665 matches
-
am întors împrospătat la chilie... Din nou - pentru a câta oară - micul dejun mă aștepta pe masă. Cine și când l-a adus, bănuiam doar... Am mâncat cu mare poftă. Asta ca urmare a muncii de ieri după amiază la săpatul grădinii. Privirea mi-o vânturam în toate părțile, doar-doar oi vedea-o... Nici un semn însă. După scurtă vreme, l-am auzit pe bătrân venind. Am ieșit în prag, să-l întâmpin. Pășea moale și anevoie, cu răsuflare grea. --Bună dimineața
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
buni? 5. Vă voi spune însă acum, ce voi face viei Mele: îi voi smulge gardul, ca să fie păscută de vite; îi voi surpa zidul, ca să fie călcată în picioare; 6. o voi pustii; nu va mai fi curățită, nici săpată, spini și mărăcini vor crește în ea! Voi porunci și norilor, să nu mai ploaie peste ea." 7. Via Domnului oștirilor este casa lui Israel, și bărbații lui Iuda sunt vița pe care o iubea. El se aștepta la judecată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
informații mitice pe care le conțin creațiile folclorice. Imensa materie culturală culeasă de folcloriști este abia o materie primă pentru cercetătorul mitologiei populare. Acesta o supune unui demers de arheologie culturală, care implică mai multe faze : intuirea locului unde trebuie săpat, dezgroparea unor relicve acoperite de aluviuni, interpretarea lor prin descifrarea corectă a semnificațiilor, îndepăr- tarea elementelor suprapuse (când ?, cum ?, de ce ?) și adăugarea celor dispărute (când ?, cum ?, de ce ?), reconstituirea prin extrapolare, pe baza câtorva fragmente, a unui întreg fenomen mitic arhaic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
De altfel, imagini similare se regăsesc și în alte variante ale cântecului eroic în discuție : Este-un palten galben, Galben dărâmat, De coajă curățat, Sus mi-este c[u]-o cracă, Jos masă de piatră în pământ vindecată, Cu argint săpată, Cu aur suflată. La masă că-mi șade : Trei domni ungurești, Trei moldovenești... (35, p. 115 ; 99, p. 298). Imaginea „locului” este de această dată mai realistă. Pare a fi vorba fie de un monument dendromorf, de un „stâlp de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
primar Venenciuc Victor) lucrările au fost executate prin contribuția părinților cu muncă și bani. Ex.: Bucătaru Vasile și Vrânceanu I. au executat săpăturile pentru fundație. Tot cu ajutorul locuitorilor de la Racova-Șes s-a transportat varul și cimentul de la Buhuși; stinsul varului, săpatul gropii pentru varniță, transportul apei, a pietrișului, descărcatul materialelor. Numai pentru luat în primire la rampa de încărcare în vagoane a 50.000 de bucăți de cărămidă învățătorul Marcu a fost nevoit să stea la Piatra Neamț 9 zile. De la Tg.
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
nord-vest - sud-est. Între ele se află afluenții Prutului: Bașeu și Jijia care au un debit mai mare primăvara, când pot produce inundații ce depășesc 1-3m. Jijia în făurirea cursului și-a format foarte multe meandre din cauza rezistenței solului și șia săpat adîncimea albiei de peste 1-3m. Prutul intră în țara noastră prin localitatea Suharău, satul Oroftiana, din județul Botoșani, iar Siretul intră prin localitatea Vășcăuți, din comuna Mușenița din județul Suceava, iar în județul Botoșaniprin satul Rogojești din comuna Mihăileni. Ca afluenți
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
nord-vest - sud-est. Între ele se află afluenții Prutului: Bașeu și Jijia care au un debit mai mare primăvara, când pot produce inundații ce depășesc 1-3m. Jijia în făurirea cursului și-a format foarte multe meandre din cauza rezistenței solului și șia săpat adîncimea albiei de peste 1-3m. Prutul intră în țara noastră prin localitatea Suharău, satul Oroftiana, din județul Botoșani, iar Siretul intră prin localitatea Vășcăuți, din comuna Mușenița din județul Suceava, iar în județul Botoșaniprin satul Rogojești din comuna Mihăileni. Ca afluenți
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
prăbușea cerul peste pământ. Apoi alte bubuituri, din ce In ce mai apropiate. Dr. Urbanovici navali În sală, strigând: „Dom' Profesor, e bombardament; ce facem?" Răspunsul maestrului veni prompt și hotărât: „Că la regulament: toată lumea care poate merge, la adăposturi!" Erau niște tranșee adânci, săpate ad-hoc În grădina din dosul spitalului. După câteva minute de larma pe săli, semn că personalul, răniții autotransportabili fugeau Încolo, s-a lăsat o liniște care putea să nu prevestească a bine. Într-adevăr, avioane sovietice vâjâiau pe deasupra clădirii spitalului
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
nu puteai ordona procesului de recuperare unde să se oprească. Continuase acest proces, transformându-se În artist. Ridicându-se de la statutul de cantitate neglijabilă, de care te puteai lipsi, un fitecine care aștepta să fie măcelărit cu o unealtă de săpat tranșee (Eisen spunea că văzuse asta Înainte să evadeze din teritoriul ocupat de naziști și să ajungă la ruși - oameni prea neînsemnați ca să se irosească gloanțe pe ei, cărora li se spărseseră capetele cu lovituri de lopată); Înălțându-se iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
pantalonii lui gri erau negri de apă. Cunoașteți sistemul de apă de aici? — Cum adică dacă Îl cunosc? — Adică, vine de la oraș sau aveți o sursă personală? Dacă e apa orașului, vor trebui chemate autoritățile. Dar dacă este un puț săpat, soluția s-ar putea afla În pivniță. Dacă există un puț, există și o pompă. — Ciudat că n-am știut niciodată. — Dar canalizarea, e municipală? — M-ați prins și la asta. Dacă există un puț și există o pompă, există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
alb. Trase de pe drum, cufundate În nisip, naufragiate pe dune, multe ardeau - toate aceste vehicule, transportoarele de trupe, tancurile, camioanele, mașinile ușoare făcute una cu pământul, roți eliberate, scăpate; și Împânzind zona În jurul acestor mașini, morții. Erau În jur poziții săpate, amplasamente, tranșee și În ele de asemenea, se aflau sute de cadavre. Mirosul era ca de carton ud. Hainele morților, maro-verzui, pulovere, tunici, cămăși, erau Întinse de umflare, de gaze, de fluide. Brațe, picioare, gigantice umflate, prăjindu-se la soare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
mie, ea rămânea totuși cu neputință de cuprins cu privirea, era într-un loc un câmp de lavă abia răcită, într-altul bazalt încremenit de mult, care se statornicise pe depozite și mai vechi. Și cu toate astea se cerea săpat strat după strat, sortat, înzestrat cu un nume, cerea cu tărie cuvinte. Dar încă mai lipsea fraza de început. Acum, sertarele trebuie închise, tablourile întoarse cu fața spre perete, benzile de magnetofon șterse, iar fotografiile în care, instantaneu după instantaneu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
au fost devastate de o inundație.Aveam patru cinci ani, dar văd clar prin ochii minții mulțimea aceea neobișnuită de bărbați, femei și chiar copii. Au poposit la pe malul iazului nostru și au început să-și încropească locuințe (colibe săpate în maluri). Oameni. Dar arătau altfel. Până în ziua aceea văzusem oameni cu chipul blând, cu zâmbetul întipărit pe buze. Nou-veniții ne speriau prin asprime și înfățișare. Erau duri, cu mâinile bătătorite, cu hainele transpirate și murdare, iar ceea ce era și
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
ai nevoie, spune-mi, că vin cu multă plăcere. Rămâi cu bine, Vasile. —Sănătate, Florico! Ocazii de acestea au mai fost, ba mai mult chiar Florica le căuta în dorința de a se apropia de Vasile. L-a ajutat la săpatul în grădină, când avea oameni la lucru în livadă, Florica s-a angajat să le facă mâncare. I-a și spus: —Vasile, nu mai chema pe dada Sevasta să facă mâncare la oameni ca să-i mai plătești ziua, că vin
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
trebuiau să coexiste într-un oraș și că le puteai indica pe hartă. În cartierul pietrelor prețioase erau expediate pliante, note de plată, documente din partea consiliului. Conținutul lor nu putea fi contrazis, nu mai mult decît puteau fi contrazise numele săpate în piatră pe fațadele caselor. Pe strada liniștită pe care locuia David, ziarul de seară era lăsat la fiecare casă ca să ajute digestia. Desigur, erau ziare de vînzare în apropierea gării, care se contraziceau și începeau să se lupte unele
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
nimic decît să strălucească prelung și stăpînit. Președintele a vorbit despre amenajare. Cu mîinile la spate, uneori cu cîte un singur gest expansiv. Ca și cum chiar el ar fi autorizat amplasamentul și ca și cum acesta ar fi fost deja configurat, iar nu săpat, cazma după cazma. A vorbit despre vestiarele spațioase, moderne și despre prospectările în vederea unei noi organizări a Jocurilor în orașul nostru. Ne-a urat succes. Abia dacă semăna vreun pic cu David, cu excepția zîmbetului din jurul gurii lui subțiri. Un zîmbet
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
tine. —Și nici picioare sănătoase nu am. — Dar vrei să le faci sănătoase. Mai făcea câțiva pași transpirată de oboseală. Matei observa imediat când obosea și făcea pauză. Păi ne mai așezăm puțin că te trec toate apele. — Nici la săpatul în grădină n-am transpirat ca acum. Cine te-a pus să te urci în vârful cireșului, măi Natalițo? — Ceasul rău, domnule doctor. —Ai vrut să faci pe grozava. M-am mai urcat de-atâtea ori, nu era prima dată
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
de rasă dădură naștere la urmași fioroși cu gheare oțelite, în stare, numai arătându-și laba prevăzută de cârlige curbate, să țină orice dulău la respect; alte pisici se grupară specializându-se în obiceiul cârtițelor: aceleași gheare erau folosite la săpatul galeriilor pe sub pământ, ganguri din care nu ieșeau la vânătoare decât noaptea și unde simțul văzului în întuneric li se ascuți nemăsurat de mult. Miliardarul avea o singură fiică, copia lui plăpândă și fără vocație, vădind, în afara păcatului originar, doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și au decis că unul dintre ei era în plus pe fața pământului; au săpat o groapă împreună. Din momentul când au hotărât că trebuiau să se bată, ura dintre ei s-a stins: au muncit în deplină înțelegere la săpatul gropii. Apoi, s-au pus unul de o parte și altul de alta a ei, fiecare cu un cuțit în mâna dreaptă și brațul stâng înfășurat în poncho. Unul dintre ei, pe rând, sărea peste groapă și-l ataca pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
cu sirenele lor leșinate străzile goale ale nopții. În grabă, trupurile erau aruncate în gropi. Nici nu se rostogoleau bine că lopețile de var se și sfărâmau pe fețele lor, iar pământul îi acoperea într-un fel anonim în gropi săpate din ce în ce mai adânc. Ceva mai târziu, totuși, administrația s-a văzut obligată să caute loc în altă parte și să mai lărgească spațiul. O hotărâre a prefecturii i-a expropriat pe cei care ocupau unele locuri de veci și resturile exhumate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
își dăduseră obștescul sfârșit, iar Florinuța înțelese că ceva nu făcuse bine și se cam bosumflă, dar spera că mamei îi va trece supărarea când va vedea munca ei din grădină. Uite, mămico, nu sunt frumoase roșiile așa legate și săpate? Mama privi spre grădină și-și puse mâinile în cap. Florinuțo, acolo era porumbul pentru floricele, abia prinsesem și eu sămânța de la tanti Veta! Ai tăiat porumbul și ai lăsat romanul? Ba i-ai mai pus și araci pe deasupra! Florinuța
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
piatră care a spart iluzia. Un hârleț uriaș a bătătorit cu latul mușuroiul iscat de hârlețul sfredelitor în pământul tinereții și regizorul a dictat prin portavoce: STOP FILMAREA! Proiectoarele s-au stins și actorii au plecat, fiecare prin șanțul lui, săpat dinainte. Continuă starea aceasta de beție, mă îndemna Mioara. Nu pot (eu vorbisem?), nu mai știu cine ești și unde suntem (nu m-auzeam!). Gândurile erau mai pierdute decât sursa, într-un somn de refacere. Eram la ora de cosmetică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
din orchestrele simfonice și mai ales mulțimea de microbiști ai fotbalului, pentru că rumoarea lor presupunea populația unui oraș în tribunele stadionului. Cine însă își mai aduce aminte de ghiozdanele din carton presat în care zăngănea penarul de lemn, cu lăcașuri săpate frumos pentru tocul cu peniță, altele pentru creioane și gumă de șters, de fapt pentru muștele moarte, fluturi, cărăbuși, coropișnițe și greieri. Se mai știe ceva de clasica pereche? El, soldat în permisie, îmbrăcat în soldat, ea, fată bucălată, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cascade, uragane, aghiazmă, molecule, toate știu. Apele care știu. Grădina casei din Snagov era acum opera Frumoasei Neli, ea se ocupa de tot, se simțea bine printre copaci și straturi, prin lucerna înaltă, pe pământul măsurat, împărțit în straturi, semănat, săpat, pământ de care avea grijă numai ea. Maestrul, cu mâna lui, nu făcuse nimic acolo, el nu iubea spațiul ăla, pentru că nu mai avea frumusețea sălbatică de la început, acum era altfel, iar lui, ordinea și măsurarea nu-i plăceau deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
nici gunoaie, nici Înjurături, nici crime pasionale, nici furturi de cârnați...Acum, te visez pe tine, cum cari În spinare de dimineață și până când noaptea se prăbușește ca plumbul peste oraș, munți de gunoaie din ghetou spre o groapă uriașă, săpată anume ca să Înghită În imensitatea ei toată această materie În descompunere. Locuitorii ghetoului te batjocuresc arătându-te cu degetul și Îndemnându-și copiii să arunce cu pietre În tine. Gunoaiele sunt tot ce au mai de preț și nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]