1,409 matches
-
albicios și cald, iar lumina moale, filtrată prin crengile castanilor, îmi dădea o stare de toropeală aproape plăcută. Mă deranja doar zgomotul făcut de castanele coapte care cădeau pe pietre. La un moment dat, m-am pomenit în fața unei porți ruinate de ploi care s-a prăbușit când am vrut s-o deschid. Cimitirul se învecina cu incinta unei mănăstiri. Călugări îmbrăcați în sutane negre treceau acum pe lângă mine, grăbiți, cu glugile trase peste capete, fără să-mi dea nici o atenție
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
în cap că nimic nu are sens, în vreme ce spionam, la cinci după-amiaza, din spatele unei ferestre acoperită cu hârtie vânătă, sânii unei necunoscute ce ieșea, în casa de vizavi, pe balcon. 18. Canicula îmi accentuează durerile de cap și mi-a ruinat de tot somnul. Nu mai pot adormi fără somnifere. Mă pregătesc să plec la o clinică de la Milano, dar nu mă pot vedea întors la viața normală. Simt că am trecut un prag dincolo de care mai există doar amintiri. 19
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
de data asta - și-a vrut s-o luăm de la capăt. Atunci i-am dat mâna la o parte și i-am spus, ca un automat, fără să simt nimic din „dramatismul“ momentului, că e o idioată, că o să-și ruineze viața și poate și pe-a altora, că nu vreau s-o mai cunosc dacă face pasul ăsta. În definitiv, dacă acceptase deja propu nerea, ce mai voia de la mine? „Dar n-am avut cu cine să vorbesc, Mircea, cu
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
mare și, deliberat, se culcă fiecare, în aceeași noapte, cu câte un necunoscut. Nici a doua zi, nici mai târziu nu mai fac vreo aluzie la acea noapte, dar n-o uită de fapt niciodată și legă tura lor se ruinează... Aleseseră ultima mea seară cu ei, vorbiseră poate mult între ei despre asta. Poate puseseră totul la cale în nopțile precedente, pe întuneric, mângâindu-se și fantazând. Sau poate o făceau frecvent, poate foarte mulți făceau asta acolo frecvent. Am
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
pădurile, vor suge ei înșiși, cu multă râvnă, seva pământului până îl vor usca de tot. Vor omorî, pe rând, viețuitoarele și, bineînțeles, se vor omorî între ei. Nici nu va mai fi nevoie să ne obosim noi, își vor ruina singuri viața. Nu-și vor mai da seama că ceea ce li se pare că e bogăția lor, fericirea lor - nu sunt altceva decât gunoi, că viața lor este gunoi. Pe scurt: oamenii se vor închina Lăcomiei. Ați înțeles, tăntălăilor? Numai
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Miki Șpagă, adică vechiul și nereformatul PSD. Pe toți aceștia îi vor vota babele de la Dăbuleni și-i vor aduce din nou la putere. Prăbușirea votului urban al dreptei democrate li se datorează exclusiv premierului și președintelui care l-au ruinat cu un război inutil și păgubos de pe urma căruia vor trage ponoasele. Câștigătorul este așadar PSD și, desigur, Dinu Patriciu! Monstruoasa Coaliție Jaful legiferat al caselor naționalizate împlinit prin grija alianței PC-PSD a primit o replică unită a celor două partide
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
meritul și prestigiul în domeniul muzicii, a început să decadă sub Bonifaciu al VIII-lea (+ 1303), captivitatea de la Avignon dând lovitura de grație. Urban al V-lea, prin bula papală din 3 iunie 1370, văzând că locuințele din dotare se ruinau tot mai mult iar instituția devenea aproape superfluă, a decis ca „Schola seu Collegium cantorum, quod inutile reputatur, pro extincto habeatur et penitus pro suppresso”. 3.4 Geneza cântului franco-roman și contribuția lui Carol cel Mare Până în secolul al VIII
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și m-am dus în căutare de casă cu... cum îl cheamă. Soldatul gras. McPake. — McPake? — Pierdea vremea cu noi pe la fostul Elite. Elite a dispărut sub autostradă acum. Nu mai e nimic acolo, în afară de un mare jgheab de beton. Ruinează cu totul locul ăsta. — Ai găsit vreo casă? — Sute, toate mobilate și frumoase. Dar nu avem bani, așa că mi-am pierdut timpul. Nu asta doreai să spui? — Bineînțeles că nu! îl așezase pe Alexander în cărucior și stătea deznădăjduită, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
din lume. Doar o carte italienească arată un om viu în Infern. Ajunge acolo pe urmele lui Enea și Iisus, dar la început pierde femeia și căminul pe care le iubește și vede cum toate speranțele lui politice îi sînt ruinate. Interminabilă Mai este cartea francezilor despre copiii uriași. Singura lor lege este de a se simți bine, așa că beau și excretează într-o familie veselă, masculină, care rîde de tot ce adulții numesc civilizație. Pentru ei, femeile există doar ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Nu-s bun de nimic. Nici o fată n-o să vrea să se mărite cu mine. Lumea mă urăște. La ce bun să mai trăiesc? Nu-s bun de nimic. Nici o fată n-o să vrea să se mărite cu mine. Sunt ruinat. N-am nici o speranță... Nu mai am nici un ban... Trebuie să mă sinucid. Toți mă urăsc... mă urăsc... mă urăsc..." Milioane de oameni neintegrați se gândesc iar și iar la asemenea lucruri, fără să ajungă vreodată până la sinucidere. Era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
oarecare interes din partea lui Gosseyn. "Arme! Artilerie! Au atacat Pământul?" Avu sentimentul că se petrece ceva oribil. Fără să-și amintească că s-ar fi hotărât să se ridice, se trezi în picioare. "Ce oboseală fără rost!... Nu faci nimic... ruinat... fără speranță... să mă sinucid..." Cu totul fără puteri, abia ajunse lângă fereastră, unde aruncă o privire afară. Detunăturile de arme continuau să crească în intensitate. Se auzeau dinspre Mașină. Un fior de spaimă îngrozitoare risipi ceața care-i îvăluia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
mult voia el să închidă radioul... Îl plictisea... Îi tot vorbea despre ceva... Despre ce? Întins în pat, continuă să-și pună aceeași întrebare. Ceva în legătură cu... ce?... cu cine?... Ce obosit sunt!... TREBUIE SĂ MĂ SINUCID! Toată lumea mă urăște, Sunt ruinat. De ce să mai trăiesc? Trebuie să mor..." 23 Primul efort conștient al lui Gosseyn fu de a-și mișca mâinile. Îi fu imposibil. Părea că-i sunt imobilizate sub greutatea corpului. "Ciudată poziție" ― gândi el. Resimțea o supărare nelămurită, precum și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
este afectată decît superficial. Parisul ocupă un loc disproporționat în ceea ce privește activitățile care asigură poziții dominante din punct de vedere social, politica și cultura. Este de înțeles că provincialii pot manifesta o oarecare ranchiună față de un dezechilibru care pare susceptibil a ruina principiul republican al egalității de șanse. Parisul oferă oportunități de muncă și de dotare care rareori se prezintă atît de generos în alte părți. Astfel, Parisul, "cu nivelul său general de dotare înalt, este din ce în ce mai puțin profitabil pentru clasele populare
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Nu-s bun de nimic. Nici o fată n-o să vrea să se mărite cu mine. Lumea mă urăște. La ce bun să mai trăiesc? Nu-s bun de nimic. Nici o fată n-o să vrea să se mărite cu mine. Sunt ruinat. N-am nici o speranță... Nu mai am nici un ban... Trebuie să mă sinucid. Toți mă urăsc... mă urăsc... mă urăsc..." Milioane de oameni neintegrați se gândesc iar și iar la asemenea lucruri, fără să ajungă vreodată până la sinucidere. Era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
oarecare interes din partea lui Gosseyn. "Arme! Artilerie! Au atacat Pământul?" Avu sentimentul că se petrece ceva oribil. Fără să-și amintească că s-ar fi hotărât să se ridice, se trezi în picioare. "Ce oboseală fără rost!... Nu faci nimic... ruinat... fără speranță... să mă sinucid..." Cu totul fără puteri, abia ajunse lângă fereastră, unde aruncă o privire afară. Detunăturile de arme continuau să crească în intensitate. Se auzeau dinspre Mașină. Un fior de spaimă îngrozitoare risipi ceața care-i îvăluia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
mult voia el să închidă radioul... Îl plictisea... Îi tot vorbea despre ceva... Despre ce? Întins în pat, continuă să-și pună aceeași întrebare. Ceva în legătură cu... ce?... cu cine?... Ce obosit sunt!... TREBUIE SĂ MĂ SINUCID! Toată lumea mă urăște, Sunt ruinat. De ce să mai trăiesc? Trebuie să mor..." 23 Primul efort conștient al lui Gosseyn fu de a-și mișca mâinile. Îi fu imposibil. Părea că-i sunt imobilizate sub greutatea corpului. "Ciudată poziție" ― gândi el. Resimțea o supărare nelămurită, precum și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
să-i tremure la gândul acesta înfiorător. Închipuiți-vă că această colectivitate splendidă, de modă veche, pe care hotărâsem s-o păstrăm întotdeauna exact așa cum o are pictată Împărăteasa în galeria ei de tablouri, ar fi acum pradă desfrâului și ruinată de această... de lucrul acesta... Dar așa ceva nu vom suporta! Glasul lui Creel se auzea slab, dar mai hotărât, din semiîntunericul de la colțul străzii: - Fara, nu face nimic pripit. Nu uita că nu este prima clădire nouă care se ivește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
Rând pe rând, Arabia și țara vechilor incași își relevă secretele lor unui trio ce nu cunoaște frica sau abandonul. Pentru Tintin, Milou și căpitanul Haddock, nimic nu este imposibil atunci când aventura îi convoacă. Încercările unui complot infernal destinat să ruineze o națiune petrolieră sau arcanele unei jungle populate de spirite nu pot opri energia ce se pune în serviciul umanității. Asemeni lui Dick Sand, cel din capodopera verniană, Tintin este un autentic căpitan la cincisprezece ani, a cărui fibră morală
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
fierul roșu al călăului. Ereditatea acționează implacabil în această comunitate torturată de obsesia relației directe cu divinitatea. Femeia însemnată extinde asupra progeniturilor ei trauma originară. Pratt și Manara dețin capacitatea de a introduce în povestea acestei Arcadii în prăbușire și ruinată de vicii emoția expresionistă a desenului și frazei. Rând pe rând, păcatele revelate de accidentul destinului înlocuiesc pacea înșelătoare a Canaanului cu infernul din care se ridică profilul demoniac al celor doi pastori, tatăl și fiul, rivali în dragostea lor
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
lui Orlik se apropia. Conspiratorul era demiurgul propriei sale lumi. Capitolul 12, în care o revoltă din adâncuri izbucnește Sosirea doctorului Maketero în subteranul uzinei din Bulundi, plănuită de rezistență, pusese prima cărămidă la edificiul revoltei care avea să fie ruina viitorului lui Olrik și Sponsz. Tintin și cei din jurul lor pregăteau, cu minuțiozitate, pașii ce trebuie urmați pentru ca acest coșmar să ajungă la capăt, iar visul Borduriei să fie spulberat. „Ceea ce trebuie să facem este să îl salvăm pe Tournesol
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
O, nu vă faceți griji, rezolvă avocații. Maggie se tot învârtea prin cameră, evitând contactul vizual. Auzi din nou interfonul și zgomotul făcut de una sau mai multe persoane care intrau și ieșeau din apartament. Ce se întâmpla? Ne vor ruina, spuse Brett. Ne vor lua toți banii și vor face povestea asta chiar mai urâtă decât e acum. Funcționa. — Uite, spuse el. Cădem la o înțelegere, promitem. Nu-i așa, Kathy? Sigur că da. —OK? Promitem. O rezolvăm. Chiar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
bani. Poate că povestea asta - mama și fiul - îi va stârni interesul. — Atunci spune-i că asta e povestea aceleia. Guttman indică tăblița cu pedeapsa școlarului. —Profesore. Cumpărătorii ăștia verifică singuri astfel de obiecte. Nu pot să mint. M-ar ruina. —Înțeleg, Afif. Dar eu sunt cercetător. Asta mă interesează pe mine din punct de vedere istoric. Restul sunt foarte banale. Era conștient de picăturile de transpirație de pe buza superioară. Nu era sigur cât va mai putea continua așa. —Haide, profesore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
bine făcut, acoperit de un pardesiu negru care strălucea ud de ploaie. Lipsesc doar pentru câteva ore ca să fac niște cumpărături și uite ce se-ntâmplă. Trebe să stau aici tot timpu’ măi fraților, să vă păzesc să nu-mi ruinați investițiile. Sunt doi bețivi, îi explică barmanul. Le-am dat eu de-nțeles de la-nceput că nu sunt bine veniți. Dar s-au lipit ca muștele și nu se dau duși. Și tu, Darlene? întrebă femeia. Văd că ești prietenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de la mașina asta sport. Cu unul ca el, Abelman n-are pe cine da în judecată. Medicul lui Lenny îl poate consulta pe Reilly și statul îl va interna undeva, în vreun loc de unde nu va mai putea încerca să ruineze oamenii. Mulțumesc lui Dumnezeu că Susan și Sandra nu vor ști că erau aproape gata să sfârșească vânzând din ușă în ușă pastile împotriva gândacilor. Inima li s-ar frânge dacă ar ști cu câtă neglijență le-a mânuit tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
tale. Nu-mi doream deloc să mă reîntorc în camera ta de gazare. M-au lăsat pur și simplu picioarele. Sunt paralizat. — Du-te și paralizează după colțu’ străzii. Numai tu lipseai să stai din nou pe aici ca să-mi ruinezi investiția. Cu cercelu’ ăla arăți ca un poponar. Oamenii o să creadă că-i un bar pentru d-alde ăștia. Pleacă de aici! — Oamenii nu pot să facă o asemenea greșeală. Asta-i neîndoielnic cel mai sinistru bar din oraș. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]