728 matches
-
Coral în Sol major (Ein Choral): 32 pași metrici - motiv, frază, perioadă, perioadă dublu expusă/dublă perioadă. Coralul conține 32 măsuri (primele 8 repetate) - o perioadă dublu expusă (perioadă repetată) și o dublă perioadă (două perioade distincte prin cadențe). → Călărețul sălbatec în la minor (Wilder Reiter): 32 pași metrici - motiv, frază, perioadă, perioadă dublu expusă/dublă perioad. Piesa conține 32 măsuri (primele 8 repetate) - o perioadă dublu expusă (perioadă repetată) și o dublă perioadă modulantă (două perioade distincte tonal, Fa major
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
care a cochetat, cum știm, măcar în august 1944). Democrația este depășită, cu valorile ei cu tot, iar comentatorul politic nu varsă nici o lacrimă pe mormîntul ei, deoarece o consideră imorală, coruptă, vorbăreață, echivalînd cu "înfumurare, lipsă de omenie, desconsiderare sălbatecă a celor mulți". Faptul că se bazează pe liberalism - pe care Sebastian, în tradiția Cuvîntului, îl detesta - este viciul ei de fond: "Păstrător al statului democrat, parlamentar și juridic, liberalismul este formalist. Justificarea lui este condiționată integral de burghezie și
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
s-au culcat. Liniștea-i acum deplină Ș-a-nnoptat.” ( G. Coșbuc -Noapte de vară) Hiperbola reprezintă o figură de stil care exagerează, mărind sau micșorând, trăsăturile unei ființe, ale unui lucru, fenomen sau eveniment, pentru a-i impresiona pe cititori. Exemplu: " Sălbatecul Vodă e-n zale și-n fier Și zalele-i zuruie crunte, Gigantică poart-o cupolă e frunte, Și vorba-i e tunet, răsufletul ger, Iar barda din mână-i ajunge la cer, Și vodă-i un munte.” ( G. Coșbuc -Pașa
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
vine să facă negustorie cu pălării din Paris poate să ia asupra sa și misiunea de a civiliza capetele pe care acele pălării se vor așeza, să puie paie în căpățâna acoperită cu paie și să introducă cultura "picantă" în sălbatecul popor de la Dunăre; de aceea e foarte natural ca cineva să caute glorie când o poate căpăta așa de ieften. Modul de a deveni mare e scurt. Iei o scriere franțuzească, ștergi titlul și scrii altul, ștergi numele autorului și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
anume jumătatea țărei Moldovei. A cui a fost însă Basarabia noastră până în Nistru în veacul al patrusprezecelea? A unor tătari pe cari generalii vestiți (și ce trece oare peste un general vestit? ) i-a cules de sub corturi, "roiuri" pe jumătate sălbatece, zice d. X. Nu vorbim de ziua de astăzi. Românii sânt în majoritate absolută în Basarabia noastră și străinii sânt colonizați de Rusia de la 1812 încoace. Să-i vedem pe tătarii d-lui X de la 1400-1500. La anul 1407 Alexandru
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vom stabili mai întîi drepturile țărilor pentru timpii în cari nu era vorba de precumpănire turcească la noi. Acest petec de pământ, precum îl numesc corespondenții ziarului "Le Nord", locuit de tătari sub corturi și de alte neamuri pe jumătate sălbatece, care-și datorește scoaterea lui din întuneric unor generali d'un renom populaire", ca Rumianțof și Sumarow, are cu toate acestea un nume care țipă sub condeiele rusești. A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominațiunii rusești
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ignorant și de prost; - 2) pentru că locuitorii Lacului Sărat nu se pot alege în Camera de la Washington (aici se zburlește președintele Adunărei și protestează); 3) pentru că d-sa, adică oratorul, se teme de bătaia cu biciul, care este bună pentru sălbateci, iar nu pentru dânsul. Și, spre a întemeia toate argumentele sale, citește o scrisoare a d-lui P. P. Carp unde tânărul și spiritualul senator scrie comisiunei de cercetare că: dacă ar fi știut că d. Maiorescu propagă ideile filozofice
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Lazăr al Serbiei fusese pe deplin bătut (1389), pe când la 1390 Mircea cel Bătrân e tot încă stăpânitor al malului drept al Dunării până în Marea Neagră, despot al Dobrogei și Domn al Silistrei. Ad 3 observăm că populațiunile Dobrogei nu sânt sălbatece. Românii îndeosebi au mai multe mănăstiri în Dobrogea, în carii tagma călugărească e în mare parte chiar din țara noastră, au un mitropolit propriu (mitropolitul Proilaviei și al Dristului), iar tătarii sânt în cea mai mare parte emigrați din stepele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
așezării lor produceau însemnate cantități de grâu pentru export, ceea ce dovedește o regulată muncă agricolă, ce întrece cu mult trebuințele zilnice. Cine lucrează însă pentru export și devine producător și consumator în economia întreagă a Europei nu poate fi numit sălbatec. Tot cu acești tătari o companie engleză a lucrat drumul de fier de la Cernavoda până la Kiustenge și tot acești sălbateci au înființat în câțiva ani înfloritorul oraș Medgidie, care în mai puțin de 10 ani ajunsese la 20000 de locuitori
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
zilnice. Cine lucrează însă pentru export și devine producător și consumator în economia întreagă a Europei nu poate fi numit sălbatec. Tot cu acești tătari o companie engleză a lucrat drumul de fier de la Cernavoda până la Kiustenge și tot acești sălbateci au înființat în câțiva ani înfloritorul oraș Medgidie, care în mai puțin de 10 ani ajunsese la 20000 de locuitori și 5000 de clădiri. Dd. Holban și Șoarec sânt cel puțin de zece ori mai sălbateci decât acești tătari. În
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Kiustenge și tot acești sălbateci au înființat în câțiva ani înfloritorul oraș Medgidie, care în mai puțin de 10 ani ajunsese la 20000 de locuitori și 5000 de clădiri. Dd. Holban și Șoarec sânt cel puțin de zece ori mai sălbateci decât acești tătari. În fine lui Mircea Vodă nu-i era rușine de a se numi Domn al țărilor tartarice, lui Carol Vodă asemenea nu-i va fi rușine de a fi în parte și princeps Thartarorum Dobrodicii. Punctul patru
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bogat, cel neștiutor pe cel învățat. Cultura liberalilor e însă cu totul egală cu cea a tătarilor din Dobrogea, iar caracterul liberalilor e cu mult mai corupt și mai netrebnic decât chiar al cerchejilor. Acești oameni prădători și pe jumătate sălbateci sânt adevărații confrați ai liberalilor; ei sânt liberi, egali, frați și cu mare poftă după ceea ce nu e a lor. {EminescuOpX 102} Acestea ni s-a părut neapărate spre a pedepsi pe adversarii noștri pentru neobrăzarea de a ne atribui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ortografii - sau mai drept vorbind cacografii. Ni se pare deci că "Romînia liberă" renegă cu desăvârșire principiile ei liberale și democratice când binevoiește a-mpărți neamul românesc în rase ce au privilegiul de a-si putea exprima voința și rase sălbatece, cari n-au acest privilegiu. Fiecine știe mai bine unde-l doare, și tătarul din Dobrogea știe mai bine decât confrații noștri dacă vrea sau nu vrea unirea cu România. Cât de puternică și sigură e voința negativă se dovedește
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu vrea unirea cu Austria și îndată vedem cum cei mai vechi și aristocratici begi, mână în mână cu Hagi Loio, conducătorul fanatic al maselor, ș. a. m. d. Exemplele se pot înmulți în infinit pentru a dovedi că orice popor, sălbatec sau civilizat, e foarte sigur despre suveranitatea lui și se crede în drept, cu deplin cuvânt, a o manifesta pe cale negativă. Toate cele zise dovedesc însă că, admițând chiar cumcă populațiunea e sălbatecă - ceea ce noi, protestând, nu admitem - totuși ea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
infinit pentru a dovedi că orice popor, sălbatec sau civilizat, e foarte sigur despre suveranitatea lui și se crede în drept, cu deplin cuvânt, a o manifesta pe cale negativă. Toate cele zise dovedesc însă că, admițând chiar cumcă populațiunea e sălbatecă - ceea ce noi, protestând, nu admitem - totuși ea este consultabilă și cu siguranță consultabilă. Acum vom cerceta mai de aproape afirmarea sălbăticiunii populației. Populația Dobrogei consistă din români, bulgari, ruși, tătari nogai, turci (parte osmani, parte pomaci), cerchezi, germani din Basarabia
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
atâtea elemente trăiesc pacinic lângăolaltă, sub regimul unor legi mult mai liberale decât cele din restul împărăției, o țară unde n-au fost conflicte sângeroase, nici revoluții, unde populațiunea e în parte foarte bogată, "R. L. " o numește o țară sălbatecă. Dobrogea e o țară pustie și nesănătoasă, însă e departe de a fi sălbatecă. Pustie din cauza mlăștinelor, mocirlelor, din cauza frigurilor, cu un cuvânt o tară unde omul e mai mult decât înalte locuri expus agenților destructori ai naturii. Dar acest
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din restul împărăției, o țară unde n-au fost conflicte sângeroase, nici revoluții, unde populațiunea e în parte foarte bogată, "R. L. " o numește o țară sălbatecă. Dobrogea e o țară pustie și nesănătoasă, însă e departe de a fi sălbatecă. Pustie din cauza mlăștinelor, mocirlelor, din cauza frigurilor, cu un cuvânt o tară unde omul e mai mult decât înalte locuri expus agenților destructori ai naturii. Dar acest om care locuiește acolo nu e deloc sălbatec. "Romînia liberă" știe regula: affirmanti obstat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
însă e departe de a fi sălbatecă. Pustie din cauza mlăștinelor, mocirlelor, din cauza frigurilor, cu un cuvânt o tară unde omul e mai mult decât înalte locuri expus agenților destructori ai naturii. Dar acest om care locuiește acolo nu e deloc sălbatec. "Romînia liberă" știe regula: affirmanti obstat probatio. Să probeze sălbătăcimea locuitorilor Dobrogei; noi o negăm și susținem din nou că populațiunea este consultabilă și că trebuie consultată. De nu va voi să se unească cu noi nu e de loc
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
legăturile lui cu administrația și guvernul român putea să-mi fie de ajutor pe asemenea vremi grele de bătălie și cu ploi cari devastau pământul. Încât privește că eu am cerut căruțe de rechiziție române pentru antreprenorul Warszawsky, ar fi sălbatec din parte-mi, când mie, reprezentantul guvernului rus, guvernul român mi-au refuzat. Însă legăturile lui Warszawsky cu guvernul și administrația română au putut obținea căruțele de rechiziție prin personalele sale mijloace". Pe lângă care raport intendentul armatei, ca să motiveze raportul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fine stăruințele comandantului suprem, marele duce Nicolae, n-a fost în stare a scoate cară de rechiziție de la guvernul român. 2. Generalul intendant declară că n-a intervenit nicicând pe lângă guvern pentru ca Warszawsky să capete cară, căci ar fi fost sălbatec din partea sa de-a le mai cere, când lui, reprezentantului oficial al guvernului imperial, i se refuzase. 3. Că nevoind nici a mai cere cară, nici a se mai ocupa cu guvernul român, a cedat contractul transpoartelor d-lui Warszawsky
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
am căpătat legea creștină târziu dela Bulgari. O mai mare rătăcire decât asta nu se poate. Întâiu că un neam mai vechiu și mai cult nu poate să capete astfel de adăugiri sufletești dela un neam mai nou și mai sălbatec" (Iorga, 1910, p. 29). Iar după venirea ungurilor, românii își continuă misiunea lor de botezare a popoarelor barbare și de propovăduire a civilizației creștine și în rândul acestora: "Românii începurŏ a facce propagandă christianismului între Unguri" (Heliade Rădulescu, 1861, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
scară de cultură foarte inferioară; sărmanii copii mici nu ascultă decât vorbe rele, sudălmi și bătăi se aplică asupra lor și a mumelor lor; bărbații se bat foarte des între dânșii; bătăliile lor sunt foarte violente, ca la niște adevărați sălbateci europeni; se rănesc grav, adeseori se ucid. Această generațiune neomenoasă, rușinea unui stat civilizat, acești oameni perverși și fertili în crime, delicte și contravențiuni de tot soiul se ruinează prin mișelii și rea viață. Nu trebuie să generalizăm aceste fapte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și fără naționalitate hotărâtă, străini cari în generația a doua primesc cu brațele deschise pe străinii ce ne vin în generația întîia. La ce stare în adevăr au căzut poporul nostru de la 1866 încoace? Un prefect răspunde: la starea de sălbateci într-o țară europeană. Și drept vorbind nu mai e de recunoscut. Gospodăria lui de altădată, oricât de simplă, [î ]și avea ramificările ei. Alături cu munca câmpului [î ]și avea industria lui de casă, care îl ocupa iarna împreună cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și nu numai relativ, dar absolut mai puternice decât astăzi. Suntem siguri că acum cinci sute de ani ceea ce este "popor romînesc" stătea în toate privirile mai bine decât acei pe cari d. Vidrașcu, prefectul de Bacău, îi numește azi "sălbateci într-o țară europeană" și "o adevărată rușine a unui stat civilizat". Acești sălbateci, această rușine a civilizației, acești oameni mai căzuți, mai vicioși, mai săraci decât în timpul vechilor fanarioți, e maiestatea poporului român sub noii fanarioți. Ei bine, de la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cinci sute de ani ceea ce este "popor romînesc" stătea în toate privirile mai bine decât acei pe cari d. Vidrașcu, prefectul de Bacău, îi numește azi "sălbateci într-o țară europeană" și "o adevărată rușine a unui stat civilizat". Acești sălbateci, această rușine a civilizației, acești oameni mai căzuți, mai vicioși, mai săraci decât în timpul vechilor fanarioți, e maiestatea poporului român sub noii fanarioți. Ei bine, de la reînceperea domniei naționale, de la Ion Sandu Sturza și de la Ghica încoace, lepădăturile Orientului și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]