1,693 matches
-
s-a intersectat, la un moment dat, destinul acestuia. Cartea aduce informații noi, inedite, în ceea ce privește biografia accidentată a scriitorului, recreând, în același timp, viața literară și culturală din toate cele patru spații europene: cel românesc din Voivodina, paralel cu cel sârbesc, croat, macedonean ș.a. din fosta Iugoslavie; cel al zbuciumatului exil românesc parizian, paralel cu cel francez; cel suedez și cel al românilor, sârbilor emigranți în Suedia; cel românesc - ca matrice în care s-a format - din România, ca și din
CONSTANTIN DRAM . O MONOGRAFIE ION MILOŞ LA EDITURA ACADEMIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371997_a_373326]
-
cel al zbuciumatului exil românesc parizian, paralel cu cel francez; cel suedez și cel al românilor, sârbilor emigranți în Suedia; cel românesc - ca matrice în care s-a format - din România, ca și din R. Moldova, nordul Bucovinei, sau Banatul sârbesc. Aflăm astfel despre începuturile vieții culturale și literare a românilor minoritari din Voivodina, despre atmosfera literară a nefastului deceniu din acest areal geocultural cât și din planul mai larg al literaturii sârbe, despre frământatul exil românesc parizian pe care-l
CONSTANTIN DRAM . O MONOGRAFIE ION MILOŞ LA EDITURA ACADEMIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371997_a_373326]
-
parte și opera poetică, eseistico-publicistică, pe de altă parte. În prima parte, autoarea, mergând pe urmele unei biografii complexe, abordează probleme deosebit de spinoase: statutul de minoritar al scriitorului și specificitatea condiției de minoritar din mica comunitate de români din Banatul sârbesc într-o epocă marcată de teroare; lupta pentru supraviețuire a micii comunități a scriitorimii române din Voivodina și atmosfera literară și culturală imediat postbelică marcată puternic de ideologic; opțiunea scriitorului pentru drumul fără de întoarcere al exilului și stabilirea în Suedia
CONSTANTIN DRAM . O MONOGRAFIE ION MILOŞ LA EDITURA ACADEMIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371997_a_373326]
-
de Ministerul Culturii, în colaborare cu postul de televiziune Etno Tv. Timp de doi ani am realizat săptămânal o emisiune folclorică la postul de radio „Victoria” din Vârșeț, Serbia, înființat de un românul de ispravă, Ioan Tudoran, bănățean din Banatul sârbesc. Au fost prezenți în emisiunea „Dor de cântec” interpreți consacrați, adevărate valori ale melosului popular, precum Benone Sinulescu, Ana Pacatiuș, Ana Munteanu, Ștefan Isac, Maria Tudor, Elena Jurjescu Todi, Lia Lungu, Adrian Stanca, Vasile Conea, Liliana Savu Badea, dar și
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
aici nici un lăcaș propriu până în urmă cu un veac și jumătate și nici acesta nu este ridicat la rang de mănăstire ci este doar un schit !... Din cele 20 de mănăstiri athonite, 17 sunt grecesti, una rusească - Sfântul Pantelimon, alta sârbească - Hilandar și alta bulgărească - Zograful. Nu de nevrednicie poate fi vorba, căci românii, dincolo de daniile făcute de-a lungul timpului tuturor celor 20 de mănăstiri (pe unele chiar rezidindu-le în întregime) au fost, și sunt, o prezență exemplară în "Grădina
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier, în(Porțile de Fier , ăn XIII, nr.19, 2011, număr special consacrat a 190 de ani de la Revoluția de la 1821. p.32-37.); Mite Măneanu, Noi date privind istoria României cuprinse într-un manuscris sârbesc din secolul al XVI -lea: Pomelnicul Mănăstirii Cruședol, în (Mehedinți Istorie și Cultură, vol.1, p.49-53); Juan Petroi, Ceramică ornamentala moldoveneasca, (Drobeta, vol. V, Tr Severin, 1982, p.125-129) 2. Varvară Magdalena Măneanu, O institutie culturală națională din trecutul
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
sau postfețele a peste 60 de lucrări, dintre care amintim (selectiv):■ Ludmila Bolboceanu-Grama (Chișinău) - Poetul și prozatorul Mihai LEONTE tămăduitor de suflete (exegeze); Primiți cele mai sincere felicitări... ■ Dicționarul scriitorilor români de azi din România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America (Editură, Porțile Orientului, Iași - 2011); ■ Antologia și Revista Festivalului Internațional „The art to be human” - Brüste, Elveția - 2011. ■ Dicționarul Bibliografic al LSR (vol. I), Dacia XXI, Cluj-Napoca, iulie 2011; ■ Scriitori vrânceni contemporani, prin interviuri, prof. Culiță
SCRIITORUL SI EDITORUL GHEORGHE A. STROIA A DEVENIT MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANO-AMERICANE DE ARTE SI STIINTE (ARA) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345812_a_347141]
-
acesta .El era și pescar . Din spusele localnicilor ar fi existat o Catacomba cam în dreptul casei lui Ali Kadri ( Palatul Verde- pentru că era în întregime îmbrăcat în verdeața )ce se continuă cu un tunel care ar fi dus pe malul sârbesc pe sub fundul Dunării. Nici până la scufundarea insulei nu s-a stabilit cât era legendă și cât adevăr în această afirmație . Prin anul 1956 mulți dintre locuitori aveau condiții destul de precare de locuit. Mulți aveau casele în catacombe (erau amenajate direct
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
canonică asupra Basarabiei, în urma unui fals istoric, pactul Hitler-Stalin. Mai mult, ocupația politică a însemnat și ocupația canonică, chiar și fără un tratat, fie el legal sau mai puțin legal. Oare așa cum Patriarhia Română și-a menținut jurisdicția în Banatul Sârbesc, în fosta Jugoslavie, în Ungaria, în Basarabia de ce nu a putut sa o facă? Pentru că Biserica Ortodoxă Română nici nu a fost întebată, nu i s-a cerut permisiunea, orice i-a aparținut de drept fiindu-i confiscat cu arma
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
cu cei din grupul de români din care făceam și eu parte, erau mai multe persoane de ambele sexe, cu paturile destul de apropiate ca să se poată auzi în liniștea nopții șoaptele vecinilor”. Fusese una dintre lungile nopți petrecute în lagărul sârbesc, în care, dinspre paturile de refugiați români care se aflau în apropierea sa, nea Mitică a auzit o discuție între doi soți de curând sosiți acolo: Bine, măi Alecule, acum am mâncat, dar mie mi-e așa de sete, de
DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU (CAPITOLUL XX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345099_a_346428]
-
românești din Republica Moldova, din Ucraina (zona Cernăuți, ținutul Herței și fâșia sudul Basarabiei, până aproape de Odesa). În „Istoria limbii române” la pag.30, G. Ivănescu face următoarele precizări: • „Dialectul daco-român se vorbește în România, Republica Moldova, partea de est a Banatului sârbesc, regiunea dintre Timoc și Morava, nord-vestul Bulgariei, în Ucraina și Ungaria; • „Dialectul macedo-român, în Macedonia, Epir și Tesalia (sudul Serbiei și nordul Greciei), vorbit de aromâni, armâni, rrămâni (cuțovlahi); • „Dialectul meglenoromân, în regiunea Meglen (orășelul Nănta) și în zece sate
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
președintele turismului din Elveția, a felicitat pe participanți, inclusiv pe Al.Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor Români ca organizator. Cu ajutorul celor 12 reviste pe care le editează filialele Ligii Scriitorilor, care se difuzează în diaspora românească, inclusiv în zona Banadului sârbesc, am promovat literatura și arta românească, atât cea din țară cât și cea din comunitățile de români de pretutindeni. Fiindcă fiecare cuvânt scris în limba română este ca un tipar gol în care încap multe sensuri. Înăuntrul acestui tipar se
MEMBRII LIGII SCRIITORILOR AMBASADORI AI CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375275_a_376604]
-
decât omul cel mai moral. Dar omul moral el însuși nu este. Cel ce-și face datoria din dragoste față de artă, nu este moral. Cel ce iubește din datorie, nu iubește cu adevărat “. Există o colaborare între scriitorii din Banatul Sârbesc și Liga Scriitorilor, mai ales de când Al.Florin Țene a primit Marele Premiu, în anul 2000, la Festivalul Internațional de Poezie de la Uzdin, organizat cu profesionalism de scriitorul Vasile Barbu.Membrii Ligii publică în revistele ce apar acolo, cum ar
MEMBRII LIGII SCRIITORILOR AMBASADORI AI CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375275_a_376604]
-
Familia, și alte publicații. Scriitori din acea zonă publică în revistele Ligii Scriitorilor, cum ar fi: Agora Literară, Cetatea lui Bucur, Constelații Diamantine,Pietrele Doamnei, Dobrogea literară, Moldova culturală, Heliopolis, etc.Au fost promovați în aceste reviste scriitorii din Banatul Sârbesc: Vasile Barbu, Pavel P. Filip și Lăpădat Livius, membri ai Ligii Scriitorilor. Liga s-a implicat în promovarea unui ansamblu de dansuri și cântece din zona Uzdinului pentru a da spectacole la Cluj-Napoca, ansamblu ce a fost însoțit de scriitorul
MEMBRII LIGII SCRIITORILOR AMBASADORI AI CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375275_a_376604]
-
fiindcă mulți localnici au mori care funcționează cu energie electrică. Frumusețea drumului este că pe partea stângă a fluviului sunt munții cu pereți abrupți, pe sub care drumul se strecoară, iar în partea dreaptă ne însoțește Dunărea și putem vedea malul sârbesc. Se poate vedea clar cetatea Golubățului, cetate legendară, pe sub care sârbii au săpat un frumos tunel, pe unde trece drumul care de asemeni urmează cursul marelui fluviu. Un obiectiv turistic de interes pe malul românesc, este peștera Gaura cu Muscă
DRUM PRIN CLISURA DUNĂRII...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372788_a_374117]
-
acest drum să fi avut și variante pe crestele munților din apropierea Dunării, dovada fiind multele tezaure monetare descoperite prin locurile plasate pe înălțimi. Ca semn a trecerii pe aici romanii au lăsat celebra TABULA TRAIANI care se află pe malul sârbesc chiar în Cazanele Mici. Mai aproape de zilele noastre împăratul Franz Iosif (1848-1916) a refăcut drumul și constructorii au plasat o tablă asemănătoare la 1885 mai jos de localitatea Coronini prin care se consfințește această construcție. Localnicii îi spun acestui loc
DRUM PRIN CLISURA DUNĂRII...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372788_a_374117]
-
continuare, atrăgându-și după sine publicul ei pe care și-l sporește an cu an, în ritm cu sporiorea roadelor talentului, seriozității și trudei sale. De origine aromână fiind, artista Diana Bișinicu interpretează azi cântece de excepție din repertoriu grecesc, sârbesc, armenesc (makidonean). În ianuarie 2010 și-a alcătuit propriul band compus din șapte instrumentiști la instrumente tradiționale pentru interpretarea muzicii originale armenești (clarinet, cimpoi, armonică, fluier, tâmpană, tobe, chitări, saxofon ). În martie 2011, această trupă se mărește cu încă opt
DIANA BIŞINICU ANDRIEŞ VIAŢA CA O CÂMPIE ÎNTRE SUPERBITATEA FAMILIEI ŞI MIRACOLUL MUZICII… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373095_a_374424]
-
Regelui”, cum îi zice toată lumea și-l face mândru, m-a îndemnat interpretul melosului folcloric românesc Benone Sinulescu să îl caut și să îl cunosc - tot maestrul Benone este „vinovat” și de întâlnirea mea cu doinitorul Lazăr Novak, din Banatul sârbesc. L-am căutat imediat pe „primarul Regelui”. Om bun, cu vorbă caldă, bănățeană, cu bunătate și sub frunte cu gânduri de poet! Mi-a fost greu să îl citesc pentru întâia oară, dar azi nu mi-i doar ușor, mi
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
apă din fântânița sufletului ochii minții și trezește inima să plângă, să râdă, să cânte, să asculte, unită cu inima universului. Așteptăm pe poetul Ioan Vodicean să mai scrie asemenea de impresionant și să cânte uniform cu doinitorul din Banatul sârbesc, Lazăr Novak, după și prin magnificul melos și grai bănățean! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ioan Vodicean. „Primarul Regelui”, poet în graiul curat bănățean / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1584, Anul V
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
am luat licența în jurnalistică și anul acesta o dată cu împlinirea a 60 de ani de viață, sărbătoresc și 40 de ani petrecuți în jurnalistică dintre care 35 de ani la Postul de Radio Novi Sad și la Televiziunea din Atena Sârbească. - Vă spun și eu, în numele meu și al cititorilor noștri de pretutindeni „La mulți ani“ cu sănătate și cu multe alte bucurii! Vă mulțumim pentru onoarea de a împărtăși cu noi aceste momente importante din viața dumneavoastră. Sunteți o personalitate
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
Românesc“. De fapt, este vorba de o serie de manifestări concepute ca sărbătoare a românității, care are loc în Serbia de Răsărit. Aceasta este și o contribuție a Societății de Limba Română la trezirea conștiinței naționale a românilor din Timocul Sârbesc, de la cele mai tinere vlăstare dar și un aport la cultivarea limbii, la păstrarea obiceiurilor strămoșești și la promovarea patrimoniului cultural și național. Să nu uităm de motto-ul Societății de Limba Română din Voivodina: ,,Vorbirea omului este ființa lui
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
pe marginile căruia pusesem zahăr. Tocmai îmi inspecta colecția de discuri de pick-up. Aveam mai mult plăci din Bulgaria, iar ea si-a manifestat uimirea că și acolo se găseau plăci cu formațiile celebre ale vremii, ca și pe piața sârbească, la care avea acces în vestul țării. Timpul se scurgea fără să băgăm de seamă și nu în favoarea Mirunei, care ar fi trebuit să ajungă de mult la hotel. Deși ea dorea să facă acest lucru, eu simțeam că nu
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
istorici Andrei Pippidi, Matei Cazacu se referă la un ciclu sîrb al istoriei moldave care este realizat plecînd de la modelul cronicilor sîrbe: Alexandru Lăpușneanul reia tradiția deschisă de Petru Rareș, cu a cărui fiică se căsătorește. În Moldova, influența picturii sîrbești la sfîrșitul Evului Mediu asupra proiectelor arhitecturale și a iconografiei bisericilor secolului al XlV-lea și începutului de secol XV a fost demonstrată de Matei Cazacu și Anca Dumitrescu, care au pus în evidență asemănarea dintre picturile murale ale Voronețului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sa fiică. Or, prințesa este de origine sîrbă, iar Ștefan se va căsători cu fiica sa la moartea Măriei de Mangop, în 1477. Maria Despina este însoțită de scribi bulgari care introduc în Țara Românească și Moldova manuscrise bulgare și sîrbești. Pe de altă parte, Ștefan este contemporanul lui Matei Corvin de Ungaria. Iar Corvin atrage la curtea sa umaniști care pot să creeze un nou ideal politic. Italianul Antonio Bonfini, instalat la Buda în 1486, stabilește pentru rege o genealogie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
austro-ungare și de a se servi cu dânsa pentru a supraveghea pe bulgari, ar fi cu minte să se vorbească despre aceasta cât s-ar putea mai puțin. Oricari ar fi dispozițiile personale ale prințului Milan este îndoielnic că poporul sârbesc va ajuta așa de ușor niște asemenea combinații. Organele constituționale germane au repetat adesea că politica cea bună austriacă consistă în a diviza pe slavii de sud, spre a-i sili a primi apoi egemonia austro-ungară. S-a și încercat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]