aici, mâine-i târziu,Târzie-i toamnă noastră ruginie,Rămânem păsări triste pe cerul cenușiuși dacă mai trăim nimeni nu mai știe.Ne rămâne ca un parfum de viață călătoare,Ca păsările să zburăm, trudim...Ne trece timpul și speranța ne mai moare,Și de lăsăm sau nu vreo
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
admir coloritul florilor de pe stradă sau de acasă. Mă văd explodând în culorile gândului care se cere așternut pe hârtie. Mă regăsesc... prin mugurii care se deschid sub razele aurii ale soarelui de primăvară. De asemenea, toamna, în timp ce admir frunzele ruginii când se desprind de pe pomi. În verdele copacilor încă în floare, cât și prin munții natali ori în murmur de izvoare, în miile de culori ale fluturilor jucăuși dar și-n zborul lin de pescăruși... Citește mai mult Mă regăsescîn
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
Doi porumbei, care își apropiau ciocurile pe coama unui acoperiș de clădire, erau tot un simbol al dragostei. O frunză desprinsă de pe ram, în zborul ei planat într-o zi însorită de toamnă, era un semn de iubire, când frunzele ruginii se despart de copaci iar călătoria lor se sfârșește cu împlinirea unui vis, acel al întâlnirii cu îmbrățișarea tandră a pământului. Dalia ca orice tânără fată care poartă în suflet speranța că într-o zi va întâlni iubirea paradisului pierdut
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
tremura delicat,purtandu-si cu sfiala rochițele de matase sangerie.Ii săruta cerul,vazandu-i așa delicați și firavi și-și pierde stropi de flori albastre. Și ce rochie regală îmbracă pădurea,zâmbind soarelui de toamnă,în culori aurii și ruginii.Vine vremea recoltelor,e vremea să fie cules rubinul viilor,iar acesta să-și lase dulceața în urcioare de pământ. Și-apoi ghiocei de zăpadă îmbracă câmpul,casele,gradinile.Se odihnește pământul,iar oamenii spun povești ,la gură sobei.Cand
SATUL MEU de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376797_a_378126]
-
publicat în Ediția nr. 1338 din 30 august 2014. LIMBA NOASTRĂ, GIUVAER STRĂVECHI Doamne, cât ai fost de-ndurător Când ai vrut ca să mă nasc în vară, Lâng-o pădurice și-un izvor, Prefirând în mine primăvară Toamnelor m-ai dăruit doinind, Ruginiu brumat cu dor de glie, Iernile mi le-ai pictat, zâmbind, Cu omăt pe trup de Românie Legăn de visări, cu mir curgând - Graiul nost', limba română sfântă De la daci străbuni, sclipiri în gând, Colț de rai ce sufletu-ți
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
spiritul în veci nu moare Limba noastră, giuvaer ... Citește mai mult LIMBA NOASTRĂ, GIUVAER STRĂVECHIDoamne, cât ai fost de-ndurătorCând ai vrut ca să mă nasc în vară,Lâng-o pădurice și-un izvor, Prefirând în mine primăvarăToamnelor m-ai dăruit doinind,Ruginiu brumat cu dor de glie,Iernile mi le-ai pictat, zâmbind,Cu omăt pe trup de RomânieLegăn de visări, cu mir curgând -Graiul nost', limba română sfântăDe la daci străbuni, sclipiri în gând,Colț de rai ce sufletu-ți încântă
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
din 13 august 2014. CÂND LĂCRIMEAZĂ-AMURGUL Frunze-arămii și galbene pe-alee Se miră și privesc umbra-ți trecând Pe sub pridvorul nins cu azalee Când lăcrimeaz-amurgul peste gând... Pășești domol, înrobitoare clipă, Te mântui în eternele-ți tăceri. Din jarul toamnei ruginii, în pripă, Ai vrea să faci cărări de mângâieri Dar frângi cu degete încinse-n lavă Azimă caldă, coaptă-n lan cu maci Când lutul ce-amiroase a otavă Te-ar dărui cu pace. Treci și taci! Săruturi-gânduri alergând pribege
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
ÎNSÂNGERAT AMURG Sărută marea ... Citește mai mult CÂND LĂCRIMEAZĂ-AMURGULFrunze-arămii și galbene pe-aleeSe miră și privesc umbra-ți trecândPe sub pridvorul nins cu azaleeCând lăcrimeaz-amurgul peste gând...Pășești domol, înrobitoare clipă,Te mântui în eternele-ți tăceri. Din jarul toamnei ruginii, în pripă,Ai vrea să faci cărări de mângâieriDar frângi cu degete încinse-n lavăAzimă caldă, coaptă-n lan cu maciCând lutul ce-amiroase a otavăTe-ar dărui cu pace. Treci și taci! Săruturi-gânduri alergând pribege,Pe limbi de vânt
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
învăluită în dragostea mamei pe care o adoră, în cântul gureșelor rândunele atunci când liliacul e potop de floare, în unduirea ierbii-n miez de vară pe dealuri vălurate de dogoare - făclii de maci de doruri grele,-aprinse, dar și în ruginiul toamnelor sublime și în splendoarea cetinilor ninse. Însă tremurul ingenuu al sufletului de copil s-a preschimbat ... Citește mai mult „AUTOGRAF”! Nici că se putea găsi un titlu mai potrivit volumului tinerei poete Paula Diana Handra care, după opinia mea
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
învăluită în dragostea mamei pe care o adoră, în cântul gureșelor rândunele atunci când liliacul e potop de floare, în unduirea ierbii-n miez de vară pe dealuri vălurate de dogoare - făclii de maci de doruri grele,-aprinse, dar și în ruginiul toamnelor sublime și în splendoarea cetinilor ninse. Însă tremurul ingenuu al sufletului de copil s-a preschimbat ... X. GEORGETA RESTEMAN - POEMELE IUBIRII, de Georgeta Resteman , publicat în Ediția nr. 1139 din 12 februarie 2014. CÂTĂ IUBIRE ... Câtă iubire-am strâns
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
Resteman , publicat în Ediția nr. 703 din 03 decembrie 2012. Vreau toamna de-acasă ... cum aștept să-mi îmbrățișez toamna... toamna de-acasă, din munți știu sigur că „doamna” mă vrea și Doamne, cât se va bucura întâmpinându-mă-n ruginiul veșmânt cu trena mereu atârnată de-o stea cu picuri de sudoare pe frunți moții mei strânge-mi-vor mâna și-n jur, sigur, doar prospețime ce curge-va lin spre flămândul pământ domni-va Lumina de-a pururi cu
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
de nisip nu uscăciune, nici cedrii sau pini nu stânci dantelate pe ... Citește mai mult Vreau toamna de-acasă ...cum aștept să-mi îmbrățișez toamna...toamna de-acasă, din munțiștiu sigur că „doamna” mă vreași Doamne, cât se va bucuraîntâmpinându-mă-n ruginiul veșmântcu trena mereu atârnată de-o steacu picuri de sudoare pe frunțimoții mei strânge-mi-vor mânași-n jur, sigur, doar prospețimece curge-va linspre flămândul pământdomni-va Luminade-a pururicu sufletul meu în unime...mi-e dor de tine, toamnă de-acasăchiar
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
pașii și-i strecoară. De mine uit, intru în frunze, Ca musafirul nepoftit, Ce să aștept clipe obtuze, Când face- m-aș abur tihnit?.. Intru, sonor... iar ușa frunzei Mi- așteaptă sufletul mâhnit, De clipe lungi, tăcerile confuze, În lumea ruginie, mai înfierate sunt. E în litanii sufletul și frunza, Domol, văzduhul se prelinge- Din apele înghețului, ce suflă, În inimă, un ram, să mai despice. Această ghilotină mă apasă, Încep, de unde frunzele sfârșesc, Să- nvii în toamna, care-mi lasă
TOAMNA RUGINII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375117_a_376446]
-
Acasă > Stihuri > Anotimp > TRISTEȚI ESTIVALE - GEORGETA RESTEMAN, "AȘTERNE-MI VISUL, FRUNZĂ RUGINIE" Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 304 din 31 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului TRISTE Ț I ESTIVALE GEORGETA RESTEMAN Așterne-mi visul, frunză ruginie Așterne-mi visul, frunză ruginie Când dai sărutul tău, sfințit de toamnă, Pământului mustind
GEORGETA RESTEMAN, AŞTERNE-MI VISUL, FRUNZĂ RUGINIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375131_a_376460]
-
Acasă > Stihuri > Anotimp > TRISTEȚI ESTIVALE - GEORGETA RESTEMAN, "AȘTERNE-MI VISUL, FRUNZĂ RUGINIE" Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 304 din 31 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului TRISTE Ț I ESTIVALE GEORGETA RESTEMAN Așterne-mi visul, frunză ruginie Așterne-mi visul, frunză ruginie Când dai sărutul tău, sfințit de toamnă, Pământului mustind... ești tristă, doamna, Prin fald de neguri rătăcind pustie... Dezmiardă-te în limpezimi de ape Drumeag făcându-ți printre stânci rebele Pribeagă-n vânturi ascunzând sub
GEORGETA RESTEMAN, AŞTERNE-MI VISUL, FRUNZĂ RUGINIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375131_a_376460]
-
Anotimp > TRISTEȚI ESTIVALE - GEORGETA RESTEMAN, "AȘTERNE-MI VISUL, FRUNZĂ RUGINIE" Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 304 din 31 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului TRISTE Ț I ESTIVALE GEORGETA RESTEMAN Așterne-mi visul, frunză ruginie Așterne-mi visul, frunză ruginie Când dai sărutul tău, sfințit de toamnă, Pământului mustind... ești tristă, doamna, Prin fald de neguri rătăcind pustie... Dezmiardă-te în limpezimi de ape Drumeag făcându-ți printre stânci rebele Pribeagă-n vânturi ascunzând sub pleoape Zăvoaiele-ntristate și fără
GEORGETA RESTEMAN, AŞTERNE-MI VISUL, FRUNZĂ RUGINIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375131_a_376460]
-
scalda visu-n nopți cu luna plină Și-al meu cuvânt din stih, în nemurire. Dăruie-mi gând curat în prag de seară Tot ce-i frumos și bun în mine-nvie Ascunde-mă în strune de vioară Și-așterne-mi visul, frunză ruginie. Tu, suverană în regat de-aramă Ce-n unduiri de vânt îți legeni trupul Azi ești vesmântul meu, mâine-maramă Să nu lași frigul să-mi pătrundă lutul... Cluj Napoca, 27 octombrie 2011 Referință Bibliografica: TRISTEȚI ESTIVALE - GEORGETA RESTEMAN, Așterne-mi visul
GEORGETA RESTEMAN, AŞTERNE-MI VISUL, FRUNZĂ RUGINIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375131_a_376460]
-
suverană în regat de-aramă Ce-n unduiri de vânt îți legeni trupul Azi ești vesmântul meu, mâine-maramă Să nu lași frigul să-mi pătrundă lutul... Cluj Napoca, 27 octombrie 2011 Referință Bibliografica: TRISTEȚI ESTIVALE - GEORGETA RESTEMAN, Așterne-mi visul, frunză ruginie / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 304, Anul I, 31 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cezarină Adamescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
GEORGETA RESTEMAN, AŞTERNE-MI VISUL, FRUNZĂ RUGINIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375131_a_376460]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > AI SĂ-MI MAI VII, VREODATĂ TOAMNA? Autor: Miron Ioan Publicat în: Ediția nr. 2085 din 15 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Frunzele cad asemeni unor picături ruginii, iar eu zâmbesc și alerg în mijlocul lor să le prind. Am mâinile întinse precum un copil fericit și melancolic și-mi place să le las să-mi ningă părul și chipul... Toamna "are fulgi" umezi și colorați...niște palme cu
AI SĂ-MI MAI VII, VREODATĂ TOAMNA? de MIRON IOAN în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375165_a_376494]
-
văd cum frigu-i gata s-o pătrunză. Ea m-a privit timid, cu demnitate. Avea sub braț chiar rebegitul vânt. La ceasul înserării, ceasul sfânt, Cerșeau un semn infim de bunătate. A poposit pe masă. Lumânarea Păta cu umbre tenu-i ruginiu, Iar din pervazul rece și-n pustiu, Vântul scruta, din casă, depărtarea. Tăceam sfătos, odaia'ncremenise Privindu-i gingășia nepereche. Vedeam în ea, ca'ntr-o icoană veche, Un an de roade și-un noian de vise. Trăind un ciot de
AZI A BĂTUT LA UŞA MEA O FRUNZĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372582_a_373911]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > RODITOARE NĂSĂLIE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Spune-mi, toamnă ruginie Cine ești? Ești rai ori iad Frunzelor ce-alene cad Pat al vremii ce-o să vie? Curge din Brumar, răpusă, Spintecată în culori, Cern simezele comori, Din lumina-n toate pusă. Verde, galben, ruginie, Valsul lent spre vechiul lut Frunze
RODITOARE NĂSĂLIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372729_a_374058]
-
Toate Articolele Autorului Spune-mi, toamnă ruginie Cine ești? Ești rai ori iad Frunzelor ce-alene cad Pat al vremii ce-o să vie? Curge din Brumar, răpusă, Spintecată în culori, Cern simezele comori, Din lumina-n toate pusă. Verde, galben, ruginie, Valsul lent spre vechiul lut Frunze cergă-și țes tăcut Roditoare năsălie. Peste toate nou lințoliu Se așterne argintiu, Vânt pe post de vizitiu Și troienele fotoliu Albului care învinge Timpul încleștat în geruri. Din încremenite ceruri Se pogoară iarna
RODITOARE NĂSĂLIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372729_a_374058]