4,832 matches
-
monarhie constituțională Sârbii sprijină clar abolirea sistemului republican și înocuirea acestuia cu monarhia constituțională, conform unui sondaj al ziarului Blic. Astfel, 64% este procentul de susținere a monarhiei. Niciun partid nu a putut strânge un asemenea procent de încredere publică. Sârbii au și o asociație care promovează monarhia, Asociația Regatului Sârb, care are zeci de mii de membri și peste 50 de sedii în toată țara. Fiul regelui Petre al II-lea, Alexandru a pus piciorul prima dată pe pământ iugoslav
Ai plăti 5 euro pe an pentru reinstaurarea monarhiei? by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/36656_a_37981]
-
acestuia cu monarhia constituțională, conform unui sondaj al ziarului Blic. Astfel, 64% este procentul de susținere a monarhiei. Niciun partid nu a putut strânge un asemenea procent de încredere publică. Sârbii au și o asociație care promovează monarhia, Asociația Regatului Sârb, care are zeci de mii de membri și peste 50 de sedii în toată țara. Fiul regelui Petre al II-lea, Alexandru a pus piciorul prima dată pe pământ iugoslav în 1991, dar s-a instalat acolo abia după căderea
Ai plăti 5 euro pe an pentru reinstaurarea monarhiei? by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/36656_a_37981]
-
Comitetul Uniunii Patrioților a reușit să aibă organizații în toate centrele culturale ale țării, numărul membrilor fiind, în 1943, de câteva mii de persoane, aproape exclusiv intelectuali. Semnificativ este că s-au înscris ca membri și reprezentanți ai ungurilor, germanilor, sârbilor, ucrainenilor și musulmanilor din Dobrogea. Uniunea Patrioților n-a fost, între 1942 și primăvara lui 1944, în nici o alianță politică cu nici un partid. Uniunea Patrioților a realizat alianțe politice cu PCdR și PSD, la sfârșitul primăverii lui 1944, când începuseră
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
împotriva statului român și respectă legislația românească', a declarat Klarik Laszlo, citează pesurse.ro. Semnat în data de 4 iunie 1920, în Palatul Marele Trianon de la Versailles, Tratatul de la Trianon stabilea frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia, după Primul Război Mondial. Tratatul semnat între Puterile Aliate și Ungaaria consfințea unirea Transilvaniei și Banatului cu România.
Senator UDMR: E o dovadă de paranoia că România încă se defineşte ca stat naţional by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37122_a_38447]
-
decât un ritm îndepărtat. Nu mi-am închipuit niciodată că menținerea păcii ar fi atât de derutantă, dar aici nici măcar războiul convențional nu are parametri clari. Toți se omoară unii pe alții, iar noi venim cu curățenia generală. Bosniaci, croați, sârbi, sloveni, căști albastre din țările ONU și mai știu eu cine altcineva, toți încearcă să facă lumină în haosul ăsta. Împușcăturile au durat doar treisprezece minute. Am cronometrat pe ceasul cu curea măslinie pe care l-am cumpărat de la magazinul
Joseph Daniel Haske: În bătaia puștii by Liana Vrăjitoru Andreasen () [Corola-journal/Journalistic/3768_a_5093]
-
bine cunoscute, contra țăranilor ucraineni și ruși, ordonate de Stalin între 1930 și 1933, și la cele ale lui Hitler de după 1941 contra evreilor și slavilor, a doua, la crimele, astăzi uitate, dintre 1945 și 1950, comise de naționaliștii cehi, sârbi, polonezi,ruși și ucraineni contra diferitelor minorități conlocuitoare. Spre a începe cu cele din urmă, trebuie spus că nu s-a vorbit aproape deloc despre faptul că, în anii de imediat după război, oficialitățile din Praga i-au obligat pe
Ideologie și foamete by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3776_a_5101]
-
a baricadei s-ar afla. „Voi chiar nu pricepeți? Aștia ne confiscă ultimele firicele de nisip ale timpului personal, ăștia ne operează cortexul în direct și-l dotează cu clorofilă, Peter Handke nu-i un nebun pentru că-i susține pe sârbi și își scrie literatura în creion, Jünger a refuzat toată viața să poarte ceas. Hemoragia umanității hrănește limba obeză a lumilor virtuale: ca-n Matrix (Unu și Doi), Vlade! Cât de curând ne vor înghesui la loc în conserva de unde
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3775_a_5100]
-
putea să le contestați tranzacțiile, testamentele și orice fel de alte acte, pe motiv că ele nu mai corespund legilor de astăzi, de exemplu. Vă dați seama ce teritoriu mănos pentru afaceriștii români și - de ce nu ? - turci sau greci, bulgari, sârbi și alți vecini, plus pentru judecătorii puși să decidă cum le dictează mafioții imobiliari care se vor vedea, în câțiva ani, stăpâni pe moșiile lui Ștefan cel Mare sau ale lui Matei Basarab. Dacă acesta ar fi fost un subiect
Ministerul adevărului mutat la tribunal by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/3644_a_4969]
-
băi publice, Poarta de Apă, Poarta de la Mal. Aceasta privitor la raporturile cu musulmanii ale Timișoarei. Sunt de văzut, desigur, după secolul XVIII, și alte elemente alcătuitoare ale fizionomiei orașului, apărute pe măsura venirii acolo și a altor seminții, a sârbilor, a evreilor, a nemților, a italienilor, a valahilor, desigur. Fiecare cu trăsăturile sale, cu ceva propriu în mentalitate, în vestimentație, în bucătărie și în toată manifestarea, desigur în vorbire, în proverbe și în ziceri care sintetizează plastic, uneori ironic și
Orașul din cutia de pantofi by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3180_a_4505]
-
se pare firească. E normal să regrete ceea ce au pierdut. Proiectele naționale au fost divergente, nu doar în relația România-Ungaria. Bulgaria Mare s-ar fi făcut, dacă se făcea, în defavoarea Greciei și Serbiei și tot așa. Ungaria Mare afecta interesele sârbilor, slovacilor și ale românilor, evident. Astăzi cred că trebuie să depășim această perspectivă de secol XIX. Am intrat într-o epocă post-națională, ne îndreptăm spre un stat european. Există o minoritate în Ungaria care nu poate depăși perspectiva de secol
Marea Unire din 1918 - Controverse necunoscute despre constituirea României Mari by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/31868_a_33193]
-
vânduseră doar 100 de exemplare de carte. Prețul cărții, în schimb, e foarte mare, 20 euro (la un salariu mediu de 600-700 euro, mai ridicat decât în România), de aceea lumea nu prea cumpără cărți. În plus, aflu că deși sârbii, muntenegrenii, bosniacii și croații vorbesc aceeași limbă - religia și caracterul literelor despărțindu-i doar - cărțile se publică separat, respectiv un autor francez, de pildă, e tradus în croată, în bosniacă, în sârbă, în limba muntenegreană. Cărți sârbești nu găsești în
Fulgurări dintr-un univers al traducerii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3123_a_4448]
-
Un jurnalist elvețian care urmărește cazul pe cont propriu a reușit să le vadă și a rămas uluit: zeci de Vlaminck, Rouault, Picasso, Cézanne, Degas și alții. UNESCO și actuala ministresă franceză a Culturii au intrat în acțiune în vederea convingerii sârbilor de a permite reîntoarcerea în Franța a tablourilor. Cu canadienii, lucrurile merg și mai greu. Din Germania trebuie restituite mai puține, căci tratativele cu Göring au fost, din fericire, nefinalizate și o parte a colecției a rămas la Bordeaux până la
Colecția de tablouri a lui Ambroise Vollard () [Corola-journal/Journalistic/3237_a_4562]
-
Pavel Șușară Înainte de 1989, România trăia iluzia libertății raportîndu-se în mod absolut și exclusiv la vecini. Sudul trăgea cu ochii la bulgari, vestul la sîrbi, nordul la unguri și estul la ruși. A trage cu ochiul nu este aici doar o abstracțiune, un simplu generic pentru diverse curiozități, vagi și ele, ci acțiunea concretă, dureroasă și frustrantă de a încerca ieșirea din caverna lui Ceaușescu
Handicapul Dunărea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11080_a_12405]
-
din afara sistemului, forme atipice de opoziție și de acțiune politică, dar de privit, priveam televiziunile vecinilor și de cumpărat, cumpăram tot de la ei. Cumpăram capsatoare pentru borcane, țigări BT și castraveți de la bulgari, Vegeta, ceasuri electronice și țigări Wikent de la sîrbi, cosmetice și anticoncepționale de la unguri, măsline, cafea, unt vrac, stafide și aparate de radio Selena, pentru Europa liberă, de la ruși, de fapt de la basarabeni și de la ucrainieni. La urma urmelor, cine nu stătea pe graniță, mai exact pe liziera Dunării
Handicapul Dunărea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11080_a_12405]
-
să se găsească pe toate drumurile, iar bieții noștri vecini, ale căror capre erau privite pînă nu demult cu invidie, măcar pentru singurul motiv că nu-și exhibau rîia, au devenit, la fel de rapid, simple fatalități geografice. Ungurii au devenit revanșarzi, sîrbii au intrat sub dictatură, bulgarii au început să ne sufle de la Koslodui, direct în ochi, aerosoli radioactivi, moldovenii s-au dovedit rusofili, ucrainienii naționaliști, iar Marea Neagră poluată și inaccesibilă în sezon din pricina prețurilor mari. În cei cincisprezece ani de zile
Handicapul Dunărea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11080_a_12405]
-
toți scriitorii reprezentativi ai Banatului, indiferent de limba în care ei și-au scris opera. Așa se face că, pe lîngă scriitorii de limbă română mai mult sau mai puțin celebri, lucrarea oferă informații esențiale despre scriitorii maghiari, germani, slovaci, sîrbi, turci care prin biografie sau prin scrisul lor au avut legătură cu zona Banatului. Puse cap la cap, toate aceste texte dau nu numai o istorie a locului văzută prin prisma experienței de viață a unor oameni aparținînd unor etnii
De la Osman Pașa la Robert Șerban by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11178_a_12503]
-
de turci cu asediatorii austrieci pentru apărarea Cetății Timișoara (1688-1690), dar și multe dintre faptele diverse și obiceiurile din Banatul vremii sale. Cronicarul Gheorghe Brancovici a scris o istorie a sud-estului european, în care se ocupă mai cu seamă de sîrbi și români (este considerat cel mai important cronicar de limbă română din Banat și Transilvania), Osman Pașa (născut în 1671 Timișoara, mort după anul 1725 Istanbul) este, probabil autorul care a descris cel mai bine viața cotidiană a cetății Timișoara
De la Osman Pașa la Robert Șerban by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11178_a_12503]
-
au accentuat spiritul etnic german (a se vedea romanele lui Eginald Schlattner sau Erwin Wittstock), pentru ca atunci când s-au făcut deportările în Rusia, mii de femei tinere să renunțe la etnia germană și să se salveze prin căsătoria cu români, sârbi sau unguri. Ar fi interesantă extinderea studiilor imagologice și asupra textelor vizuale. Este cert că în pictură, fotografie, imagini publicitare sau filme se pot distinge Asemnale@ specifice unei anumite culturi. Antropologia și socio-semiologia vizuală ar avea de defrișat numeroasele simboluri
Alo-imagini, infra-imagini by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/11203_a_12528]
-
să-i spună și ei o poveste de Crăciun, de-a lor, din țara lui. Titi se gândise bine, dar nu găsise ceva adevărat, ori care să semene cât de cât cu viața de acolo, și îi spusese povestea cu sârbul care muncea în Suedia; și nici măcar nu puteai să zici că era o poveste; era propagandă ce citise el mai de mult într-un ziar românesc. Cică sârbul ăsta, care muncea în Suedia, cum începea să ningă acolo, cum ningea
Zăpada suedeză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10928_a_12253]
-
cât de cât cu viața de acolo, și îi spusese povestea cu sârbul care muncea în Suedia; și nici măcar nu puteai să zici că era o poveste; era propagandă ce citise el mai de mult într-un ziar românesc. Cică sârbul ăsta, care muncea în Suedia, cum începea să ningă acolo, cum ningea acum, sărea în mașina lui, un Volvo de mâna a doua, sâmbăta, în zori de tot, când avea liber, și așa sbura pân' ninsoare, pân' viscol, ce era
Zăpada suedeză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10928_a_12253]
-
beneficiază însă de un scenariu pe cinste, scris de autorul cărții. Vă citez două replici, a căror savoare e inevitabilă: Viața e atât de bună că o pot simți în scuipat" și o avertizare scoasă de asasinul Drăgan (cică e sârb, dar vorbește cu patronul său, Marcel Iureș, în română) care sună cam așa " Nu te pișa în buzunarul meu ca să-mi spui apoi că plouă". Alt film cu probleme, generate fix de predecesorul său, seriile BBC din 1986: Detectiv cu
Despre gangsteri, psoriazis și bomba atomică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11056_a_12381]
-
căpitanului clincheniră. Atunci se auzi căpitanul Opujić rostind cu o voce schimbată un fel de litanie: Străbătut-am întinderile înaintemergătorului/ în scîrbele mele/ Și nicăieri n-am aflat adăpost,/ acoperiș n-am găsit./ Greu mai e printre ai tăi,/ printre sîrbi/ Inel cîntător îți dăruiesc,/ să nu mă pierzi din ochi./ Cîntătorului tău tinerețea/ nu-i luminează anii tîrzii./ Din somn groaznic vis/ mă redeșteaptă la tine/ Și treaz îmi văd inima/ răsărită în noaptea vrajbei/ Și apusă la cîntatul/ catavasiei
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
care primi răspunsul. - Fiecare din noi e bun de plată cu cîte o zi de marți din aprilie de la care luăm restul o oră!... Și eu care mă gîndeam c-ai să mă întrebi cînd om scăpa noi, grecii și sîrbii, de nenorociri, iar tu mă întrebi de cină. - Și cînd o să scăpăm de nenorociri? - Cînd n-o să mai fie coșciug sîrbesc care să nu se facă barcă, și nici prun în Serbia de care să nu să priponească vreo barcă
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
strămoș al său, tot un Marcu, fratele mai mic al bunicului său dinspre tată, un unchi văzut doar într-o fotografie, pierit în Primul Război Mondial, undeva în Galiția. Acel străvechi Marcu fusese ordonanța unui ofițer de honvezi, Ivo Filipovac, sârb din Voivodina, cu care seamănă foarte mult. Datorită acestei confuzii posibile dintre ei, Marcu va fi crunt bătut de fratele unei trapeziste de care se îndrăgostise Ivo, ofițerul care duce o viață amoroasă de operetă. Mai mult, Marcu va muri
O narațiune rizomatică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10785_a_12110]
-
și a națiunii. Ei își imaginează greșit că libertatea lor va fi mai multă, dacă a noastră va fi mai puțină! Noi trebuie mai întâi să risipim această convingere greșită și trebuie să spunem că nimeni, fie el român, slovac, sârb, niciunul dintre popoarele Bazinului Carpatic nu poate fi liber câtă vreme este îngrădită libertatea comunităților naționale maghiare care trăiesc în această regiune. Pentru că libertatea adevărată, reală, există doar atunci când fiecare om este liber și își asumă responsabilitatea libertății sale”, a
Kelemen, mesaj răspicat pentru USL: autonomie și limba maghiară, oficială by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38777_a_40102]