2,271 matches
-
îi trebuie coasă... Și păsărele călătoare De la frig, se-ntorc acasă... Un trandafir într-o grădină Își ridică căpșorul... A auzit de sus chemarea Ce-o cântă-n mers izvorul... Seara dulce se coboară... Învăluită-n stele... Pe-alei însiră-ndrăgostiții Sărutări... șirag... mărgele... Însă nimeni nu-nțelege Ce-i-a amețit pe toți ca fumul... Și a îmbătat tot parcul... Pe alei a înflorit „salcâmul”... Floare albă și timidă, Înghesuită în ciorchin... Simplă, aproape insipidă, Dar plină de parfum divin... Floare
POEME NOSTALGICE (1) de ADA SEGAL în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366129_a_367458]
-
cerul în văpăi ne va răspunde,/ Scânteia veșniciei ne pătrunde,/ Strângând din ochii tăi sfinte mărgele.// Ești mai departe azi, ca niciodată/ Îmi cânt iubirea într-un colț de rai/ Sperând c-ai să revii, de dor purtată,// O duce sărutare ca să-mi dai./ N-am să renunț la visul de-altădată:/ În drumul meu o clipă să mai stai.”( Lacrimi cristaline). Alexandra Mihalache este una din acele persoane care absolutizează iubirea ce purcede de la Dumnezeu. Ex. „E ora când iubim
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
într-o arie tematică diversă, dar asemănătoare celorlalte cicluri: amurgul, melancolia, ploaia, regretele de pe obrazul serii, înstrăinarea, perdeaua timpului, ochii înlăcrimați, doinele sufletești, amintirile obscure, prispa tăcerilor, singurătatea, norii, culoarea asfințitului. Dar și: mângâierea clipei, ca o floare de catifea, sărutările nevinovate, căldura iubirii, „o formă a perfecțiunii”; „leacul într-un sărut”; „țărmul făgăduinței”, unde „se va odihni iubirea”, „pe aripi de biruință”. O oarecare undă de mister plutește peste toate acestea învăluită în acorduri de vioară și sunete suave de
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
comună a Sanctității Sale Papa Ioan Paul al II-lea si a Prea Fericirii Sale Patriarhul Teoctist (12 octombrie 2002) Cu bucuria profundă de a ne regăsi împreună în cetatea Romei, aproape de mormântul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, ne dăm sărutarea păcii, sub privirea Celui care veghează asupra Bisericii Sale și care ne călăuzește pașii; și medităm încă o dată la aceste cuvinte pe care Sfântul Evanghelist Ioan ni le-a transmis și care constituie rugăciunea emoționantă a lui Iisus Hristos, înaintea
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
îmi ciuleam urechile să-ți pot auzi respirația Visăm că mă ridicăm în vârful picioarelor și mă uitam peste orizont poate reușeam să te zăresc Dar erai prea departe... Mă consolam însă cu o îmbrățișare în gând și cu o sărutare în vis. Visăm că destinul mă trezea din vis și tu erai lângă mine... Referință Bibliografica: VIS / Viorel Vintilă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1116, Anul IV, 20 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel Vintilă : Toate Drepturile
VIS de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361611_a_362940]
-
care îi întâlneau, sau despre stațiune, nimic personal sau important. Alexandru, care nu se mai întâlnise cu Irina de mult timp astfel încât să fie numai ei doi, nu a lăsat să-i scape ocazia de a-și întâmpină iubita cu sărutări și mângâieri de cum au închis ușa cabanei după ei. Și-au aruncat gențile de mână în care aveau câteva lucruri de igienă personală pe un pat, hanoracele peste ele și ca niște lupi flămânzi, s-au luat în brațe începând
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
atât de dulce îmi spuneai: bădiță! Iubirea mea în iarbă e, de coasă, Cu greieri țârâind în roua crudă, În dorul când eram plecat de-acasă Și-n perna ce-o strângeam, în brațe, udă. Iubirea mea e-n prima sărutare, Când bunghii mi-au plesnit de la cămașă Și gura ta s-a prefăcut în floare, Iar luna ne-a promis să fie nașă. Iubirea mea e pusă la icoană, Cu busuioc, de-a pururea virgină, Pe frunte strălucind sfânta coroană
IUBIREA MEA E PUSĂ LA ICOANĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361761_a_363090]
-
floare-ncoronat. Primăverii se vrea mire: Cântă în privirea lui Toată floarea câmpului, Iar în ochii ei, uimire! Din adâncuri, de lumină, Legănată-n al lui cânt Ivesc susur de izvoare, Primăverii șipotind. Din mireasma revărsată Peste zări, cu dărnicie, Blânda sărutare-a clipei, Toate visele învie! Și-ntr-o rază împletită, Cu a ochilor dorință, Primăverii-ntotdeauna, Verdele-i e năzuință. Referință Bibliografică: Uimire / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 768, Anul III, 06 februarie 2013. Drepturi de
UIMIRE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351759_a_353088]
-
m-am rugat la el să mă învețe de acolo de sus, cum să conduc o lume, cum să stârpesc democrația asta, libertatea asta idioată. Știi, Vlad? Mi-a vorbit, m-a atins ușor de umăr și i-am simțit sărutarea caldă pe frunte. Mi-a spus așa: „Atât timp cât tu mă iubești, Grig, și eu te voi iubi.” Vlad, el este un înger acum. Nu-ți dai seama? Mi-a mai spus să nu plâng, fiindcă îi fac rău și lui
COMEMORAREA NEBUNĂ A LUI CEAUŞESCU de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351781_a_353110]
-
E blestem ce te ajunge, Doamne, cât mă doare asta, Și ce mult aș vrea acum către patru zări să strig Să m-audă universul că doar soarta mi-e năpasta! Nu calcă nepăsătoare peste frunzele ce-ascund, Mii de sărutări trimise și salvate de-un zăvor, Cred că, ce mă ține lângă tine, iar, atât de mult, Este gândul că, în fine, eu voi fi izbăvitor. De la geamul casei tale, care este-atât de sus Mi-ai trimis mii de
UN SARUT de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351884_a_353213]
-
zăpezi, Deznămețind de albe rochii Serafice fecioare-dochii Nici nu-ți închipui momentan Cât te adulmec de montan, Cât îți râvnesc de carpatin Divinul relief alpin Cu măguri, vârfuri, văi și guri În arcul dulcelor curburi Peste versanți rotunzi, abrupți De sărutări scobiți și supți, Sculptați și șlefuiți sublim... Iubito, hai să ne muntim, Într-un motel din Retezat Să mă bucegi, să te carpat, Într-o poiată din Gutâi Să fiu iubitul tău dintâi, Într-o cabană din Parâng, De dor
IUBITO, HAI SĂ NE MUNTIM... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351960_a_353289]
-
tandru, iar degetele sale ardeau ca tăciunii aprinși, căldura lor pătrunzând prin toți porii deschiși de apa caldă a dușului. - Ce-mi faci? întrebă fata pierdută, iar cu gura sa flămândă culegea de pe buzele lui picăturile de otravă dulce a sărutărilor. - Te doresc, continuă el tandru, nu am mai rezistat ispitei de a te avea imediat, chiar și sub duș. - Dar eu? răspunse ea cu vocea sa cristalină. - Poate sunt posesiv și egoist, dar vreau să fii numai a mea. - Da
ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352277_a_353606]
-
de data aceasta în șoaptă. Parcă mai exista un intrus în intimitatea lor și o auzea. Se întoarse cu fața spre el și îi încolăci mijlocul cu brațele, dornică să o primească, iar mâinile lui o încătușau cu toată plăcerea. Sărutările o înfierbântaseră mai tare ca apa dușului. Săndica tremura toată. Gemând încet, se lipi de el, vrând parcă să se contopească cu acest tânăr. Mircea se desprinse de ea, ieși din cadă luă un prosop de pe suport, acoperi corpul superb
ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352277_a_353606]
-
Mai ai și tupeul să întrebi, obraznicule? Ce mi-a lipsit? Și fata întinse mâna spre coapsele bărbatului, prinzând în palma sa mică și fină bărbăția lui tare ca o bară metalică. - Iată ce mi-a lipsit și mai ales sărutările tale calde, mângâierile tandre și aceste îmbrățișări ce-mi toarnă foc în întreaga mea ființă. - Da... după cum spui, sunt ceva lipsuri demne de luat în seamă. Altceva nu-ți lipsește din „gestiunea intimă”? glumi el. - Nu vezi ce am eu
ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352277_a_353606]
-
și fata deschise larg prosopul ce-i acoperea goliciunea pentru a-și expune superbul său corp. Vederea acestei imagini îl făcu pe Mircea să-i dea sângele în clocot. Se apropie de ea și începu să-i acopere sânii cu sărutări pătimașe. - Ai să mă distrugi tu pe mine, spuse Mircea cu un ton trist care parcă îl fulgeră ca un curent electric ce trecu prin el. - Crezi că acest lucru intenționez să-l fac? Greșești, vreau să te păstrez cât
ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352277_a_353606]
-
aș prinde într-o zi / și ți-aș săruta talpa piciorului / nu-i așa c-ai șchiopăta puțin / de teamă să nu-mi strivești sărutul?” Poezia “Himeră” - este expresia dorului care caută în zadar, atingerea ființei iubite: “Când am simțit / sărutarea-ți / pe părul cărunt/ m-am întors / să te îmbrățișez / dar nu te-am văzut.../ am întins mâna / sub crengile plecate / s-adun în pumn / atâția picuri reci / cât să-mi fac oglindă / și-n ea să te sărut...” (Himeră
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > URMA SĂRUTĂRII TALE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1027 din 23 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului eu n-am țară și nici mamă, și firesc, nu am nici tată; cine știe ce-ntâmplare, ori hazlie, ori ciudată, ori deodată amândouă, au făcut
URMA SĂRUTĂRII TALE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352515_a_353844]
-
astfel se putea (asta e părerea mea) ca să semănăm leit, fiindcă nu s-a pomenit, de când lumea și pământul, tu, femeie, întru mine - o sublimă gemănare înflorește și se-ntinde de la cap pân’ la călcâie, în puzderii de petale, urma sărutării tale... Referință Bibliografică: urma sărutării tale / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1027, Anul III, 23 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
URMA SĂRUTĂRII TALE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352515_a_353844]
-
părerea mea) ca să semănăm leit, fiindcă nu s-a pomenit, de când lumea și pământul, tu, femeie, întru mine - o sublimă gemănare înflorește și se-ntinde de la cap pân’ la călcâie, în puzderii de petale, urma sărutării tale... Referință Bibliografică: urma sărutării tale / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1027, Anul III, 23 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
URMA SĂRUTĂRII TALE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352515_a_353844]
-
ca o copilă, până peste cap s-o duce acul de la altimetru. sărută-mă, nu-ți fie teamă, că de-oi zbura (nu am scăpare), voi fi pe cer o hologramă a lui icar, zburând spre soare, aprins de o sărutare. și nu cumva să-ți ceri osândă, ci poți numai ca să speri, că am avut o moarte blândă, dar din sărutul tău, de ieri, mai am un rest, ce crește-n mine, suficient să-nviez mâine... Referință Bibliografică: sărută-mă
SĂRUTĂ-MĂ!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1001 din 27 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352543_a_353872]
-
de piscuri, mă unduiesc spre tine. Se-aud departe-n zări, nori gri care nechează Și-n tropotul pădurii se nasc acorduri line. Eu sunt, în gândul tău, clipă neașteptată... Și din clepsidra vremii, tăcută, cad spre tine. Îți picur sărutări de jar, pe fruntea-ngandurata Iar tu îți împletești toți pașii către mine. Referință Bibliografica: Eu sunt... / Corina Negrea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2019, Anul VI, 11 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Corina Negrea : Toate Drepturile
EU SUNT... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350623_a_351952]
-
prea banal să stau cu florile proțăpite la vedere. Era într-o rochiță subțire și vaporoasă de culoarea cerului senin, pe sub care se distingea o jupă albă, care s-a văzut când mi-a făcut o reverență, în glumă, la sărutarea mâinii și înmânarea florilor. Abia acum observam că natura a fost destul de darnică și ursitoarele s-au întrecut în dotarea sa din punct de vedere fizic. Bănuiesc că nici la intelect nu au fost zgârcite, dacă la 34 ani era
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
și un chiloțel bleu dantelat. Am ridicat-o în brațe ca pe o frumoasă statuie vie și caldă și am depus-o pe canapeaua de alături, având grijă, pe drum, să scap și eu de pantalonii mei ce deveniseră incomozi... Sărutările și jocul mâinilor pregăteau cele două trupuri pline de pasiune și voluptate. Bărbăția mea bătea la poarta ce se prefigura la încheietura pulpelor sale. Sânii înalți și catifelați, care jucau la fiecare mișcare, cu mugurii lor ușor obraznici, mă trimiteau
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
și, cu ochii în ochii mei, începu un sărut, întâi ușor și tandru, apoi cu patimă... Simțeam că nu mai am aer... picioarele mi s-au înmuiat... Am rămas fără replică și încercam să fac față situației. Am răspuns cu sărutări dese pe buzele cărnoase, dulci și aromate, coborând pe gâtul dezgolit și m-am jucat cu lobul urechii drepte, mărunțindu-l între buze, apoi cu vârful limbii i-am explorat interiorul urechii. - Ce-mi faci, îmi zice încet, mă lași
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]
-
picior pe altul, sprijinindu-și mâna stângă pe umărul meu. Era imposibil să nu fi simțit, în cursul acestor mișcări, umflătura mea împietrită, ce-i împungea nesățioasă coapsele. Genunchii îmi tremurau de poftă și emoție, mi se uscaseră buzele și sărutarea parcă zgârâia, în loc să mângâie sânii ei frumoși. Mâna îmi alunecă pe umerii rotunzi, apoi coborî pe fese, frământându-le ușor. „Trebuie să termin treaba!”, îmi ziceam, simțind că nu mai rezist. „Dacă nu acum, mai târziu îmi va fi și
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]