1,039 matches
-
ca Sia. Totuși mai făcuse o încercare în favoarea ei. într-o zi întrebase cam din senin pe prințesă ce-ar zice dacă aceea cu care 1-a întîlnit o dată ar fi fata lui. Ada răspunsese râzând nepăsătoare: - Era o fată . . . săraca! Și după o pauză: Nu vorbi prostii! Acel "săraca" nimicise pe Sia . . . Așdar, nu era cu putință să aibă o fată ca ea, era o "prostie". O prostie din cele care nu plăceau prințesei. Fusese supremul gest de paternitate al
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
într-o zi întrebase cam din senin pe prințesă ce-ar zice dacă aceea cu care 1-a întîlnit o dată ar fi fata lui. Ada răspunsese râzând nepăsătoare: - Era o fată . . . săraca! Și după o pauză: Nu vorbi prostii! Acel "săraca" nimicise pe Sia . . . Așdar, nu era cu putință să aibă o fată ca ea, era o "prostie". O prostie din cele care nu plăceau prințesei. Fusese supremul gest de paternitate al lui Lică. Tot trecutul, chiar pe moșica Mari, îl
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
o zi el mi-a vorbit Cuvinte care m-a durut. La toată lumea m-a vorbit, Deci toată lumea acuma știe. - Cu tine nu pot să trăiesc, Iubirea ta nu mă împacă, Căci ești copil al nimănui Și ești orfană și săracă. Bărbații câinii, bărbații răii, În lume orice pot să-ți facă ! Ah, doamne, cât îmi e de greu Să fiu orfană și săracă ! În fundul curții era hulubăria lui Mehală tapițeru. Pândiți de pe acoperiș de ochii galbeni ai mâțelor, hulubii trezeau
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
acela vioi și fiindcă se simțea prieten la cataramă cu toți, deși dacă i-ar fi văzut preotul parohiei... ce-ar face preotul parohiei? Soseau mereu alte femei cu legături În care aduceau de-ale mîncării, ce puteau și ele, săracele și cele care veniseră Înainte plecau acum fără să-și ia rămas-bun de la bărbații lor. Cei care mîncaseră se codeau să se Întoarcă la lucru și făceau pe surzii cînd meșterul le spunea că betoniera era plină și că trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mai, gata, vine Tovarășa!“ „Fă-i, fato, și lui, că nu vine!“ strigă Iosub de lângă ea și-i smulse și caietul, așa că Petruța tre bui să-mi facă și mie oracolul. Nu știu de ce, m-am gândit chiar la ea. Săraca, avea pielea atât de măslinie... Și părul, nu știu cum, puțin unsuros... Și acasă nu stătea o clipă, făcea treabă, gătea, îngrijea de doi frați mai mici, știam de la mama, care aflase de la ședința cu părinții. Cu toate astea, își făcea mereu
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
gândeam să continui discuția. „Păpușico“, i-am spus (așa o alintam câteodată), „a fost tanti Lilica pe aici ?“. „A fost adineauri, doar un pic, fiindcă a murit“, mi a spus ea. „și ce mai spunea ?“ „Ce să spună și ea, săraca... Întreba de tine.“ „Eu eram aici ?“, am întrebat-o. „Nu, nu erai, era numai ea, zicea că ai să vii...“ „Ia du-te tu până dincolo“, i-am spus, „poate că eram acolo“. „Mă duc“, a spus ea, îndatoritoare. S-
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
era spălătoreasă cu ziua. Vara se ducea să se spele pe cheiul gârlei, unde se și îmbăiau, cu toatele, în pielea goală, laolaltă cu bărbații, fără să se rușineze, iarna era mai greu, mergea doar pe la casele care aveau apă curentă. Săraca de ea, avea mâini „de spălătoreasă“, roșii și umflate. Rar de tot, când îl mângâia, îi simțea bătăturile din palmă, mai mult îi răzuia obrajii. Străinul, sprijinit cu capul pe niște zdrențe și învelit cu o pătură cafenie, se uita
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
că s a învârtit numa-n cerc, da’ a mers 600 de kilometri. — Oare limba mare de la pendula matale câte sute de kilometri a făcut, în cercul ei? întrebă Nicu. Probabil că i s-au stricat patinele și-a obosit, săraca, de nu mai merge. Io nu pricep ce-i aia timp, dumneata pricepi? Nu. Hai să-ți mai zic una, pentru când te-nsori. O LOGODNICĂ LECAR... RE-CAL-CI-TRAN-TĂ - vrea să spună, zic io, o iapă nărăvașă. „Trebuia să aibă loc
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
nu pot să te zăuit. Că eu și noaptea gândesc, După tine mă topesc. Că mă duc la strâns de fân Cu doruțul tău în sân Și m-am dus la secerat Dorul tău nu L-am uitat. 18 Dragostele săracele, Dragostele nu se fac Nici din mere nici din pere, 140 {EminescuOpVI 141} Ci din buze subțirele Și din deget cu inele, Da și din piept cu mărgele. Dragostele nu-s curate Că trăiesc până la moarte. 19 Frunză verde de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Și io afară c-oi veni Și din casă te-oi chema, După masă te-oi băga Și de cină că ți-oi da: Tălgeraș cu dulce caș, Pită albă din oraș, Carne friptă pipărată Și guriță cîte-odată. 20 Hoi, săraca calea mea, Crescut-a iarbă pe ea, Calea mea de la mândra Crescut-a iarbă pe ea; Pe calea mea de la joc Poate crește busuioc Că eu n-am avut noroc; Pe calea mea din șezătoare Poate crește iarbă mare Că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de cineva? Foaiă verde de scumpiă Cum naiba dor să nu-mi fiă, Când și muntele că-i munte Și-ncă are doruri multe: Cu luna și cu ciața, 160 {EminescuOpVI 161} Cu iarba și cu frunza Și cu mirla săraca! 76 Spune-mi, bade, spune-mi zău, Pare-ți după mine rău? - Zic zău, mândro, că nu-mi pare Numai inima mă doare. 77 Frunză verde baraboi Ce-i asta, mândră, de noi... C-am semănat grâu de vară Ș-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
îmblu din țară-n țară Cu prefontul susuoară Și să îmblu din sat în sat Cu prefontul cel uscat. Pușca și curelele Oboară-mi umerele - Bată-te - mpărate, bată 221 {EminescuOpVI 222} Cea jale - a feciorilor, Lacrimile maicelor. 191 Vai, săraca catana, Când aude porunca, Lasă lingura pe blid Și să ia pe drum plângând, Și-a lăsa plugu -n ogor Și cu ochii plini de dor, Și lasă nevasta grea; Vine vremea ș-o face Și pruncul îmblă pe vatră
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
scoată ochii cățelului s-o lase pe dânsa teafără. Ea și-a făcut o gropiță și bea apă și se hrănea, furnici și gândaci mânca, așa să trăiesc eu! Așa au dat D-zeu și sf. Petrea - că ea era săraca nevinovată - ș-au făcut un băiet. D-zeu știind ce se petrece au pornit s-o vadă în pustietatea ei și ea l-a rugat să-i boteze copilul, și i-au pus numele Vasilie - finul lui Dumnezeu. Așa cât
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
glas de cintezoi Melania Lupu. Dar mi-e teamă că am să vă dezamăgesc. Florence rămase cu gura căscată. "Sfîntă Fecioară! Am trăit o viață alături de ea, ne știm din primară și habar n-am avut că-i total smintită, săraca!" Șerbănică Miga își răsuci capul s-o vadă mai bine. Melania Lupu se ridicase într-o poză care, în cărțile ilustrate de acum jumătate de secol, însemna patos și entuziasm. Ridică o mână repezindu-și ochii în tavan și declară
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
decupase dintr-o revistă și care reprezenta carlinga unui avion cu mii de butoane și doi aviatori, cu capetele pe jumătate întoarse, surâzând. Emilia îmi spusese într-o seară: "Orice femeie vrea să fie mințită. Dar frumos dacă se poate". Săraca Emilia. Nici nu bănuia cât de mult, în bine și în rău, va conta mai târziu sfatul ei pentru mine. A fost destul să observ pe masa la care lucra Laura fotografia cu pricina; imediat m-am lăudat că am
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ești așa de crud, dom’le, nu-ți ascultam țicnelile alea despre drumu’ cu autobuzu’ Greyhound. — Ridică-te, mamă. — Chiar arăți ca un țicnit mare de fapt, continuă Darlene. Ar fi trebuit să-m’ dau sama. Uite numa’ cum plânge săraca maică-ta. Darlene îl împinse pe Ignatius ca să se ridice de pe scaun, dar îl făcu să se răstoarne peste mama lui care se opri brusc din plâns și gemu: — Cotu’ meu! — Ce se petrece aici? întrebă o femeie din pragul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
pe care ți l-am cumpărat eu.“ Da’ nu m-ascultă. Nu-i el unu’ s-asculte. Are un cap ca de piatră. — Uneori am și probleme acasă. Cu trei copii, nevastă-mea-i foarte nervoasă. Nervii’s ceva teribil. Săraca don’șoară Annie, din casa de-alături. Ea e cu nervii. Țipă to’ timpu’ că Ignatius face zgomot... — Așa și nevastă-mea. Câteodată trebe să plec de acasă. Între noi fie vorba, dacă aș fi altfel de om, câteodată m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ele cât poți. — Nici n-aș încerca să fac așa ceva, spuse sincer doamna Reilly. — Mie-mi place. Cân’ eram mică, mă punea maică-mea să i le desfac. Avea o tarabă mică cu fructe de mare, chiar în fața pieții Lautenschlaeger. Săraca maică-mea! Le lua direct de la pescari. Nu știa aproape deloc englezește. Și mă punea pe mine, o puștoaică, să-i deschid scoicile. Nu mergeam la școală. Nici gând, fetițo. Stăteam to’ timpu’ acolo și loveam în scoici pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
fost silit să stea la toaleta de la autogara. — O, Doamne! Să cred oare ceea ce aud? Te rog, grăbește-te să pleci cu cei doi mafioți ai tăi și lasă-mă în pace. Nu te purta așa cu săraca ta mamă. — Săraca? Am auzit oare cuvântul săracă? Când în casa aceasta plouă cu dolarii trudiți de mine. Și se duc ca pe apă, ba și mai repede. Nu începe din nou cu chestia asta, Ignatius. Am primit două’j’ de dolari de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de-a’ lor. — Călugărițele conduc spitalu’, Claude. Maică Doamne, de unde naiba scoți tot timpu’ chestia asta cu comuniștii? — Le-o fi păcălit cineva pe maicile alea, își dădu cu părerea domnul Robichaux. — Ce groaznic! exclamă cu voce tristă doamna Reilly. Săracele maici! Să lucreze pentru o șleahtă de comuniș’! — Nu-mi pasă a cui e spitalu’, spuse Santa. E gratis și-i internează pe unii ca Ignatius. Acolo e locu’ lui. — Dacă începe Ignatius să vorbească cu oamenii ăia, s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
al fiecărui ochi Îi liniștea pe toți cei care o priveau, făcându-i să simtă că, atât timp cât bunica Shushan continua să Împletească, nu aveau de ce să se teamă și că, În cele din urmă, totul va fi bine. — Ai dreptate. Săraca Armanoush, a spus unchiul Dikran. Ca de obicei, lua partea bunicii Shushan În orice dispută familială, știind că nu era bine să se pună cu atotputernica mater familia. — Ce se va alege de acest mielușel nevinovat? a Întrebat unchiul Dikran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
de ani? Întrebă Kitty. Asta reprezenta jumătate din vârsta lui Diane. Da, douăzeci și trei de ani. Te-ai gândi că măcar la vârsta asta nu-s luați, nu? Ei bine, am aflat că era căsătorit. Evident, o folosea pe săraca nevastă-sa ca să facă rost de acte. M-a enervat atât de rău! Bărbații se tot plâng că femeile se folosesc de ei, dar ei sunt mult mai răi. Imediat ce-am aflat că-i căsătorit, i-am spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
căsătorie. Pe drumul spre părinții lui mi-a zis că tatăl său era unul dintre cei mai bogați oameni din nordul Italiei. — Ce surpriză trebuie să fi fost, zâmbi Matthew. — Da, a fost; era povestea de dragoste perfectă. Eu eram săracă lipită, abia ieșisem din comunism, cu greu Îmi puteam permite o pereche de jeanși, costau mai mult decât câștigam eu Într-o lună. Și eram virgină! Mă iubea atât de mult, Încât a insistat să facem dragoste abia după căsătorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
decupase dintr-o revistă și care reprezenta carlinga unui avion cu mii de butoane și doi aviatori, cu capetele pe jumătate întoarse, surâzând. Emilia îmi spusese într-o seară: „Orice femeie vrea să fie mințită. Dar frumos dacă se poate”. Săraca Emilia. Nici nu bănuia cât de mult, în bine și în rău, va conta mai târziu sfatul ei pentru mine. A fost destul să observ pe masa la care lucra Laura fotografia cu pricina; imediat m-am lăudat că am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
ale misiunii lui prin ușa Întredeschisă a băii. — Tipii ăștia sînt niște super-șmecheri. Nu văd decît software În fața ochilor, de aceea am considerat că ar fi o idee bună să le vorbești despre artă, poate și despre filantropie. Ia uite! Săraca Monica! Guvernul cheltuiește șase milioane de dolari pentru a o forța să descrie o muie! — Nu e chiar așa de simplu, ironizează Wakefield. Simte ceva născut de excitanta expresie „muie“. E murdară, e nerușinată, bravo ție, Maggie. — Voiau un conferențiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]