1,001 matches
-
sodiu alimentar, muguri de mesteacăn, fructe de caprifoi și semințe măcinate de morcov. -Infuzie din frunze proaspete de urzică vie și urzică mică, frunze tinere de mesteacăn sau nuc, flori de gălbenele sau nemțișori de câmp, herba de tarhon, pedicuță, sânziene galbene și splinuță, rădăcină mărunțită de osul iepurelui și obligeană. -Vinul preparat din rădăcini de anghinare (5 lingurițe la 1 l vin alb cu fierbere 2-3 minute), sau din macerate, timp de 2 săptămâni, din hrean, pelin alb, frunze de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
-Infuzie din 10 g semințe pisate de anason la 250 ml apă clocotită; se infuzează acoperit 15-20 minute și se bea o cană pe zi, fracționată În 3 reprize, Înainte de mese. -Infuzie din 2 lingurițe herba uscată și mărunțită de sânziene la 250 ml apă clocotită; se infuzează 15 minute și se beau 2-3 căni pe zi. -Infuzie din amestec de plante (În părți egale) cu frunze de mentă, urzică vie și mesteacăn, herba de păpădie și coada calului, teci de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
apariția sângerărilor interne sau externe. Același decoct se folosește la tamponări În nara sângerândă sau cataplasme călduțe pe nas și obraji. Alte specii utilizate separat sunt: -frunze de patlagină (Plantago lanceolata), herba de coada racului (Potentilla anserina), răchitan (Lythrum salicaria), sânziene galbene (Galium verrum), sunătoare (Hypericum perforatum), flori de gălbenele (Calendula officinalis), rădăcini de cerențel (Geum urbanum) și brusture (Arctium lappa), fructe de măceș (Rosa canina) și mătase de porumb (Zea mays). În amestecuri sunt propuse: -decoct din amestec cu herba
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Infuzie din amestec cu coada calului, coada șoricelului, sunătoare și turiță mare (În părți egale) din care se pun 2-3 linguri la 1 litru apă clocotită. *În caz de cancer gastric fără metastaze se bea o infuzie din pelin și sânziene sau din menta broaștei (Mentha arvensis). *Decoct de angelică (1 lingură rădăcini uscate și 4 g frunze de pelin la 250 ml apă); se fierbe 2 minute, se infuzează acoperit 10 minute și se bea fracționat În cursul zilei, alternativ
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Râmnicului, Râmnicu Vâlcea, 1999; Jurnal în libertate (1990-1993), Râmnicu Vâlcea, 2002; Cuibul de barză, Râmnicu Vâlcea, 2003; Râmnicul uitat, Râmnicu Vâlcea, 2003. Ediții: Cella Delavrancea, Scrisori către Filip Lahovari, ed. bilingvă, tr. Dan Mateescu, pref. edit., București, 1998. Repere bibliografice: Sânziana Pop, „Rochia cu anemone”, LCF, 1966, 25; Valeriu Cristea, „Rochia cu anemone”, GL, 1966, 25; Nicolae Manolescu, Constantin Mateescu, CNT, 1966, 25; Nicolae Crețu, Vitalitatea povestirii, IL, 1967, 4; Cornel Ungureanu, Căutări creatoare și inerție în epica scurtă, O, 1967
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
Rochia cu anemone”, LCF, 1966, 25; Valeriu Cristea, „Rochia cu anemone”, GL, 1966, 25; Nicolae Manolescu, Constantin Mateescu, CNT, 1966, 25; Nicolae Crețu, Vitalitatea povestirii, IL, 1967, 4; Cornel Ungureanu, Căutări creatoare și inerție în epica scurtă, O, 1967, 4; Sânziana Pop, „Auroaica”, LCF, 1967, 28; Magdalena Popescu, „Zborul de probă” GL, 1968, 28; Mihai Ungheanu, „Zborul de probă”, LCF, 1968, 32; Mircea Iorgulescu, „Noaptea și ziua”, RL, 1970, 32; Nicolae Balotă, „Avionul de Cluj”, RL, 1971, 24; Nicolae Balotă, „Fumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
natura lucrurilor! Zavale, la vale, ar zice satul de români de la Bug, înclinat spre Roman, nod de semnificații la nivel mediu, neguri, platou cu lucernă, dungi de lăstăriș de salcîm, ciuboțica-cucului în desenele florii, haltă km 54, crucea Sfîntului Andrei, sînziene în holde, semnul cu luna alburiu, acolo pămîntul, acesta este prea frumos, pieptare pădurile, mameloane dealurile, agricultură în casele pămîntului, Sagna lăsătura între locuri rele, pantă degradată, gunoiște, rambleu purtat pe lunca Siretului, povestea căutată gîlmă cu gîlmă printre dealuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de zile și au avut rolul "destructiv" de a fi promovat în paginile revistei incriminate poeți ca Ion Gheorghe, Ion Alexandru, Marin Sorescu, Gabriela Melinescu, Ion Pop, Leonid Dimov, Ov. Hotinceanu, etc., etc. și prozatori ca Ana Barbu, G. Bălăiță, Sânziana Pop, Alexandra Târziu, C. Georgescu, Maia Belciu etc., etc. dramaturgi debutanți și critici care s-au impus în ultima vreme, cum ar fi M. N. Rusu, Dan Zamfirescu și Marian Popa"6. Exemplificând atacurile, fizice și verbale, la adresa colaboratorilor săi
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
pentru tinerii scriitori, și prin paginile Luceafărului s-au perindat mai toate numele reprezentative ale noului val al literaturii române: Ioan Alexandru, Nichita Stănescu, Ion Gheorghe, Ana Blandiana, Adrian Păunescu, Marin Sorescu, Marian Popa, George Bălăiță, D.R. Popescu, Gabriela Melinescu, Sânziana Pop, Leonid Dimov, Ștefan Bănulescu, Gheorghe Pituț, Paul Goma, Augustin Buzura și mulți alții. Să fi fost o rușine faptul că Eugen Barbu a reușit să coopereze cu vechii reprezentanți ai literaturii române, interziși în anii proletcultismului, ca Petre Pandrea
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
dar asta au făcut-o cândva unii, impunând unei lumi păgâne creștinismul. Ca valah - căci numele de român Îmi exclude congenerii rămași pe afară - am Încercat să-mi păstrez identitatea negentropică: sacrificând un porc la solstițiul de iarnă dar și sânziene la acela de vară, roșind ouă la echinocțiul de primăvară și spărgând nuci la acela de toamnă. Respectând astfel un ritm natural, vechi de când lumea - mea. Dar l’am și agresat, prin noile plante de cultură astfel Încât, odată cu via sunt
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Stațiune și-au elaborat, sub conducerea mea, teza de doctorat și și-au susținut-o cu succes Victor Surugiu și Cristina Pălici. Victor Surugiu a devenit un cunoscut specialist în domeniul polichetelor, iar Cristina Pălici în studiul crustaceelor amfipode, iar Sânziana Micu a făcut o valoroasă teză de doctorat consacrată studierii Decapodelor din Marea Neagră. Dintre cercetătorii de la Agigea unii sunt plecați în străinătate, unde lucrează ca specialiști: Ion Cojocaru în Germania, Ioana Vișan în Canada, iar Cristina Pălici în Anglia. În
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
biodiversitatea curculionidelor (Insecta Coleoptera) din Parcul Național Piatra Craiului. 15. Arinton Mihaela, 2008 Biodiversitatea scarabeidelor (Insecta, ord. Coleoptera, Fam. Scarabaeidae) în ecosistemele din judetele Bacău și Neamț. 16. Georgiana Moldovan (Gămălie), 2008 Insecte dăunătoare cărților și combaterea lor. 17. Micu Sânziana, 2009 Biodiversitatea decapodelor de la litoralul românesc al Mării Negre. 18. Iorgu Ionuț Ștefan, 2009 Diversitatea ortopterelor (Insecta: Orthoptera) din estul României și semnificația lor ecologică. 19. Ailenei Cătălin, 2011 Diversitatea braconidelor (Insecta, Hymenoptera, Braconidae) din estul României și importanța lor ecologică
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de magnetofon "Concertul pentru vioară", "Scene nocturne", "Clepsidra" și "Muzeul muzicii". A însoțit și a avut discuții la ambasadă cu scriitorii: Adrian Păunescu, Miron Radu Paraschivescu, Vladimir Străinu, Ion Brad, Ion Horea, Aurel Rău, Vasile Rebreanu, Petre Sălcudeanu, Nina Casian, Sânziana Pop, Francisc Munteanu; A sprijinit prezența la Moscova a unor actori și regizori la Festivalul internațional al filmului, printre care: Amza Pelea, Ioana Bulca, Sergiu Nicolaescu, Ion Dichiseanu, Ștefan Bănica, Ion Besoiu etc. A sprijinit concertele susținute la Moscova și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
mult te-am iubit" de Zaharia Stancu, Magda Isanos "Poezii", Eugen Barbu "Prânzul de duminică", N. Breban "Francisca", Petre Sălcudeanu "Singur fără cer, Petru Vintilă "Oraș încercuit", Tudor Constantin " La miezul nopții va cădea o stea", Zaharia Stancu "Pădurea nebună", Sânziana Pop " Serenadă la trompetă", poezii de Mihai Eminescu etc. A avut întâlniri permanente cu studenții români la studii, a participat la ședințele lor de tineret și a sprijini unii tineri veniți la specializare la Moscova. Multe din activitățile de la Moscova
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Stațiune și-au elaborat, sub conducerea mea, teza de doctorat și și-au susținut-o cu succes Victor Surugiu și Cristina Pălici. Victor Surugiu a devenit un cunoscut specialist în domeniul polichetelor, iar Cristina Pălici în studiul crustaceelor amfipode, iar Sânziana Micu a făcut o valoroasă teză de doctorat consacrată studierii Decapodelor din Marea Neagră. Dintre cercetătorii de la Agigea unii sunt plecați în străinătate, unde lucrează ca specialiști: Ion Cojocaru în Germania, Ioana Vișan în Canada, iar Cristina Pălici în Anglia. În
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
de limba spaniolă. Până la plecarea din țară coordonează revista „Munții Apuseni”, scrie la „Universul literar”, „Vremea”, „Gândirea”, „Sfarmă-Piatră”, „Iconar”, „Buna Vestire” ș.a. În exil publică versuri și articole la „Înșir’te mărgărite”, „Almanahul pribegilor români”, „Vatra”, „America”, „Semne”, „Carpații”. Între Sânziana (1940), prima carte de poezii a lui Ț., semnată Ion Țolescu Văleni, și ultima, Din nopți cu Sânziene (1978), nu există deosebiri stilistice sau tematice, versul se construiește concentric, acumulând și dezvoltând aceleași motive. Patria eroică, aureolată de figurile lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290211_a_291540]
-
spiridușul/ Că de tot ce-am avut le-a fost milă/ Și lui Flămânzilă și lui Setilă” (Speranța). Tot de sorginte folclorică e cel mai lung poem al cărții, Crai de Rouă, despre iubirea neîmpărtășită între Craiul de Rouă și Sânziana, copila lui Chiciură Împărat. Când nu are structura unui bocet sau a unui descântec, lirica lui Ț. surprinde metaforic diferite ipostaze ale spiritului (Rugă, Singurătate, Cântec de leagăn, Mugurel etc.). În La icoană (1966) apar câteva poeme dedicate conducătorilor legionari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290211_a_291540]
-
structura unui bocet sau a unui descântec, lirica lui Ț. surprinde metaforic diferite ipostaze ale spiritului (Rugă, Singurătate, Cântec de leagăn, Mugurel etc.). În La icoană (1966) apar câteva poeme dedicate conducătorilor legionari și celor morți în închisorile comuniste. SCRIERI: Sânziana, pref. Nichifor Crainic, București, 1940; Din crucea pădurii, Madrid, 1955; Arhanghelul Mihail, Madrid, 1959; Iconarul, Madrid, 1962; La icoană, Madrid, 1966; Pădurea de la Tâncăbești, Madrid, 1977; Din nopți cu Sânziene, Madrid, 1978. Repere bibliografice: I. G. Dimitriu, „Din crucea pădurii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290211_a_291540]
-
că a avut un filon literar bun. Explicabil, de altfel, pentru că la acest ziar au colaborat: I. Grămadă, Sever Beuca - Costineanu, Valuță (Val. Dugan), B. Lucescu (T. Bocancea), V. Kalmucki, C. Corbescu (prof. Ernest Rabener), V. Loichiță, A. Lian, Niță Sânziană, Fulger - ultimii cu posibile pseudonime neidentificate. Tot Const. Loghin apreciază că lupta a fost atât de înverșunată, încât intervențiile de împăciuire ale lui N. Iorga, prin Neamul românesc și ale lui T. Bocancea prin Buciumul din Câmpulung n-au dat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Țară scumpă, țară dragă, Bucovină, Bucovină!... Iarnă-i, și de dimineață, Soarele nu se arată. Toată te ascunzi în ceață, Când eu plec îngândurată!... Însă pân' ce vremea - drumul Și-a schimba - și prin poiene Șior împrăștia parfumul Toporași și sânziene. Până când ca o regină, Cuceri-vei iarăși slova, Și vor crește în lumină, Putna, Câmpul lung, Suceava... Cântecele din cea țară, Toate, toate ți se 'nchină; Pentru cântec nu-s hotare, Bucovină, Bucovină! ... Poezia mi-a adus pe ecranul minții
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
este cea mai frecvent reprodusă versiune germană a acestei poezii. Traduceri: Aus grünen Wäldern weht der Wind. Rumänische Gedichte, îngr. trad., Viena, 1941 (în colaborare cu Arnold Roth și Hans Diplich); Grigore Alexandrescu, Episteln, Satiren, Fabeln, București, 1957; Vasile Alecsandri, Sânziana und Pepelea, București, 1957; Mihai Eminescu, Gedichte, îngr. Dieter Roth, introd. Edgar Papu, București, 1975. Repere bibliografice: Gisela Richter, Meisterwerke der Übertragungskunst. Herman Roth - ein Vermittler literarischer Werte, „Hermannstädter Zeitung”, 1971, 187; Harald Krasser, Diener der bleibenden Werte. Ein Versuch
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289389_a_290718]
-
un moralist, descoperitor de robustețe sufletească și înțelepciune în această existență retrasă. Pictura impresionistă a peisajului se împletește cu observarea vieții elementare, iar simbioza om-natură prilejuiește pagini antologice, ca în Venea o moară pe Siret..., Împărăția apelor, Uvar, Nopțile de Sânziene, Ochi de urs, Ostrovul Lupilor. Punctul cel mai înalt în studiul sadovenian al valorilor socio-morale pe care o civilizație arhaică reușește să le conserve prin izolare de lumea modernă se află în Baltagul, unul din romanele fundamentale ale literaturii române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
căruia a căzut beleaua. Se mai afumă și cu frunzele plantei mama-pădurii. Cine se lă vinerea, îi cresc toate buruienile și bălăriile în grădină și în sămănături. Buruienile culese de Sf. Gheorghe se pun la porți. (Gh.F.C.) Buruienile culese de Sînziene [24 iunie] sînt bune de leac. (Gh.F.C.) Busuioc Fetele pun la codițe busuioc luat de la steagul bisericii, ca să se uite băieții la ele ca la steag. în sara lui Sf. Vasile, fetele pun busuioc la partea de jos la ghizdelele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prin vînt, și dacă vei putea să ridici colbul tocmai de jos, poți lua chitia, pe care, punînd-o pe cap, poți intra și trece oriunde nevăzut. Cicoare Femeile care se scaldă cu cicoare nu fac copii. în ziua de Sîmzănii [Sînziene] să te încingi cu o lămură* de cicoare, ca să nu te doară mijlocul la secere. Cioară Cînd umblă cioarele și stăncile cîrîind, se va strica vremea. Cînd vin ciorile de cu toamnă e semn că vine și iarna. Se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cofa plină înainte, îți merge bine; cînd îți iese cu cofa goală, îți va merge rău. Cînd îți iese cu cofa goală înainte, ai să umbli bătut. Colac în ziua de Sînziene se face de oameni cîte un colac de Sînziană și-l azvîrli pe casă; dacă colacul rămîne acolo e semn că ai să trăiești mult; dacă cade jos, ai să mori. Cînd mirele ia mireasa de la casa ei, cum iese afară și o suie în trăsură, nașul rupe un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]