1,766 matches
-
ai spus; - Și ieri am fost la poarta ta, dar ai trecut, privind de sus! - Doamne, ieri nu te-am văzut! La poarta mea... un cerșetor, atât era, când am trecut. Și eu ce sunt, investitor? - Ai văzut? Acel biet sărman eram Eu, obosit, flămând; Un colț de pâine sau vreun ban, erau mult? M-ai lăsat plângând! Stropii ce cădeau rafală erau lacrimile-Mi grele! Căci tu Mă țineai afară, tu, creația mâinii Mele! Referință Bibliografică: tu, creația mâinii Mele
TU, CREAŢIA MÂINII MELE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340629_a_341958]
-
cu amândouă mâinile nu câștigă în câteva ore cât am primit. Sunt darnici oamenii. Proști, de darnici ce sunt. Dar și eu sunt un mare poet. -au impresionat versurile mele. Citește biletul cu glas patetic.) - „Ajutați un poet, unul din sărmani/ cu famile grea și fără bani/ Să muncesc nu pot, nu am o mână/ Fiți milostivi, s-aveți o viață bună!” (Către icoana Apostolului Iuda) - Sunt deștept, nu? Asta trebuie să învățăm! Să ni se dea! Aici, pe vas, să
PIESĂ DE TEATRU ÎNTR-UN ACT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340580_a_341909]
-
o vreme, meșteresc în gând un șarpe de aramă, la care privind, să scap de otravă ... * Degeaba, eu nu sunt alesul, nu mă trag din Moise, deși-i moștenesc eresul. Degeaba, mor, mor cu încetul, eu neavând profetul. * Și totuși, (sărmanul!) încă mai nădăjduiesc că, odată cu anul, în pustiul inimii mele va răsări într-o zi un șarpe de aramă, încolacit pe un stâlp - antidotul izbăvitor... * Încă nu vreau să mor. Referință Bibliografică: ȘARPELE DE ARAMĂ / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN
ŞARPELE DE ARAMĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340674_a_342003]
-
aproape în șoaptă. - Dumnezeu să-l ierte, răspunde tata, apoi ia țigara din scrumiera așezată la îndemână, trage adânc din ea și jarul se transformă într-o gărgăriță fosforescentă, suflă fumul spre tavan și tace câteva secunde. S-a liniștit, sărmanul! Mult s-a mai chinuit! Trecea zilnic spre pădure, apărea de undeva de dincolo de fântâna de la Tatoșu, ca o arătare, un cap de măgar și deasupra o față lungă, prea lungă, cu bulbii albi ai ochilor ca doi nasturi mari
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
arta picturii”... „Toată amărăciunea pictorilor monahi ortodocși români s-a exprimat în numele și chipurile pictate: Mehmed al II-lea, dușman al Moldovei și al creștinității; Lichinie și Maximilian, împărați iconoclasti..., bogatul din Evanghelie...,părintele Avraam, ce ține la sân pe sărmanul Lazăr..., Iuda, vânzătorul ucenic, Caiafa, nedreptul judecător fariseu al lui Hristos etc”. (Monahia Elena Simionovici - Sfânta Mănăstire Voroneț, vatră de istorie românească și de spiritualitate ortodoxă / Editura Mușatinii, Suceava, 2010). Este demn de reținut faptul că „Judecata de apoi”, care
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
stânga din România au și început să vocifereze când și-au dat seama de problemă, culmea propusă și votată tot de-ai lor. Imediat au apărut corifeii statului social să strige pe toate vocile că nu e drept ca un sărman fără venit să fie obligat să dea circa 50 lei pe lună pentru a beneficia de servicii medicale. Dacă nu are venit de unde să dea? Și aici adevărul este doar parțial. Tehnic vorbind, o bună parte dintre ei se află
Fantomatica impozitare a fantomelor () [Corola-blog/BlogPost/337726_a_339055]
-
acest lucru este imposibil; nefericitul și inadaptatul social „lipsit de iubire, iubitor de singurătate”; profunda aspirație spre absolut, către cunoașterea universală, atunci putem afirma că Lucian Gruia este - prin modul său insolit de a scrie și de a relaționa - un Sărman Dionis contemporan. Îți va plăcea, cu siguranță: claritatea și conciziunea firului epic, stilul literar (care este indubitabil - valoros), mesajul profund (sensul existențial al umanității) și vocabularul utilizat (care denotă o vastă cultură, îmbinând limbajul tehnic cu cel filosofic, fără a
“CÂINE ÎN RUGĂCIUNE” SAU “UN UNIVERS FILOSOFIC CU VALENŢE EPOPEICE” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 125 din 05 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344252_a_345581]
-
recunoașteți că vă ascundeți cu greu nostalgia, cred că mult mai bine ar fi să detaliem starea de fapt a acestui așezământ. Și pentru că lumea de azi traversează o perioadă grea, în care suferința și bolile îi copleșesc pe cei sărmani, vă gândiți cumva la revigorarea bolniței de la Mănăstirea Cozia? - Dacă este să ne gândim la faptul că bolnița a fost realizată într-o perioadă în care lumea trăia într-o mare suferință, este evident faptul că era nevoie ca aceasta
STAREŢUL MĂNĂSTIRII COZIA ŞI EXARH AL MĂNĂSTIRILOR DIN ARHIEPISCOPIA RÂMNICULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343759_a_345088]
-
călători prin aer. Alt mit grăiește că i-ar fi fost frate Domnului, și Pintilie numit. Pe păcătoși cu grindină îi bate, spre a îndrepta suflet rătăcit. La sărbătoarea sa din miez de vară, mere se-mpart pentru cei dispăruți. Sărmanii să guste întâia oară, ofranda credincioșilor smeriți. Prin tradiție și mitologie, starea vremii se-nrăutățește. De vrei sau nu, renunți la pălărie. Că vânt suflând, ți-o rostogolește. Vara-i trecută, vremea se asprește, cerbu-n ape tulburi, chipu-și vede
ÎNSEMNĂTATEA SF.PROROC ILIE ȘI RITUALURI DE PLOAIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344002_a_345331]
-
-l sorb? cum e posibil să-ți repeți în roate și fericit chiar - un calvar banal? cum e posibil - hoț de cruci în rate să fii și răstignit - și canibal? ...prostie și sfinție - calvar ca har treci viețile prin iarnă - sărman zidar! *** MI-AM HOINĂRIT O VIAȚĂ neajutat decât de Dumnezeu mi-am hoinărit o viață - mână-spartă; mi-a fost și greu - mi-a fost și mult mai greu tot scotocind - degeaba - după-o hartă... n-am cui să fac cu
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
coroană Căci moștenesc un biet ogor, Averea mi-i o simplă pană Și-o filă smulsă din cotor. Eu nu râvnesc la vreo coroană, Căci dat îmi e să ar cu plugul; Cât nu-s de rasă ariană, Îmi strâng sărman în pumn belșugul. Eu nu râvnesc la vreo coroană Căci n-am blazonul de noblețe, Nici de zidit nu am vreo Ană, Deci muza n-o să mă răsfețe. Eu nu râvnesc la vreo coroană, Și neîncoronat va fi să mor
EU NU RÂVNESC LA VREO COROANĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343070_a_344399]
-
Iată sălșul unchiului, De care îți vorbisem eu. Intră-năuntru, dragul meu, Și-ai să-l găsești chiar după ușă, / Dormind cu nasul în cenușă. Nu poate să-ți vorbească ție, / Că de mai bine de o mie De ani, sărmanul și-a pierdut / Măselele ce le-a avut.” Dracul, îi place sau nu-i place, / N-a mai avut nimic a face Decât să intre la Ursilă, / La unchiul ce-l avea Dănilă. Văzându-l că e adormit, / La nas
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
om vedea de pielea-l ține!” Atuncea, lasă pe copii / Și numai bine să te ții Că știu ei ce anume fac / Să-i vină dracului de hac! Copiii toți au năvălit / Pe drac și-atât l-au chinuit, Încât sărmanul a țipat / Parcă cu ceară l-au picat. L-au chinuit pe Sarsailă / Exact pe placul lui Dănilă, Încât atunci când a scăpat / Și hârșcâit și scărmănat, Fugit-a cât putu de tare / Să scape de așa chin mare. Nici banii
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
din Transilvania. Dar atunci, Dumnezeu ni L-a trimis pe mareșalul Ion Antonescu. Ultimul mareșal al armatei române, ultimul erou, ultimul mucenic al neamului, pe care-l hulim la ordinul altora, făcându-l criminal de război. N-a avut noroc, sărmanul!.. Măcar memoria lui să o respectăm și să nu-l mai hulim. Să-i plângem în noi nenorocul neamului nostru și să-i ducem flori, ca oricărui erou, la...Offf! Nici măcar un locșor nu are, unde să-l plângem! Nu
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
Autorului Nu mai este nimic interesant pe lumea aceasta. Începem să ne dezgropăm morții. Nu pe cei din cimitirul care s-a mutat prea aproape de bloc. Cei de acolo îți vor continua somnul în vagonul de dormit. Dar ce au sărmanii uciși cu gloanțe de minierii veniți în capitală cu bâte? Îl mai știți pe seful golăniei intelectuale care a precedat mineriadele? Parcă a cântat ceva precum „mai bine mort decât comunist”? Minierii au vrut, fără să reușească întocmai, să-l
DE CE TOCMAI ASTĂZI? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344109_a_345438]
-
calitate moral-spirituală. Iată și câteva dovezi prelevate din câte vor fi fost: Departe, spre Marea Azov, o localitate rusă populată doar de bătrâni, femei și copii a fost prinsă între armatele beligerante. După săptămâni întregi de izolare, câteva mii de sărmani ruși, lipsiți de mijloace de subzistență, erau pe cale de a pieri. Generalul Dăscălescu, aflat cu armata sa în zona proximă, dă ordin ostașilor săi să accepte, după exemplul bunului samaritean, diminuarea rației alimentare pentru a salva de la moarte sigură făpturi
CUM UN TOIAG DE CIOBAN UZURPĂ LOCUL BASTONULUI DE MAREŞAL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/343134_a_344463]
-
în mai toate elementele ei. Eminescu a exploatat cu închipuire uriașă spațiile intersiderale: a măsurat distanțele în anti-lumină ( vedem acest lucru în pezia La steaua ) și s-a cufundat în Hyperion în galaxii ajungând în centrul universului ( constatăm în poeziile Sărmanul Dionisos, Scrisoarea I, Luceafărul ). Împins de setea de cunoaștere, Eminescu a împărțit lumea în două: în zona făpturilor eterne și alta în bieți muritori - a ființelor cu tristeți trecătoare. Prin exercițiile caligrafice din epoca debutului său, remarcăm spații de mit
REGAL EMINESCIAN LA ICR BEIJING de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377483_a_378812]
-
cel pe care l-au marcat. În plus, adresa de pe liste Era și ea altundeva. Însă pe ei nu-i deranja Că nu au date realiste. Finalul? A fost dezarmant. Căci ne-au tăiat pe loc castanul, Drept frasin deghizat sărmanul, Cu domiciliul... de flotant. Sursă foto: Internet Sursă pamflet: Cât se poate de reală Referință Bibliografică: 'PROFESIONIȘTII' / Mihai Manolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2227, Anul VII, 04 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihai Manolescu : Toate Drepturile
'PROFESIONIŞTII' de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 () [Corola-blog/BlogPost/377550_a_378879]
-
secrete Pe care-adesea nici noi nu le știm. Destul cu tot ce e aristocrat Nemernicia ne bate la ușă. Și când te uiți cât e de suportat Tu nu te vei purta ca o păpușă. Brăila, octombrie 2016 Referință Bibliografică: SĂRMANI IDIOȚI / Florin Cezar Călin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2106, Anul VI, 06 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florin Cezar Călin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SĂRMANI IDIOȚI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378400_a_379729]
-
nu-i uiți Pe copii fără părinți. Că și-așa sunt oropsiți Fără îngeri, fără sfinți. Împlinește-le un vis Ce demult e perimat. Și tot ceea ce-au promis Nu va fi modificat. Doamne sfinte nu-i uita Pe sărmanii în nevoi. Care umblă dezbrăcați Mai mereu, în suflet, goi. Dacă tu ne vei ierta Tot ce-am spus cu plecăciune. Răul ni se va curma Într-o sfântă rugăciune. Brăila, octombrie 2016 Referință Bibliografică: RUGĂCIUNE / Florin Cezar Călin : Confluențe
RUGĂCIUNE de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378399_a_379728]
-
în poezii”/ , adăugând emoția poetică simțită la întoarcerea în acea lume: „O! te văd, te-aud, te cuget, tânără și dulce veste/ Dintr-un cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cu alți zei...”. Cât despre ideal ca vis, în „Sărmanul Dionis” scria: „... În faptă lumea-i visul sufletului nostru. Nu există nici timp, nici spațiu - ele sunt numai în sufletul nostru. Trecut și viitor e în sufletul meu, ca pădurea într-un sâmbure de ghindă, și infinitul asemene, ca reflectarea
IDEE, IDEAL, IDEALISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378457_a_379786]
-
mai au luna plinăDe când te-ai hotărât și ai plecat ! Chiar florile miros acum aparte ! În mine-i o neliniște deplină.Acuma-n clipa care ne desparteîn tine eu găsesc doar o srăină ! Ce nu acceptă azi realitate... XXIII. SĂRMANI IDIOȚI, de Florin Cezar Călin , publicat în Ediția nr. 2106 din 06 octombrie 2016. Fanatici ! ... Înrobiți de sentimente Vă tot hulim dară vă și iubim. Căci lumea noastră-i plină de secrete Pe care-adesea nici noi nu le știm. Mințim
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
dorința mea un pic să te surprindă, Dar du-mă, Moș Crăciun, la suflete uitate Ce-așteaptă împietrite ca jalea să cuprindă Speranța și visarea ce-s undeva legate. Ajută-mă să fiu un cuib plin de iubire Pentru micuți sărmani ce suferă-n tăcere, Cuvântu-mi să le-aducă o rază în privire, ... Citește mai mult Privesc vrăjită cum mii de fulgi sfioșiDansează menuet pe necuprisul zării,Pe drum se-aud copiii fugind gălăgioși,Doar ei alungă ceața și griul
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
neguri detașată.Poate dorința mea un pic să te surprindă,Dar du-mă, Moș Crăciun, la suflete uitateCe-așteaptă împietrite ca jalea să cuprindă Speranța și visarea ce-s undeva legate.Ajută-mă să fiu un cuib plin de iubirePentru micuți sărmani ce suferă-n tăcere,Cuvântu-mi să le-aducă o rază în privire,... XIX. DECEMBRIE, de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2170 din 09 decembrie 2016. Este decembrie și iarna tristă-mi pare O, de-aș avea pe palme
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
cei mai mulți au dumnezeu pe altul, Mamona vrea pe toți să îi doboare. Și dă averi, dă străluciri de-o clipă, Iar omul spune: "Binecuvântare!" El viața și-o trăiește în risipă, Fiindu-i bine, nu gândește-o clipă, La cei sărmani, la cel ce hrană n-are! Isus Cristos ne spune-n Cartea Sfântă Despre bogați și despre o cămilă, O pildă care-atât de clar cuvântă, Că înspre cer bogatul nu se-avântă Are de toate-aici, dar n-are
DOAR LÂNGĂ TINE, DOAMNE SUNT ÎNTREG de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378968_a_380297]