809 matches
-
-o și pe distinsa doamnă. Am fost primiți împărătește, ca la Curtea lui Ștefan cel Mare. Am văzut niște realități care ne-au impresionat și au rămas întipărite pentru întreaga viață; România ne era prezentată ca o țară ocupată de sălbatici care trăiesc în grote. Devenind director al Stațiunii Biologice Marine "Prof.dr.Ioan Borcea" de la Agigea domnia sa ne-a invitat pe noi, cadrele didactice, să venim împreună cu studenții la Agigea. Nu am așteptat o nouă invitație și am răspuns cu plăcere
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
două surse : primii cronicari spanioli ai cuceririi și istorisirile, publicate de curînd, ale unor călători francezi care, pe coasta Braziliei, trăiseră alături de indieni. Chiar l-a cunoscut pe unul dintre acești martori și se știe că a întîlnit și cîțiva sălbatici, debarcați la Rouen de către un navigator. Confruntarea acestor surse îl face pe Montaigne să conștientizeze o diferență, pe care americaniștii continuă să o facă, între marile civilizații din Mexic și din Perú și modestele culturi din zonele joase ale Americii
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
care îl uimesc pe Montaigne în alt fel : el se minunează că, pentru a exista și a dăinui, viața în societate are nevoie de „atît de puțin artificiu și închegare omenească”. Acest contrast orientează gîndirea lui Montaigne în două direcții. Sălbaticii din Brazilia - sau, cum îi numește el, „canibalii mei” - îl fac să-și pună problema condițiilor minime necesare pentru ca viața în societate să fie posibilă, altfel spus : care este natura legăturii sociale ? Găsim schițe de răspuns răspîndite în paginile Eseurilor
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
a se hrăni, oamenii din trecut creșteau și masacrau ființe vii, expunîndu-le cu satisfacție carnea sfîrtecată în vitrine, va provoca probabil aceeași repulsie pe care o provocau călătorilor din secolul al XVI-lea sau al XVII-lea ospețele canibale ale sălbaticilor americani, oceanieni sau africani. Popularitatea tot mai mare a mișcărilor de apărare a animalelor o dovedește : percepem din ce în ce mai clar contradicția în care ne blochează moravurile noastre, între unitatea creației așa cum încă se manifesta ea la intrarea în arca lui Noe
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
ai erei Vărsătorului, va urma Capricornul, alt teluric, deși oleacă altfel, decât Taurul. Oleacă altfel? Da. Ciclicitatea Naturii nu e pe un cerc, ci pe o spirală. Care urcă... Și găsesc răspuns: Vechiul om de Cro Magnon, un fel de sălbatic, teluric deci, va ocupa peste puțin o treaptă mai jos de zei. Va deveni, În Capricorn, un zeu teluric. Care va evolua, spiritualizându-se, alte 6 milenii spre a deveni un zeu spiritualizat, adică bun. Și o va lua de la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
1950 până în 2006 și punându-le în relație cu rigorile cenzurii carliste, este clar că marea majoritate a filmelor turnate și-n comunism și după n-ar fi primit aprobare de proiecție în perioada interbelică nici "Reconstituirea", nici "Actorul și sălbaticii", nici "Ilustrate cu flori de câmp", ca să nu mai vorbim despre "Hotel de lux" ori "Legături bolnăvicioase". Cenzura hotăra totul: de la "să nu mai apară reportagii din care să se vadă starea mizeră a satelor" până la flecuștețe de genul "să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Zi și noapte traversăm râuri și râulețe, dormim în codrul cel mai adânc, mereu ascunși de vederea dușmanilor, care pot fi romani, bastarni, sarmați sau alte neamuri ce dau năvală pe aceste meleaguri. Cunosc un peisaj atât de diferit, de sălbatic, plin de animale pe care nu le-am mai văzut niciodată, deși știam că există. Cotys îmi vorbește cu multă competență despre fiece plantă, fiece floare, fiece copac. În timpul uneia dintre nopțile acestea, am avut ocazia să văd faimosul unicorn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
comportament este decorarea trupului. Acesta servește capriciului personal și are funcția de a atrage admirația celorlalți (idem, 657). Vestimentația și înfrumusețarea, la fel ca și dansul, balurile mascate și pictura sunt manifestări universale, conchide Charles R. Darwin (1871/1902, 657). Sălbaticii acordă o atenție deosebită înfățișării fizice. Pasiunea lor pentru înfrumusețare este deja celebră. Deoarece cultura sălbaticilor ilustrează, în concepția evoluționistă, trecutul societăților industrializate, moda zilelor noastre urmează același principiu ca și cea a sălbaticilor: aceasta răspunde unei nevoi de emulație
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
idem, 657). Vestimentația și înfrumusețarea, la fel ca și dansul, balurile mascate și pictura sunt manifestări universale, conchide Charles R. Darwin (1871/1902, 657). Sălbaticii acordă o atenție deosebită înfățișării fizice. Pasiunea lor pentru înfrumusețare este deja celebră. Deoarece cultura sălbaticilor ilustrează, în concepția evoluționistă, trecutul societăților industrializate, moda zilelor noastre urmează același principiu ca și cea a sălbaticilor: aceasta răspunde unei nevoi de emulație (idem, 666) . De asemenea, cealaltă lucrare a lui Charles R. Darwin citată anterior, Expression of Emotions
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Charles R. Darwin (1871/1902, 657). Sălbaticii acordă o atenție deosebită înfățișării fizice. Pasiunea lor pentru înfrumusețare este deja celebră. Deoarece cultura sălbaticilor ilustrează, în concepția evoluționistă, trecutul societăților industrializate, moda zilelor noastre urmează același principiu ca și cea a sălbaticilor: aceasta răspunde unei nevoi de emulație (idem, 666) . De asemenea, cealaltă lucrare a lui Charles R. Darwin citată anterior, Expression of Emotions in Man and Animals (1872), tradusă pentru prima dată în România în 1967 sub titlul de Expresia emoțiilor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
împotriva reformei hainei pentru ambele sexe. Părul tăiat scurt, fusta scurtă și talia foarte subțire pot fi minciuni denunțate în ceea ce privește promovarea intereselor sexuale [...]. Aceasta este prima și poate cea mai reală competiție cu partea masculină [...]. În unele privințe, cel puțin sălbaticii au fost mai înțelepți decât oamenii civilizați. Atât igiena fizică, cât și cea mentală cer îmbrăcăminte care să nu depășească limitele necesităților de protecție. În general, purtăm prea multe haine și nepotrivite. Femeia, fără nici o ofensă, dintr-odată, l-a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
William Jantszoon nereușind să găsească mirodenii, aur sau argint, pierzând și o parte a echipajului În altercațiile cu localnicii (1606) pe malul vestic al Peninsulei Capului York, a spus despre Australia că este „În cea mai mare parte deșert, cu sălbatici negri și cruzi...” 97. Dirk Hartog, căpitanul de pe nava „Eendracht”, a acostat pe insula din Golful Rechinilor; Peter Nuyts (1616) a ratat Întoarcerea ajungând la 1600 km În interiorul Marelui Golf Australian. Rezultatul acestor lovituri și ratări a fost faptul că
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
o cărare sau drum, nu, o autostradă în istorie ! Alexandru Macedon , cu o lovitură de sabie, a tăiat „Nordul Gordian”, după care a ajuns până în India. Nu mai spun de Hanibal, de Napoleon, de regele spartan Leonida și chiar de sălbaticul și analfabetul Ginghis-Han. Voi aminti doar de Cezar, care, înainte de a intra în Italia, teritoriul Romei, cu trupele, a stat mult în cumpănă; n-ar fi vrut să contravină legilor Romei și să-și ducă armata pentru a începe un
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ia parte la deciziile sale. Apoi a venit fatidicul 11 septembrie 2001. Iar America s-a transformat din Puff - Dragonul Fermecat, cel care influența omenirea economic și cultural, În Godzilla, cu o săgeată Înfiptă În umăr, scuipând foc și azvârlind sălbatic din coadă, influențând viețile oamenilor În chestiuni militare și de securitate, nu doar economice și culturale, ca până atunci. După această transformare, omenirea a Început să-și spună: „Acum ne dorim cu adevărat să participăm la luarea deciziilor În sânul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
erau binevoitori și darnici. La câmp tăiau viței, berbeci sau păsări: No, domnișorilor - deși eram robi, deținuți, știau cine suntem și ne respectau - luați, mâncați și duceți și la fârtați că și așa om rămâne fără de ele dacă or veni sălbaticii ăștia peste noi! Până la 15 Noiembrie ne-am bucurat de un regim „suplimentar”, am făcut chiar rezerve pentru iarnă, cartofi și fructe, mere în special, având voie să pregătim în celulă cartofi fierți sau mămăligă la lămpile cu gaz improvizate
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
hainele lor pline de sânge, pe care în unele locuri le-am găsit neputrezite. Am luat această hotărâre nu numai dintr-un sentiment de pietate, ci și de rușine. Pentru orice neam din lume, fie el chiar un trib de sălbatici, dacă ar afla că după 20 de ani de la război, sfintele oase, făuritorii României Mari, eroii noștri sunt mâncați de fiarele sălbatice în pădure, și-ar întoarce capul cu oroare și ne-ar disprețui pentru totdeauna, ca pe un neam
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
al amiezilor liniștite de vară, al serilor tainice și al nopților senine de iarnă, al pămîntului înghețat și al cerului înstelat parcă cu mărgăritare". "Țăranii duc astfel de vieți poetice și vor continua să ducă astfel de vieți, rămînînd superbi, "sălbatici" curați în țara asta a noastră". Iorga a elaborat o asemenea armonie și a pus-o în contrast cu subiectele standard ale înstrăinării literare de la sfîrșitul veacului. Eminescu a început, dar nu și-a terminat romanul Geniu pustiu, în care se ocupa
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Păducel fără flori 2,00 6,50 51. Fragariae Fragi 3,25 13,00 52. Farfarae Poddbal 0,60 5,50 53. Fraxini excelsior Frasin 1,00 4,50 54. Fraxini orni Mojdrean 1,00 4,50 55. Hipocastani Castan sălbatic 1,50 6,50 56. Hyosciami Măselarița 2,75 25,00 57. Juniperi gerebelt Ienupăr sitat 1,20 5,00 58. Juglandis Nuc 0,70 5,00 59. Bardanae Brusture 0,70 5,00 60. Castaneae Castan comestibil 1,25
DECRET nr. 82 din 17 aprilie 1980 privind stabilirea preţurilor de contractare, de achiziţie, de producţie şi de livrare la plantele medicinale şi aromatice, a preţurilor de producţie de livrare la uleiurile eterice şi a preţurilor de producţie la unele medicamente şi produse cosmetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
legumicultura, arăcit, tutorat, adunat în grămezi și încărcat în mijloace de transport materialul de susținere provizorie. - Repicat în răsadnițe, inmultitoare, cutii, lădițe, ghivece și cuburi nutritive. - Plivit buruieni în cultura mare, orezarii, legumicultura, floricultura, inerbarea taluzelor și întreținerea acestora. - Plivit sălbaticul de pe cepi în pepiniere de pomi. - Ciupit lăstarii pentru îngroșarea tulpinilor, călcat puieții, butașii, marcote, înainte de mușuroit, mușuroit plantele mama producătoare de marcote butaș. - Așezat vitele altoite în lăzi de forțare. - Întreținerea culturilor de legume și flori în răsadnițe și
HOTĂRÎRE nr. 261 din 12 martie 1990 privind stabilirea reţelelor tarifare şi a nivelurilor de salarizare pentru muncitorii din agricultura de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107049_a_108378]
-
Rousseau încearcă să descopere "modul în care această ființă ale cărei prime mișcări sînt cu siguranță sănătoase și bune, devine rea devenind socială"107. Evoluția lui Émile reproduce evoluția omenirii înfățișată în Discurs asupra inegalității: "Émile va fi copilul naturii, sălbaticul; el va ajunge, treaptă cu treaptă, la proprietate, la viața socială, la inteligență, la moralitate, la religie, la cultură literară. În fiecare etapă, Rousseau va face eforturi pentru a păstra în elevul său rectitudinea sensului natural și fericirea vieții naturale
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
critici pe care Rousseau o întreprinsese împotriva societății și culturii feudale. În efectele acestei critici, îndreptată contra unui regim care făcea din om sclavul prejudecăților de tot felul, deslușim fața adevărată a "naturalismului" rousseauist. Emil nu reprezintă schița educației unui sălbatic, ori a unui om în străfundul pădurilor, ci a unui "om natural", format pentru o altă societate"122. Rousseau subliniază foarte clar această diferență, parcă prevăzînd criticile care i se vor aduce: "E o mare deosebire între omul natural trăind
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
o altă societate"122. Rousseau subliniază foarte clar această diferență, parcă prevăzînd criticile care i se vor aduce: "E o mare deosebire între omul natural trăind în starea naturală și omul natural trăind în context social. Emil nu este un sălbatic pe care să-l gonești în pustiuri, ci un sălbatic făcut să trăiască în orașe. Trebuie să știe să-și cîștige viața aici, să se folosească de locuitorii lor și să trăiască, dacă nu ca ei, cel puțin cu ei
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
parcă prevăzînd criticile care i se vor aduce: "E o mare deosebire între omul natural trăind în starea naturală și omul natural trăind în context social. Emil nu este un sălbatic pe care să-l gonești în pustiuri, ci un sălbatic făcut să trăiască în orașe. Trebuie să știe să-și cîștige viața aici, să se folosească de locuitorii lor și să trăiască, dacă nu ca ei, cel puțin cu ei"123. Omul natural, ca și Émile, nu au existat niciodată
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
educe pe Émile ca pe un om al naturii, dorește, de fapt, să-i redea libertatea pe care ar pierde-o, odată pătruns în societate: "voind să-l formezi pe omul naturii, nu e vorba să faci din el un sălbatic și să-l arunci în fundul pădurilor, ci numai ca, prins în vîrtejul social, să nu se lase tîrît nici de pasiuni, nici de opinia oamenilor; să vadă cu ochii săi, să simtă cu inima sa, să nu-l guverneze nici o
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
o economie simplă. Așa cum spuneam, lumea și economia trocului sunt complexe, capabile de o complexitate de fenomene și manifestări. A existat, producție, schimb și chiar distribuție, uneori pe arii geografice destul de extinse. Nu a fost o lume în care niște sălbatici se mai întâlneau din când în când și mai schimbau între ei unele mărfuri după criterii și cutume numai de ei știute. Posibil ca primele forme de troc să fi fost specifice unor spații geografice restrânse, numai că momentul de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]