1,925 matches
-
De înzestrat copiii, căpătuit nepoții, / De pus în paradisul avutului, cu toții - // Sărmană bogăție, râvnită în ascuns, / Oricât ai fi de mare, nu ești îndeajuns // Aceeași bogație, în imnuri, ne conduce, / În timp ce sărăcia e-a Domnului, pe cruce - 16 iunie 2009“ (Sărmană bogăție). Poezia lui Liviu Jianu are darul de a-ți tăia respirația pentru că întâlnești imagini care prin sugestia lor, îți oferă oglinda necesară pentru a te cunoaște și recunoaște. Poate că nu e întotdeauna foarte confortabil să te „vezi“ în
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
ni-l arată pe Eminescu cu chipul lui îndurerat la ceasul înmormântării mamei cum însuși mărturisește liric într-un poem scris pentru Veronica în acest an fatidic. Poemul se numește „Pierdută pentru mine, zâmbind prin lume treci ! „Pe maică-mea sărmana atâta n-am iubit-o Și totuși când pe dânsa cu țărână-a coperit-o Părea că lumea-i neagră, că inima îmi crapă Și aș fi vrut cu dânsa ca să mă puie-n groapă... Când clopotul sunat-au, plângea a
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
vrea seninul să-l sărute Și-n liber zbor să se avânte, Dar aripile-i sunt căzute. Și-n drumul ei printre morminte, Chiar dacă vorbele-i sunt mute, A stat...și-a început să cânte. GÂNDITORUL ,,Ce gânduri te frământă, sărmane chip de lut, Ai hrană pentru tine și pentru-ai tăi copii, Ai adăpost de fiare, de ploaie și urgii Sau pentru ce necazuri pe gânduri ai căzut ?’’ ,,Eu știu acum în viață ce trebuie să știi, Străine, să nu
SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357784_a_359113]
-
un limbaj formalizat. În acest context autoritatea devine efectivă când înceteazăa mai fi persoana cu manifestare imperativă și voință proprie, devenind un loc unde se scurg, ca într-o agoră sau prea-vizitat templu, actele și voința proprie a oamenilor. Oamenii sărmani, cohortele de bolnavi, păcătoși și disperați ce au însoțit scurta trecere a lui Hristos prin această lume nu au putut nimic să-i ofere Profetului. Dacă întrebi cerșetorul din fața bisericii cu siguranță va spune că el nu are nimic de
CRITICA LITERARĂ ŞI DE ARTĂ IMPUNE OPINIA MINORITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357914_a_359243]
-
prea multe stele cad, în noaptea-n care ne-am ascuns, Iar slobodele noastre trupuri, cu făclia lor s-au uns. E-atâta liniște că sfârâie tristețea lumii-n cer Și-adun planete stinse, mici, în sacul meu de gunoier. Sărmanele iluzii ce-au hrănit trecutul anodin, Sub scutul unei vieți febrile, strigă cu un glas străin. Te uită nebunia e ascunsă-n locul cel mai sfânt, Doar eu iubito acoperit cu același trist veștmânt De visu-n care azi te-aștept
AŞA CUM N-AM ŞTIUT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358321_a_359650]
-
prea multe stele cad, în noaptea-n care ne-am ascuns, Iar slobodele noastre trupuri, cu făclia lor s-au uns. E-atâta liniște că sfârâie tristețea lumii-n cer Și-adun planete stinse, mici, în sacul meu de gunoier. Sărmanele iluzii ce-au hrănit trecutul anodin, Sub scutul unei vieți febrile, strigă cu un glas străin. Te uită nebunia e ascunsă-n locul cel mai sfânt, Doar eu iubito acoperit cu același trist veștmânt De visu-n care azi te-aștept
AŞA CUM N-AM ŞTIUT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358323_a_359652]
-
prea multe stele cad, în noaptea-n care ne-am ascuns, Iar slobodele noastre trupuri, cu făclia lor s-au uns. E-atâta liniște că sfârâie tristețea lumii-n cer Și-adun planete stinse, mici, în sacul meu de gunoier. Sărmanele iluzii ce-au hrănit trecutul anodin, Sub scutul unei vieți febrile, strigă cu un glas străin. Te uită nebunia e ascunsă-n locul cel mai sfânt, Doar eu iubito acoperit cu același trist veștmânt De visu-n care azi te-aștept
AŞA CUM N-AM ŞTIUT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358322_a_359651]
-
insistențele încurajatoare ale medicilor. ─Nu înțeleg de ce? Avea doi băieți care erau lumina ochilor lui! De ce? Azi sunt șanse mari să reușească un transplant! Da, tu Maricuță! Nu s-au înțeles... Știi? Înainte de a muri, stând cu capul pe umărul sărmanei sale măicuțe, în strădania de a suporta durerile pe care nici morfina nu i le mai putea ameliora, a zis... oftând o vorbă care m-a cutremurat și pe care nu o voi putea uita niciodată: ,,Mamă: Este greu să
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
nu mă așteptam −, după ce am terminat, făcând o micuță pauză, mi-a spus: De ce nu scrii povestea asta a ta? Ar ajuta, în mod sigur, fetelor de azi, zăpăcite de mass-media asta jegoasă și de audiovizualul execrabil de care „beneficiază” sărmana generație de azi a României! La tinerețe facem greșeli cu consecințe grele pentru toată viața. Poate chiar aducându-i un ultim omagiu − benemeritat, simt eu, din ce mi-ai spus −, te vei liniști și tu. Am reflectat și mi-am
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
Acasa > Stihuri > Momente > LA MULȚI ANI, SĂRMANĂ ȚARĂ! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 339 din 05 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Dacă m-ar întreba un înger astăzi, Unde-aș fi vrut ca să mă nasc, N-aș sta mai de loc pe gânduri, I-aș
LA MULŢI ANI, SĂRMANĂ ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357995_a_359324]
-
Cu otrăvuri ghiftuite Și românul le înghite! Măcar azi de ziua ta, Ziua ta, săracă țară, Voi mânca ceva curat: O fasole cu cârnați Și poate vesel o să fiu De-oi bea și-o gură de rachiu, La mulți ani, sărmană țară! Referință Bibliografică: La mulți ani, sărmană țară! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 339, Anul I, 05 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
LA MULŢI ANI, SĂRMANĂ ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357995_a_359324]
-
Măcar azi de ziua ta, Ziua ta, săracă țară, Voi mânca ceva curat: O fasole cu cârnați Și poate vesel o să fiu De-oi bea și-o gură de rachiu, La mulți ani, sărmană țară! Referință Bibliografică: La mulți ani, sărmană țară! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 339, Anul I, 05 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
LA MULŢI ANI, SĂRMANĂ ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357995_a_359324]
-
nu numai acestuia. Concurenții, atrași de mirajul celebrității și al câștigurilor, ca muștele la borcanul cu miere, riscă tinerele lor vieți doar pentru ca unul singur dintre ei să poată spune la sfârșit: - Roata mea s-a învârtit cel mai repede! Sărmani copii! Dar asta nu e totul. Producătorii adaugă performanțe după performanțe motoarelor lor, dincolo de limita securității motocicliștilor sau conducătorilor auto, care a trecut de mult pe planul doi. Vânzările să crească, restul nu mai contează. Cui folosește un bolid care
CE E DE FĂCUT? de ION UNTARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357961_a_359290]
-
fi fost prevăzut de către Dumnezeu, nu și dorit însă) și după izgonirea acestora din raiul cel mai frumos existent vreodată pe fața pământului, Dumnezeu a promis primei femei că prin ea va apărea un Mântuitor, care să-l salveze pe sărmanul om răpus de păcat! Căci a spus astfel Satanei: ”Dușmănie voi pune între tine și femeie,între sămânța ta și sămânța ei, tu îi vei mușca călcâiul, dar ea îți va zdrobi capul”.. Iată că o promisiune divină apărea chiar
TRECEREA III de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/357709_a_359038]
-
AI SĂ ȘTII... Autor: Viorela Codreanu Tiron Publicat în: Ediția nr. 1658 din 16 iulie 2015 Toate Articolele Autorului NICIODATĂ Vânturile de nicăieri, de pretutindeni se-adună întotdeauna la mine în casă când bucuria își face culcuș în inima mea. Sărmane vânturi! ce nu știu că inima mea, niciodată nu va ajunge îndeajuns de bătrână, îndeajuns de uscată... să nu mai poată simți bucuria, durerea, și jalea. UN FLUVIU ANONIM Sunt un fluviu anonim, fără memorie, fără poveste... Sunt un fluviu
ATUNCI AI SĂ ŞTII... de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357744_a_359073]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > AI ‘FURA" DE LA ‘SĂRMAN"? Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1373 din 04 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Pe când o mâța le taie calea, Chiar de mațele zic - foamea, Se-ntorc la pân'd-estul de mult, Pe cât norocul se părea avut. Sunt
AI ‘FURA DE LA ‘SĂRMAN ? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358553_a_359882]
-
tu grăbit talentul i-ai ‘furat’. Cumva de te-ai trezit să-i răspunzi, Că luntrele porcite nu poți să-nfrunți, Trezit și la pocite, cu rele încuscrite, Ai etichete agresive-n.. măi - amețite! Cum de-ai putut ‘fura’ de la ‘sărman, La ce nu-i ajută materia din turban? Doar la împrumutul din tine -original, Tu autentifică-i efortul, nu fi ‘banal’..! Vai, de-l acuzi ‘murdar’, o frivolitate!! Cum ar fura el de la o mediocritate? Tu ai ‘furat’, că tu
AI ‘FURA DE LA ‘SĂRMAN ? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358553_a_359882]
-
școlit, îi scrie în „termini” intelectuali: „Ca fiu din popor, admit întru totul părerile dv”, la care adaugă: „Dar oamenii noștri de stat. Ochi au și nu văd; urechi au și nu aud, căci totdeauna au luat cărbunele cu mâna sărmanului țăran, care la urma urmelor tot el a plătit gloaba. Vorba ceea Capra b. și oaia trage rușinea (... )”. (Către I. Slavici, 21 octombrie 1878, în I.E. Toruțiu, Op. cit. vol III, p.119-121) În secolul nostru, dacă ținem seama de mijloacele
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
lăcuste,ape de munte dezghețate Fructe necoapte-n primăvară,ce-așteaptă soarele cel bland Omizi păroase,nesătule,în fluturi gingași transformând Plante acvatice,imerse,lacustre ape colmatând Grâu încolțit ce înfrățește,din frigul iernii rezistând Porumb în lanuri,din sudoarea sărmanilor țărani crescând Păduri imense și diverse,pe continente colorând Lunci liniștite,răcoroase,sau de căldură mare-arzînd Imensul vegetal din lume,cu poluarea necedând Pruncul din leagăn,puiul mamei cu scâncetu-i cântat din gură Obiecte ,de soare pictate-n culoarea crudă
VERDE DE MAI de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350705_a_352034]
-
1228 din 12 mai 2014 Toate Articolele Autorului 12 Mai 2014 M-apropiu de copilărie Ca umbra de copacul ei, Șaizeci și trei sunt anii mei, Câți vor mai fi nimeni nu știe... Șaizeci și trei erau și-atunci Când a plecat sărmanul tată De lâng-o mamă îndurerară Și ne-a lăsat în urmă prunci. Sunt mulți mai tineri decât mine, Și alții mai bătrâni desigur Și fiecare s-a dus singur Cu ortul pentru vamă-n în mâini. De-aceea spun și-
ŞAIZECI ŞI TREI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350722_a_352051]
-
său românesc. Este vorba de „MIZERABIL” În română această expresie poate defini complet politrucul. În limba franceză cuvântul a fost folosit drept titlu al unei cunoscute opere literare și ar fi sinonim cu „sărmanul”. Jan Valjan, prototipul „mizerabilului” este un sărman om care, în copilărie a furat o pâine pentru care a căpătat ani buni de pușcărie. Reușind evadarea din ocnă, anii de detenție s-au mărit. Abia la a doua evadare reușește un anonimat suficient spre a nu mai fi
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
tău" - spunea intr-o predică pastorul care-i luase batrânului nostru și ce avuse. Câtă demagogie............. Comentați.......... - 2/. M-am oprit dăunăzi din drumul meu prin centrul orasului Oradea, lângă o patiserie și am privit cu tristețe spre un copil sărman ce ruga trecătorii și pe cei ce așteptau la rând în fața patiseriei, să-i cumpere și lui un covrig. După cum vedeam eu oamenii erau împărțiți în două tabere. O parte erau atât de deranjați de gestul micuțului încât îi vorbeau
LEGEA SFÂNTĂ A DATORIEI... de IONEL CADAR în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358915_a_360244]
-
micuțul cerșetor ca pe un obiect ce le stă în cale. Privind de pe banca din mijlocul străzii spre acei trecători m-am întrebat: cât de sărac să fii, ca să nu îți poți permite să cumperi un covrig pentru un copil sărman? Oare această sărăcie nu este mai mare în suflet decât în buzunar? Comentați............. Faptele de binefacere, milostenia și rasplata lui Dumnezeu pentru acestea le putem asemui - metaforic vorbind - cu niște dialuri și câmpii frumoase din România, care nu suferă nici o
LEGEA SFÂNTĂ A DATORIEI... de IONEL CADAR în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358915_a_360244]
-
chefuiți, Iar eu, și lumânarea o țin stinsă Acum, vreți banii mei, să-i cheltuiți?” Așa le răspundea acelor care Au îndrăznit să-i ceară câte-un ban, Deși averea era tot mai mare, El se plângea mereu, că e sărman. Dar a murit, că și zgârcitul moare, Când vine vremea și când ceasu-i sună El n-a uitat să lase la...plecare Un testament, pe masă, scris de mână. „O ultimă dorință am pe lume După ce mor, că nu-s
AVARUL de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/358996_a_360325]
-
Autorul semnalează cu amărăciune astfel de cazuri sociale. Spre trezire. Proze ca: “Laurențiu” ; “Aproapele” ; “Moșul”; “Viață de lux”; au aceeași tematică și emoționează, nu prin darul umil pe care personajul îl oferă unui mic cerșetor, unui bătrân sau unei femei sărmane, ci, prin bucuria, fericirea aproape perfectă, pe care i-a insuflat-o acest gest de caritate față de aproapele său. Bucuria, gâtuită de un plâns gâlgâit, ne este transmisă și nouă, cititorilor. Are literatura, din fericire, această putere magică. Ideea care
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]