20,398 matches
-
domeniile, în tehnică, în muzeele americane și canadiene, care sunt de un tip deosebit. Muzeele lor nu sunt îmbâcsite, nu sunt muzee în care tablourile sunt atârnate unul peste altul, ca la noi, ...acolo muzeele sunt puse în parcuri speciale. Sân Francisco, Vancouver și Sidney concurează și câștigă, pe rând, locul întâi în lume...Am văzut multe parcuri în America, că am vizitat 25 de state din cele 50, câte au Statele Unite...Iar în Canada am vizitat vreo cinci... D.C.: Atunci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ei albastră aruncată în grabă pe covor E o poveste de demult petrecută sub luna roșie carnivora luna ce iți devora toate cuvintele pe masura ce le rostești și mai cu seamă cele în care evoci părul ei de aur acoperindu-i sânii cum cuvântul pisică devora la colțul clădirii porumbelul Și mâinile mele devin deodată albastre în apropierea mării în care am înotat cândva în altă viață poate cu femeia aceea În fiecare seară poetul îi duce femeii un buchet de cuvinte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mâinile mele devin deodată albastre în apropierea mării în care am înotat cândva în altă viață poate cu femeia aceea În fiecare seară poetul îi duce femeii un buchet de cuvinte roșii un buchet de trandafiri carnivori care-i devora sânii și buzele l-aud în fiecare seară pe poet e trecut cred de prima tinerețe i-aud pașii urcând spre apartamentul vecin și ușa deschizându-se că un val marin care-i înhață pe amândoi și nu peste multă vreme
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pe Dumnezeu: să mă ia dracu!... S-au împlinit în luna iunie anul acesta 21 de ani de la înăbușirea în sânge a manifestatiei-maraton din Piață Universității, operație realizată după un scenariu care a înspăimântat țară. Pe treptele acelei Alma Mater la sânul căreia generații de studenți au asimilat cultură pe care au transmis-o la rândul lor altor generații, unde abia se uscase sângele eroilor-martiri din Decembrie 1989, a curs din nou sânge nevinovat. “Golanii” care au fost uciși atunci cu sălbăticie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și mizerie, iar administrația nu se preocupă, există și câini vagabonzi și muște și țânțari și păsările cerului, dar și șobolani. INCREDIBILĂ INDIE Din „Jurnal de călătorie în jurul lumii în 120 de zile” Orchestră de întâmpinare în Portul Kochin Biserică Sân Francisco, cu mormântul lui Vasco da Gamă Am văzut o frizerie care consta dintr-o oglindă prinsă într-un cui pe un pom, iar fotoliul era un butuc pe care te așezai și frizerul că și ține sub cerul liber
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Accentul cădea mai mult pe cuvânt decât pe frază. Pe de altă parte, Internetul de azi e în fond tot tirania cuvântului. Moderniștii au sfidat un discurs coerent ce se întindea pe nouăsprezece veacuri, fragmentându-l, operând o revoluție în sânul lui. Trans-romanul neagă convenția/coerența însăși. Dar cum am putea să nu știm că orice lucru devine convenție și că orice convenție (ca orice altă lege pe pământ) e făcută pentru a fi dărâmată? Ceea ce e totuși înspăimântător la acest
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
că o astfel de ideologie nu e ieșită din prelungirea unei dispoziții temperamentale, ci se prezintă ca o creațiune bovarică, nu în sensul căutării unui complement spiritual, ci al unei libere deliberări speculative. O cultură clasică, o formație intelectuală în sânul disciplinelor junimiste, un temperament static și conservator nu mă indicau, desigur, la rolul de teoretician al democrației și al liberalismului la care am ajuns, totuși, prin intuiția și studiul fenomenelor sociale regizate de un determinism împotriva căruia lamentațiile sunt inutile
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
clasa politică românească de după 89. Ai zice că nu simte niciun imbold să-și facă harakiri. Jenant la culme cum, la un pas de primirea României în Uniunea Europeană, decizia de a condamna oficial comunismul, ca doctrină politică, întâmpină rezistență în sânul Puterii și consternează opoziția. Firește, s-ar putea trișa și aici, în paradisul sferturilor de măsură, dar clasa politică actuală a învățat ceva în cursul a trei cincinale, cu toate că ar fi bucuroasă să găsească formula prin care să satisfacă și
Avem motive de îngrijorare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10611_a_11936]
-
flori, fluturi, fraged, giuvaiere, glezne, iederă, ierburi, îngeri, jartiere, lacrimi, lapte, leuștean, Lou, mansarde, mărar, mătase, mâl, melci, miere, moale, motani, nimfe, nostalgie, orologii, pahare, parfumuri, păianjeni, pătrunjel, perne, pielea goală, ploaie, pofte, portocală, praf, rai, râme, rochii, rondel, rouă, sâni, sfârcuri, spume, subsuori, suflet, Tamara, toamnă, tristețe, umed, Verlaine, vis... Elemente recurente în poezia lui Emil Brumaru, pe care o impregnează cu un parfum persistent și inconfundabil. De la debutul editorial și până la Submarinul erotic cel mai recent, autorul nu face
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
pătrunjelul/ și-n rouă-mbobocește-o brună astră// Când imn sfios și trist este rondelul." (Un imn sfios și trist va fi rondelul); Sunt chelnerițe blonde printre șprițe./ Doriți ceva?, ne-ntreabă. Noi dorim/ Să se desfac-aprinse la bluzițe/ și sânii lor cu bumbeleu infim// și iz de leuștean și romanițe/ Să ni-i cedeze dulce să-i iubim./ Sunt chelnerițe blonde printre șprițe./ Doriți ceva?, ne-ntreabă. Noi dorim!// Și discutând cu ele gogorițe/ și bazaconii, după kilul prim,/ Le-
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
ca sâmbraș al lui Gigi Becali în reportaje de televiziune? O, tempora...!, ar fi exclamat Cicero, sau Alea iacta est!, s-ar fi împieptoșat Cezar zvârlind zarurile în Dâmbovița, cu puluri cu tot... Însă, ceea ce a produs oareșice nedumeriri în sânul familiilor noastre, a fost că invitatul lui Marius Tucă a sugerat telespectatorilor că îl preocupă ideea unei noi structuri politice... - Încă una!?!, s-a speriat Haralampy. - Nu, dragă, l-am liniștit, e o simplă construcție-pol, în jurul căreia va gravita... Mă
Comisii, răfuieli și coada lui Aghiuță by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10630_a_11955]
-
versuri pe care urmează să le recite, pe scenă, la serbarea aces tui sfârșit de an. Mda! Reflectam asupra „versurilor”, presupuselor aplauze de la tribuna, asupra reverenței creatorului și, mai conservatori din fire, ne facem cruce, apoi scuipam. Scuipam și în sân, nu de alta, dar la vremuri noi, tot ei, cu recreații noi! Fără a fi istorici sau critici literări în domeniu, totuși, fie și numai din motivul de a ne bagă singuri în vorbă (nu de alta, dar nu ne
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
domeniile, în tehnică, în muzeele americane și canadiene, care sunt de un tip deosebit. Muzeele lor nu sunt îmbâcsite, nu sunt muzee în care tablourile sunt atârnate unul peste altul, ca la noi, ...acolo muzeele sunt puse în parcuri speciale. Sân Francisco, Vancouver și Sidney concurează și câștigă, pe rând, locul întâi în lume...Am văzut multe parcuri în America, că am vizitat 25 de state din cele 50, câte au Statele Unite...Iar în Canada am vizitat vreo cinci... D.C.: Atunci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ei albastră aruncată în grabă pe covor E o poveste de demult petrecută sub luna roșie carnivora luna ce iți devora toate cuvintele pe masura ce le rostești și mai cu seamă cele în care evoci părul ei de aur acoperindu-i sânii cum cuvântul pisică devora la colțul clădirii porumbelul Și mâinile mele devin deodată albastre în apropierea mării în care am înotat cândva în altă viață poate cu femeia aceea În fiecare seară poetul îi duce femeii un buchet de cuvinte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mâinile mele devin deodată albastre în apropierea mării în care am înotat cândva în altă viață poate cu femeia aceea În fiecare seară poetul îi duce femeii un buchet de cuvinte roșii un buchet de trandafiri carnivori care-i devora sânii și buzele l-aud în fiecare seară pe poet e trecut cred de prima tinerețe i-aud pașii urcând spre apartamentul vecin și ușa deschizându-se că un val marin care-i înhață pe amândoi și nu peste multă vreme
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pe Dumnezeu: să mă ia dracu!... S-au împlinit în luna iunie anul acesta 21 de ani de la înăbușirea în sânge a manifestatiei-maraton din Piață Universității, operație realizată după un scenariu care a înspăimântat țară. Pe treptele acelei Alma Mater la sânul căreia generații de studenți au asimilat cultură pe care au transmis-o la rândul lor altor generații, unde abia se uscase sângele eroilor-martiri din Decembrie 1989, a curs din nou sânge nevinovat. “Golanii” care au fost uciși atunci cu sălbăticie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și mizerie, iar administrația nu se preocupă, există și câini vagabonzi și muște și țânțari și păsările cerului, dar și șobolani. INCREDIBILĂ INDIE Din „Jurnal de călătorie în jurul lumii în 120 de zile” Orchestră de întâmpinare în Portul Kochin Biserică Sân Francisco, cu mormântul lui Vasco da Gamă Am văzut o frizerie care consta dintr-o oglindă prinsă într-un cui pe un pom, iar fotoliul era un butuc pe care te așezai și frizerul că și ține sub cerul liber
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
apără valorile familiei creștine și dreptul la viață. Atât Biserica Ortodoxă, cât și Biserica Romano-Catolică, consideră avortul ca fiind o crimă. Astfel, teologia romano-catolică menționează că avortul este o ucidere directă și perfectă a unui nevinovat, deoarece scoțând fătul din sânul maicii sale înseamnă a-l scoate din mediul lui firesc de viață și a-l lipsi de condițiile necesare pentru viață: ceea ce e tot atât ca a-i lua viața printr-o lucrare pozitivă<footnote Pr. Dr. Aloisie L. Tăutu
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
ei se va zămisli Fiul lui Dumnezeu. După buna vestire adusă de înger, Fecioara Maria merge la Elisabeta, soția lui Zaharia. În momentul salutării, pruncul Elisabetei a tresărit în pântecele ei, fiindcă L-a recunoscut pe Mântuitorul Iisus Hristos în sânul Fecioarei, iar mama Sfântului Ioan a simțit că s-a umplut de Duh Sfânt (Luca 1, 39-41). Tradiția liturgică ne oferă cea mai clară mărturie cu privire la faptul că Biserica recunoaște viața fetusului în uter ca fiind pe deplin umană și
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Păziți darul sfânt al vieții în Vestitorul Ortodoxiei Românești, An III, Nr. 37-38, 16-31 mai, 1991, p. 1. footnote> Teologia catolică respinge și ea în mod categoric avortul, considerând că scoaterea sau înlăturarea din sânul mamei a fătului însuflețit este o ucidere directă și perfectă a unui nevinovat, deoarece scoțându-l din sânul maicii sale înseamnă a-l scoate din mediul lui firesc de viață și a-l lipsi de condițiile necesare pentru viață.<footnote
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
37-38, 16-31 mai, 1991, p. 1. footnote> Teologia catolică respinge și ea în mod categoric avortul, considerând că scoaterea sau înlăturarea din sânul mamei a fătului însuflețit este o ucidere directă și perfectă a unui nevinovat, deoarece scoțându-l din sânul maicii sale înseamnă a-l scoate din mediul lui firesc de viață și a-l lipsi de condițiile necesare pentru viață.<footnote Pr. Prof. Dr. Anton Moisin, op. cit., p. 8. footnote> În acest sens, Papa Ioan Paul al II-lea
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
dimensiune ecleziastică pe care Sfântul Grigorie o reliefează când comentează asupra Cântării 1:4: „Să ne bucurăm și să ne veselim într-însa”. Experiența apofatică a miresei le-a bucurat pe însoțitoarele fecioarei, făcându-le să-i iubească și ele sânii: „Pentru că iubești sânii Cuvântului mai mult decât vinul pe care-l fac oamenii, prin care hrănești pe cei care sunt copii întru Hristos”<footnote In Canticum canticorum, I, GNO, 41.1-4. footnote>. Prin uniunea apofatică a miresei cu Preaiubitul, sânii
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
care Sfântul Grigorie o reliefează când comentează asupra Cântării 1:4: „Să ne bucurăm și să ne veselim într-însa”. Experiența apofatică a miresei le-a bucurat pe însoțitoarele fecioarei, făcându-le să-i iubească și ele sânii: „Pentru că iubești sânii Cuvântului mai mult decât vinul pe care-l fac oamenii, prin care hrănești pe cei care sunt copii întru Hristos”<footnote In Canticum canticorum, I, GNO, 41.1-4. footnote>. Prin uniunea apofatică a miresei cu Preaiubitul, sânii ei preiau caracterul
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
sânii: „Pentru că iubești sânii Cuvântului mai mult decât vinul pe care-l fac oamenii, prin care hrănești pe cei care sunt copii întru Hristos”<footnote In Canticum canticorum, I, GNO, 41.1-4. footnote>. Prin uniunea apofatică a miresei cu Preaiubitul, sânii ei preiau caracterul pieptului Lui; ea devine sursă de hrană, trezind în alții atracția față de Dumnezeu spre care o atras-o frumusețea Cuvântului și pe care a însuflețit-o Duhul. Acest fenomen pare a fi o caracteristică a apofaticismului gregorian
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
o transmitere inefabilă a tainelor ascunse adânc în inima Domnului”<footnote Ibidem, 41.7-10. Limbajul inefabilității (ἄρρητον) și al ascunderii (ἐγχείμενον) subliniază sensul apofatic al textului. footnote>. Totuși, în loc de a se odihni în continuare la pieptul Domnului, Preaiubitul Discipol ia sânul Cuvântului pe care se odihnise și ne oferă lucrurile bune pe care le-a primit și, prin această faptă, „proclamă Cuvântul care pururea există"<footnote Ibidem, 41.10-13; v. Martin Laird, „ʻWhereof we speakʼ: Gregory of Nyssa, Jean-Luc Marion and
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]