643 matches
-
cu Young. După-amiază promenadă, citit. Seara biliard cu Alecsandri. Sâmbătă, 5/17 octombrie. Sinaia. Ora 7 baie. Orele 7½-8½ promenadă până la prima cascadă. Vreme minunată, cald. Bulgaria va fi somată să stea liniștită și să renunțe la uniune. Wilhelm are rujeolă la Pesta și nu poate veni aici. După-amiază Kalinderu, lucrat cu el și făcut o promenadă. Seara biliard cu Alecsandri. Perechea princiară moștenitoare a Austriei e în Transilvania, însă nu mai vine la Sinaia. Duminică 6/18 octombrie Vreme minunată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Cornelius (60 î.Hr. - 20 d.Hr.) a descris caracterele inflamației (rubor, tumor, calor, dolor) în lucrarea “De arte medica”. Epidemiile care au contribuit la declinul Imperiului Roman au fost variola (165 d.Hr.) cu o rată a deceselor de 30%, rujeola (251 - 266 d.Hr.) cu 5000 de decese/zi și ciuma (pesta bubonică) cu 10000 decese/zi în perioada de vârf a epidemiei. Cele mai reprezentative figuri ale medicinii arabe vechi sunt Rhazes și Avicena. Rhazes (Islam, sec. X) a
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
decese/zi și ciuma (pesta bubonică) cu 10000 decese/zi în perioada de vârf a epidemiei. Cele mai reprezentative figuri ale medicinii arabe vechi sunt Rhazes și Avicena. Rhazes (Islam, sec. X) a lăsat prima descriere a variolei, diferențiindo de rujeolă și de alte exanteme, și a identificat imunitatea de lungă durată după variolă. Conform principiilor lui Hippocrate, Rhazes a încercat să explice apariția pustulelor din variolă prin excesul compartimentului sanguin, care fermentează și se exteriorizează. Variola era considerată un fenomen
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
o treime din populația Europei. În perioada marilor cuceriri geografice și a colonizării unor teritorii, precum Imperiul Aztec, Imperiul Incaș sau Insulele Hawai, bolile infecțioase s-au dovedit veritabile “arme biologice”. Dintre acestea, cele mai grave consecințe le-au avut: rujeola, variola, holera, tuberculoza, gonoreea, sifilisul. Variolizarea preventivă cu virus viu obținut de la o persoană bolnavă, a fost practicată prima dată în China. Tehnica variolizării consta în inocularea nazală a pulberii obținute prin măcinarea crustelor de la persoane bolnave, folosind un tub
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de către Paul Erlich (1854-1915) și antibiotice (Penicilina) de către Alexander Fleming (1881-1955) marchează o nouă etapă în istoria bolilor infecțioase. Progresele științelor medicale, dezvoltarea industriilor medicamentelor antimicrobiene și ale vaccinurilor, au permis dispariția unor boli carantinabile (ciuma, variola), controlul unor epidemii (rujeola, poliomielita, difteria etc.) și scăderea mortalității unor boli infecțioase grave (meningite, pneumonii, septicemii, endocardite). Aceste considerații au încurajat opinia că "avem mijloacele pentru ca în scurt timp să eradicăm bolile infecțioase!" (W. Stewart, Ministru al Sănătății SUA, 1967). Relaxarea vigilenței în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Crick evidențiază dubla structură helicoidală a ADN-ului 1950: Frank Burnet enunță teoria selecției clonale a răspunsului imun 1955: Jonas Salk descoperă primul vaccin antipoliomielitic 1960: Arthur Kornberg demonstrează sinteza ADN în extractul bacterian extracelular 1964: Apare primul vaccin pentru rujeola 1967: Apare primul vaccin pentru oreion 1970: Howard Temin și David Baltimore descoperă că unele virusuri ARN folosesc revers transcripția (reconstituirea ADN din ARN) ca etapă în ciclul replicării virale Apare primul vaccin pentru rubeolă 1974: Apare primul vaccin pentru
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
IgG, iar uneori și de identificarea anticorpilor de tip IgM. Rezistența la infecție este mediată de anticorpii de tip IgG. Rezistența la infecție este câștigată pe viață după infecții cu agenți monotipici din punct de vedere antigenic (de exemplu, virusurile rujeolei, rubeolei, varicelei, oreionului). În cazul infecțiilor cu agenți care au mai multe tipuri antigenice, imunitatea este legată de subtip (poliomielita). Apărarea specifică celulară Apărarea specifică celulară este asigurată de limfocitele T (derivate din timus), prezente în sânge, limfă, măduva osoasă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
prezintă mai frecvent riscul reacțiilor alergice severe. Excepție fac imunoterapia în difterie și botulism, unde se utilizează încă anticorpi obținuți din seruri hiperimune de cal. Imunoglobulinele polivalente cu administrare intramusculară, în concentrații de 16,5%, au indicații limitate în profilaxia rujeolei și a hepatitei A la nevaccinați, prezentând riscul transmiterii iatrogene a unor virusuri parenterale. Imunoglobulinele de uz intravenos (0,05 g/ml) au eficiență și siguranță în administrare superioare și sunt recomandate în deficitele imune diverse, hipogamaglobulinemia din leucemia limfatică
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
în continuarea terapiei cu seruri sau imunoglobuline specifice (difterie, tetanos). Infecțiile cu rezervor strict uman au șansa de a fi eradicate în urma imunizării generalizate la nivel global, așa cum s-a dovedit în cazul variolei și se preconizează pentru poliomielită sau rujeolă. Imunizarea profilactică respectă un anumit calendar propriu, prevăzut pentru fiecare țară. Unele vaccinări obligatorii în anumite țări pot fi opționale în alte țări. În România, vaccinurile disponibile se clasifică în vaccinuri cu obligativitate generală, cu obligativitate selectivă sau opționale. Vaccinările
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
petele lenticulare din febra tifoidă) sau sanguină (embolii pustulo necrotici din septicemii) Congestia produsă de toxina agentului patogen care rămâne la poarta de intrare (scarlatină) Depunerea complexelor imune care conțin și agentul patogen la nivelul vaselor mici (vasculită infecțioasă din rujeolă, endocardită) Purpura trombocitopenică (hipersplenism, coagulare intravasculară, scăderea sintezei sau destrucția trombocitelor de către agentul patogen). Elementele descriptive ale unei erupții infecțioase se referă la: tipul leziunilor elementare predominante (macula, papula, vezicula, pustula, bula), extinderea erupției, confluența, topografia, caracteristicile evolutive (mod de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sau localizate. După aspectul leziunilor predominante, erupțiile sunt de tip maculocongestive, veziculo-pustuloase sau hemoragic. Deși numărul “bolilor eruptive clasice ale copilăriei” este în scădere, interesul epidemiologic și didactic pentru studiul acestor boli se menține actual. Bolile eruptive clasice sunt: scarlatina, rujeola, rubeola, boala FilatovDukes, megaeritemul epidemic, exantemul subit. În acest capitol, în afara bolilor eruptive clasice sunt prezentate și infecția cu virusul varicelo-zosterian , precum și erizipelul, reprezentativ pentru erupțiile localizate bacteriene. 4.2 Scarlatina Definiție Scarlatina este o boală infecțioasă eruptivă, cauzată de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pentru diagnostic. Diagnostic Diagnosticul scarlatinei este susținut pe baza criteriilor: Clinice: febră + exantem + enantem Epidemiologice: contactul cu o infecție streptococică βHA toxigenă Bacteriologice: evidențierea streptococului βhemolitic grup A. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic, mononucleoza infecțioasă, sindromul Kawasaki, alte erupții virale determinate de enterovirusuri sau adenovirusuri, eritemele stafilococice toxice, erupțiile medicamentoase sau eritemul solar. Complicații Complicațiile scarlatinei sunt de natură toxică, septică sau imunologică. Complicații toxice: șocul toxic, artrita, miocardita
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
3040mg/kg/zi) sau Claritromicina (500mg/zi), timp de 10 zile. b. Tratamentul patogenic în formele hipertoxice: corticoterapie c. Tratamentul simptomatic: antitermice, antialgice, antihistaminice d.Tratamentul igieno-dietetic: repaus, regim hidro-lacto-zaharat în perioada febrei, igiena orală și a tegumentelor. 4.3 Rujeola Definiție Rujeola (pojarul) este o boală infecțioasă acută produsă de virusul rujeolic, caracterizată prin tuse, coriză, febră, exantem maculo-papulos și enantem specific (semnul Koplick). Epidemiologie Rujeola este o boală raportabilă la UE, metodologia de supraveghere fiind adaptată fiecărei țări membre
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
zi) sau Claritromicina (500mg/zi), timp de 10 zile. b. Tratamentul patogenic în formele hipertoxice: corticoterapie c. Tratamentul simptomatic: antitermice, antialgice, antihistaminice d.Tratamentul igieno-dietetic: repaus, regim hidro-lacto-zaharat în perioada febrei, igiena orală și a tegumentelor. 4.3 Rujeola Definiție Rujeola (pojarul) este o boală infecțioasă acută produsă de virusul rujeolic, caracterizată prin tuse, coriză, febră, exantem maculo-papulos și enantem specific (semnul Koplick). Epidemiologie Rujeola este o boală raportabilă la UE, metodologia de supraveghere fiind adaptată fiecărei țări membre, cu obiectivul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
igieno-dietetic: repaus, regim hidro-lacto-zaharat în perioada febrei, igiena orală și a tegumentelor. 4.3 Rujeola Definiție Rujeola (pojarul) este o boală infecțioasă acută produsă de virusul rujeolic, caracterizată prin tuse, coriză, febră, exantem maculo-papulos și enantem specific (semnul Koplick). Epidemiologie Rujeola este o boală raportabilă la UE, metodologia de supraveghere fiind adaptată fiecărei țări membre, cu obiectivul eradicării rujeolei din teritoriul european. Incidența rujeolei a scăzut semnificativ în țările în care vaccinarea antirujeolică este generalizată, inclusiv în România. Îmbolnăvirile actuale de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este o boală infecțioasă acută produsă de virusul rujeolic, caracterizată prin tuse, coriză, febră, exantem maculo-papulos și enantem specific (semnul Koplick). Epidemiologie Rujeola este o boală raportabilă la UE, metodologia de supraveghere fiind adaptată fiecărei țări membre, cu obiectivul eradicării rujeolei din teritoriul european. Incidența rujeolei a scăzut semnificativ în țările în care vaccinarea antirujeolică este generalizată, inclusiv în România. Îmbolnăvirile actuale de rujeolă sunt explicate de acoperirea vaccinală < 95%, de eșecurile vaccinării (5% după prima doză) și de cazurile de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
produsă de virusul rujeolic, caracterizată prin tuse, coriză, febră, exantem maculo-papulos și enantem specific (semnul Koplick). Epidemiologie Rujeola este o boală raportabilă la UE, metodologia de supraveghere fiind adaptată fiecărei țări membre, cu obiectivul eradicării rujeolei din teritoriul european. Incidența rujeolei a scăzut semnificativ în țările în care vaccinarea antirujeolică este generalizată, inclusiv în România. Îmbolnăvirile actuale de rujeolă sunt explicate de acoperirea vaccinală < 95%, de eșecurile vaccinării (5% după prima doză) și de cazurile de import. Rujeola are incidență crescută
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este o boală raportabilă la UE, metodologia de supraveghere fiind adaptată fiecărei țări membre, cu obiectivul eradicării rujeolei din teritoriul european. Incidența rujeolei a scăzut semnificativ în țările în care vaccinarea antirujeolică este generalizată, inclusiv în România. Îmbolnăvirile actuale de rujeolă sunt explicate de acoperirea vaccinală < 95%, de eșecurile vaccinării (5% după prima doză) și de cazurile de import. Rujeola are incidență crescută iarna. Sursa infecției o reprezintă persoanele infectate, cu 1-2 zile înaintea debutului primelor simptome și până în ziua a
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
teritoriul european. Incidența rujeolei a scăzut semnificativ în țările în care vaccinarea antirujeolică este generalizată, inclusiv în România. Îmbolnăvirile actuale de rujeolă sunt explicate de acoperirea vaccinală < 95%, de eșecurile vaccinării (5% după prima doză) și de cazurile de import. Rujeola are incidență crescută iarna. Sursa infecției o reprezintă persoanele infectate, cu 1-2 zile înaintea debutului primelor simptome și până în ziua a 5a după debut. Persoanele neimunizate natural sau vaccinal sunt receptive la boală. Calea de transmitere este directă, aerogenă, prin intermediul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
se multiplică la nivelul epiteliului respirator și apoi diseminează prin intermediul limfocitelor și monocitelor din sânge (viremia primară) la nivelul sistemului reticulo-endotelial. Multiplicarea virală continuă la acest nivel, fiind urmată de viremia majoră secundară, după 5-7 zile de la expunere. Erupția în rujeolă este determinată prin mecanism imunalergic. Tablou clinic Incubația medie este de 10 zile (8-10 zile). Debutul este progresiv, în decurs de 3 zile, cu febră, însoțită de semnele catarului oculo-nazo-bronșic: hiperemie conjunctivală, hiperlacrimație, edeme palpebrale, rinoree, tuse productivă. Faciesul bolnavului
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de stare (febră bifazică), când se manifestă exantemul caracteristic. Exantemul este de tip maculo congestiv catifelat, cu contur neregulat, cu tendință de confluare, nepruriginoasă și cu extindere cranio-caudală. Remisiunea erupției se face în ordinea apariției, lăsând pigmentație reziduală. Diagnostic Diagnosticul rujeolei este susținut pe baza criteriilor: Clinice: febră + catar + exantem + exantem Epidemiologice: contact infectant, receptivitate la infecție Hematologice nespecifice: limfopenie, neutropenie sau leucocitoza în cazul suprainfecțiilor bacteriene Virusologice: evidențierea antigenului rujeolic în exudatul faringian sau urină, prin imunofluorescență indirectă (metodă rapidă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
similitudini structurale între componentele virusul rujeolic si mielină o Panencefalita sclerozantă subacută (PESS) este o complicație tardivă, cu prognostic fatal, care apare după 5-10 ani de la erupție, cauzată de forme defective de virus, mai ale la copii care au avut rujeolă înaintea vârstei de 2 ani. Alte complicații rare sunt: miocardita, glomerulonefrita, purpura trombocitopenică postinfecțioasă, exacerbarea tuberculozei preexistente. Tratament Spitalizarea este necesară în formele severe și complicate. Tratamentul se bazează în mare parte pe măsuri suportive și simptomatice pentru febră, tuse
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
severe, la copii sub 2 ani, au fost dovedite beneficii ale administrării vitaminei A, timp de două zile consecutiv, câte 50000UI la copii intre 1 și 6 luni, 100000UI între 7 și 12 luni și 200000UI peste 1 an. Profilaxie Rujeola beneficiază de profilaxie activă cu vaccin cu virus viu atenuat, monovalent sau polivalent (RRO). Vaccinul este contraindicat la gravide, sugari mici, imunodepresii și persoane alergice la proteinele de ou și neomicină. Reacțiile postvaccinale apar după 5-7 zile la 10% dintre
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
domiciliu sau în spital și supravegherea contacților timp de 21 zile de la izolarea ultimului caz din colectivitate. Administrarea imunoglobulinelor specifice la contacți are valoare controversată. Vaccinul antiurlian este de tip viu atenuat, fiind disponibil ca o componentă a trivaccinului pentru rujeola - rubeolă oreion (RORVax, Priorix), administrat în două doze, recomandate la vârsta de 12-13 luni și 2 ani. Vaccinul este contraindicat în boli febrile, la gravide, și la imunodeprimați. 7 PNEUMONIILE INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să înțeleagă diferențele epidemiologice, etiologice și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Fetească albă, Fetească regală, Grasă de Cotnari, Riesling italian, Oporto, Merlot ( I. Mirică și col., 1989). Boala apare numai în viile neîngrijite,unde nu s-au aplicat stropiri conform recomandările stațiilor de prognoză și avertizare. 10.11. Boala petelor roșii (rujeola) Pseudopeziza tracheiphila Boala este destul de frecventă în țările din apusul Europei. A fost semnalată prima oară de către C. Sauvageot și J. Perraud în anul 1894, când au găsit-o într-o plantație din Auvergne din Franța. La noi boala se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]