KorAP: Find »[drukola/base=sânt & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...21 22 23 ...174 >

4,350 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918

fi, riscăm totul. Mult ori puțin, e indiferent, destul că e la mijloc bunul principal pe care-l putem pierde dimpreună cu toate celelalte: esistența autonomă a statului nostru. Am discutat mai întîi pierderile eventuale pentru că în asemenea întreprinderi acestea sânt totdeuna sigure, precînd câștigurile sânt în cele mai dese cazuri iluzorii. Dar ce am putea câștiga ca aliați într-un eventual război? Aliați cu o parte, Basarabia - se zice. Se-nțelege că discutăm aci în mod platonic, rezumând câte se

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
prea important, necum din punctul de vedere al unui prudent patriotism. {EminescuOpXI 312} Dar așa-i tagma patrioților reversibili. Piară țara, numai de ei să se vorbească. Dac-ar merge din rău în mai rău, puțin le pasă; cosmopoliți cum sânt neavând nici tradiții de păstrat, nici patrie de pierdut, foarte ușor și-ar regăsi cei mai mulți o patrie poate mai proprie undeva dincolo de Dunăre, unde ar începe a se gera în prooroci ca și la noi. Noi credem însă că o

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
poate, dar pentru a se ocupa de el cu toate acestea. D. Caro, care a publicat asupra pesimismului o carte atât de remarcabilă, a făcut poate credit pesimismului. A combate unele doctrine va să zică a le semnala. La urma urmelor, filozofii sânt la modă etc. Tonul de superioritate și citarea de fraze rupte dintr-un întreg de argumentație e, după a noastră părere, o dovadă și mai mult pentru teoriile pesimiste ale lui Schopenhauer, asupra jurnaliștilor de ex. Asupra cărții însăși se

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
oroarea și indignațiunea la niște oameni c-o complexiune destul de pacinică: se conspiră pentru a esclude pe Austria și pe Germania de la Dunărea de Sus și de la cea de Jos. O asemenea nedreptate nu e de-nțeles. De aceea oficioșii, sânt sau se prefac a fi foarte mânioși. Marile puteri nefiind simțitoare pentru intimidări, presa vieneză se aruncă asupra Principatelor dunărene și propune a le face să pleznească daca ar încerca cumva de-a nu voi să se lase mâncate. Alternativa

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
provincie, că patriotism va să zică cumul și pensie reversibilă, că pentru a fi director la drumul de fier n-ai nevoie să știi nimic din câte trebuie, ci paragrafii Codului civil, că pentru a fi director de banca națională [î]ți sânt de ajuns patru clase primare și un fond mare de infatuitate, că pentru a fi învățat n-ai nevoie să știi a scrie corect; aci în sfârșit va afla cum scabroase afaceri se tăinuiesc de un întreg Corp legiuitor și

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
desigur în folosul guvernului nostru. Oarecari concesii, cari nu erau decât drepte și pe care ar fi fost dibaci a le acorda, între altele concesii privitoare la întrebuințarea limbei naționale și la exercițiul cultului catolic, au fost refuzate provinciilor, cari sânt tratate tot ca rebele. După sângeroasa insurecție de la 1863 - 64, liniștea nu s-a făcut în toate spiritele. Miniștrii noștri au păcatul de-a-și prea aduce aminte de trecut. S-a comentat mult faptul că împăratul Rusiei n-a trimis

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
lui Francisc Iosif. Prezența principelui Czartorisky la serbările din Cracovia, prevenințele al căror obiect a fost, graba cu care împăratul Austriei a primit cererea magnatului polonez de-a acorda naturalizația fiului său și de-a-l face supus austriac, toate acestea sânt semne rele pentru înțelegerea austro-rusască. Dezacordul, din latent ce era, devine vizibil. E un simptom turburător pentru pacea Europei și ar fi bine să se oprească aci. Împărțeala Poloniei, completând teritoriul Rusiei, stabilise o legătură de solidaritate cu Prusia și

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
în legi vexatorii îndreptate contra lor, precum legea introducerii silnice a limbei maghiare în școalele confesionale și latitudinea ce se dă guvernului unguresc ca, prin aplicarea ei, să depărteze pe învățătorii ce nu-i vor plăcea din școale cari nu sânt ale statului și în cari el n-ar trebui să aibă nici un amestec. În linie generală însă politica internă a Austriei consistă în momentul de față în împăcarea naționalităților, pentru că peste puțin poate statul va avea nevoie să apeleze la

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
ar trebui să aibă nici un amestec. În linie generală însă politica internă a Austriei consistă în momentul de față în împăcarea naționalităților, pentru că peste puțin poate statul va avea nevoie să apeleze la abnegațiunea și sacrificiile lor. Tot atât de puțin asigurătoare sânt relațiile dintre Franța și Germania. Am reprodus ieri o parte a discursului d-lui Varnbueler, fost ministru prezident al regatului Wuertemberg, care lămurește gravitatea situației. În adevăr, în ziua în care d. baron Haymerle a sosit la Friedrichsruhe, baronul Varnbueler

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
roate și a împiedeca orice lucru bun, a încuraja orice pornire rea. În școală s-a petrecut cam ceva analog cu ceea ce se-ntîmplă în justiție. Desigur că nici amovibilitatea, nici protecțiile, nici considerațiile electorale, cari influențează numirile în magistratură, nu sânt de natură a încuraja independența de caracter și soliditatea corpului judecătoresc. Cu toate acestea învățătura atât de generală a dreptului în școli străine au creat un număr atât de suficient de juriști încît din acesta s-ar putea alege un

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
să se decidă cestiunea de cătră oameni cu totul speciali în materie de învățămînt. La noi însă se va decide repede-repede. Și de cătră cine? De cătră Consiliul General al Instrucției, consiliu în care două din trei părți a membrilor sânt cu totul străini învățămîntului pentru care formează programe. Institutori de clase primare, profesori de muzică și de pictură, profesori de la școala de agricultură, de la cea de meserii și de construcție de mașini, aceștia formând o majoritate de elemente disparate cu

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
casele de sănătate și citirea moliftelor marelui Vasilie. Astăzi, de la venirea la putere a patrioților, România e aservită politicește și economicește mai mult decât oricând și poartă coada alianței austro-germane; cu toate acestea, fiindcă patrioții sânt mari și tari, toate sânt bune și frumoase. Cu toate acestea, nici sub fanarioți chiar atârnarea intereselor statului român de caprițiile vecinilor n-a fost mai mare decât astăzi. O probă dintr-o mie și-o sută ar fi de ajuns. "L'Independance roumaine" a

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
veți descoperi chiar munți de aur, cari împing la lene, în locul cărbunelui de pământ, care împinge la muncă, cu acest sistem nu vor fi ai noștri. Cititorul însă va vedea cât e de elastică coarda concesiilor cătră străini când patrioții sânt la putere și ce moft e catonismul lor când sânt în opoziție! [ 5 septembrie 1880] ["NU NE ÎNDOIM... Nu ne îndoim că și articolii 82 și 83 din Constituțiune, cari regulează succesiunea la tronul României, vor forma obiectul unei tocmeli

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
la tronul României, vor forma obiectul unei tocmeli între guvern și nație, în care guvernul va începe prin a nu concede nației nici un fel de drept de-a se pronunța. Într-adevăr, art. 82 prescrie că puterile constituționale ale Domnului sânt ereditare în linie directă și legitimă a Măriei Sale Carol I, din bărbat în bărbat, prin ordin de primogenitură, cu escluziunea femeilor. Coborâtorii M. Sale vor fi crescuți în religiunea ortodoxă a Răsăritului. {EminescuOpXI 325} Acest articol nu se aplică în

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
gudurător al acelora dintre patrioții lucrativi cari posed arta de-a se pune bine și c-o parte și cu alta, cari se folosesc atât de venirea la putere a albilor cât și de aceea a roșiilor, spunîndu-le tuturor că sânt mari patrioți, buni români și că ei sânt pururea cu aciia cari susțin interesele patriei. Ca și când cineva ar avea nevoie de acest adevăr; ca și când cată a i se spune zilnic poporului românesc că atât Brătianu cât și Catargiu sânt egali

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
poate să n-aibă destul sentiment de sacrificare de sine pentru a renunța la o putere care-i face rău țării făcîndu-și rău lui însuși. Oare treizeci și șase de deosebite Consilii de Miniștri în patru ani de zile nu sânt destulă dovadă că nu există între roșii un sâmbure capabil de-a guverna, că, egali în incapacitate și neînfrînarea ambițiilor de parvenire și de câștig, unii se sapă pe alții? Oare creșterea bugetului cheltuielilor cu 34 procente în patru ani

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
șeful familiei de Hohenzollern, pe împăratul Germaniei. "Presa" e în mare eroare când crede a putea numi învoirea din partea Maiestății Sale o consultare de înaltă cuviință. Casa Hohenzollern are, ca toate Casele vechi, o constituție a ei proprie, căreia-i sânt supuși toți membrii familiei. Se știe că Maiestatea Sa a refuzat unui principe din ramura Sigmaringen învoirea de-a primi coroana Spaniei și că tocmai puterea pe care șeful familiei o are de-a refuza chiar pentru tot viitorul asemenea

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
asemenea îngrijește ca restanțele de biruri să nu mi se ia, asemenea ca dările curente să fie trecute în lista rămășițelor, ca ogoarele mele de tutun și viile mele să fie trecute cu vederea la taxare ș. a. m. d. Aceste sânt fapte, fapte cunoscute de toți și deplânse de patrioții înțelepți și cuminți, fapte însă în contra cărora fulgeră în presă și Cameră, regulat și stereotip, clica din opoziție, nu cea de la guvern, pentru ca, ajunsă la putere, să facă aceleași lucruri, să

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
își vor păstra sângele rece și spiritul de dreptate. România recunoaște marile interese ce Austria are la Dunăre, dar refuză orice soluțiune care ar compromite interesele sale economice sau ar impieta asupra suveranității sale de stat independent. Interesele amânduror țărilor sânt de natură de-a putea fi ocrotite deodată, și chiar în unele puncte aceste interese sânt identice. Deci d. Boerescu e convins că se va ajunge la o regulare satisfăcătoare cu atât mai mult cu cât interesele naturale ale Austriei

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
soare ni se refuză, oriunde ne-am afla în afară de România liberă. Astfel vedem că românilor din Ardeal, din Țara ungurească, din Bucovina, ba li se impun așa-numitele limbi ale statului, ca și când un stat a cărui rațiune de-a fi sânt tocmai naționalitățile ar putea să aibă limbi privilegiate ale statului, ba sub coroana Sf. Ștefan li se refuză până și teatrul în limba națională, până și colorile naționalității lor, încît vom ajunge a vedea că și în biserică ori în

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Și aceasta nu pentru c-ar fi răi cetățeni; din contra, ei [î]și plătesc regulat birurile, ei [î]și iubesc dinastia lor moșneană, ei [î]și varsă sângele pentru unitatea și gloria monarhiei, ei sânt leali și supuși - dar sânt români. A mai dat Dumnezeu să fie cam mulți la număr, să fie harnici, strângători, mulțumiți cu puțin și relativ necorupți și să țină c-o copilărească iubire la cele moștenite din vechi întru ale obiceielor, a limbei, a bisericei

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
esceptînd cazul când opoziția ar fi nepatriotică. Dar această acuzare d. Boerescu nu va îndrăzni a o face, de vreme ce d-sa e capul acelui grup politic a cărui profesie de credință începe cu fraza: "Toate partidele vor binele țării, toate sânt patriotice, și deosebirea e numai în maniera de-a vedea, cu care noi ne împăcăm lesne, fiind albi cu albii, roși cu roșii". Noi consiliem pe d. Boerescu ca, în loc de-a-și denunța țara, care aproape toată e-n opoziție

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
de ziarele străine citim în "Le Nord" următorul articol: Am menționat "memoriul" asupra cestiunii Dunării, care a dat presei române ocazia de-a protesta energic în contra pretențiilor înaintate de Austria. Autorul acestei lucrări se silește a demonstra că aceste pretenții sânt condamnate prin Tractatul de la Berlin și că ele nu se pot realiza decât compromițîndu-se grav libertatea navigațiunii pe Dunărea de Jos în folosul unui fel de monopol austro-ungar în mai multe rânduri am examinat noi înșine situația legală consacrată prin

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
cel de la Berlin. Apoi articolul 57 al celui de-al doilea încredințează în termeni expreși Austriei grija de-a executa lucrările necesare spre a înlătura piedecile aduse navigației prin cataracte și prin Porțile de Fier, deși aceste din urmă nu sânt pe teritoriu austriac. Aceste dispoziții ale Tratatului de la Berlin sânt îndeajuns pentru a face să se presupună că puterile au voit să asigure Austriei o preponderanță oarecare". În această argumentare a ziarului "Times" sânt câteva erori materiale cari împuținează într-

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Fier, deși aceste din urmă nu sânt pe teritoriu austriac. Aceste dispoziții ale Tratatului de la Berlin sânt îndeajuns pentru a face să se presupună că puterile au voit să asigure Austriei o preponderanță oarecare". În această argumentare a ziarului "Times" sânt câteva erori materiale cari împuținează într-un mod singular concluziile la cari el ajunge. Înainte de toate, în Tratatul de la Paris nu e nici vorbă măcar de {EminescuOpXI 342} Comisia Mixtă de care e vorba astăzi și aceasta pentru simplul cuvânt

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]