5,379 matches
-
doar duminica, atunci când își permiteau un rabat de la acestea .De ceva vreme însă, zvonurile că un animal sălbatic rătacit pe câmpurile roditoare ale satului în căutare de hrană distruge recoltele ce urmează să ajungă în hambare au animat discuțiile între săteni.Se aprind focuri noaptea la marginea tarlalelor și sătenii fac zgomote sperând ca animalul să nu se apropie de munca lor de-o vară.Se pun pariuri la Mat ,crâșma oficială,aflată în centrul satului (unica de altfel,pe vremurile
FAPT DIVERS de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385112_a_386441]
-
De ceva vreme însă, zvonurile că un animal sălbatic rătacit pe câmpurile roditoare ale satului în căutare de hrană distruge recoltele ce urmează să ajungă în hambare au animat discuțiile între săteni.Se aprind focuri noaptea la marginea tarlalelor și sătenii fac zgomote sperând ca animalul să nu se apropie de munca lor de-o vară.Se pun pariuri la Mat ,crâșma oficială,aflată în centrul satului (unica de altfel,pe vremurile comuniste)fiecare dându-și cu părerea despre originea ,mărimea
FAPT DIVERS de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385112_a_386441]
-
cu un coleg au omorât pe câmpurile satului un exemplar de porc mistreț pe care l-au adus apoi la postul miliției locale sperând că vor fi premiați ,deoarece intrusul distrusese recoltele Cooperativei Agricole de Productie și loturile personale ale sătenilor. Doar că...nu era tocmai sezon de vânătoare și gestul acestora (de bună credință)considerat contraventie,în loc să le aducă laudele dorite le-a adus o amendă consistentă și notorietate în Fapt divers . Eu o săptămână am umblat cu ziarul în
FAPT DIVERS de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385112_a_386441]
-
De plata ei, te asigur, tot n-ai să scapi! Mă, eu tot am să fiu bun cu tine, și, uite, îți dau un sfat confidențial: pleacă, omule, de unde-ai venit! Pleacă! Spre liniștea ta, a familiei tale și a sătenilor din Mândrileanca. Pleacă, băă! Tu nu simți că nimeni nu te vrea aici, cu bicicleta ta și cu plantele tale medicinale? -va urma- Referință Bibliografică: SRL AMARU-14 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1651, Anul V, 09 iulie
SRL AMARU-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384481_a_385810]
-
la ea, cu privirea roșie de câine turbat. Te învârți în jurul mașinii și nu lași pe nimeni să se apropie până nu vin de la vulcanizare cu cauciucul reparat. Ceata lui Tache să se tăvălească de râs în fața cârciumei. Dar și sătenii care treceau pe drum zâmbeau la vederea bătrânei care se agita cu bățul în mână în jurul mașinii și nu lăsa pe nimeni să se apropie. Tot satul comenta cu haz chestia cu „rabla” Mărăștenilor. Când a adus mașina în curte
SRL AMARU-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384508_a_385837]
-
întreg satul, alături de constructori, să petreacă Revelionul la cetate. De sărbătorile de iarnă întreaga comunitate renăscu, fiindcă drumul principal împreună cu ulicioarele erau asfaltate, dar mai ales că fiecare casă era inundată de lumină artificială! Electrificarea localității atrase după sine emanciparea sătenilor. Acum aveau televizoare, telefoane și chiar internet. Modernizarea cuprinse această zonă cândva uitată pe harta țării. Petrecerea Revelionului la castel, produse vâlvă prin intermediul mass-media în întreaga țară. Cu această ocazie, prin intermediul reclamelor, se duse vestea chiar și peste hotare despre
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
Părea fata visurilor sale! Știa că nu avea voie să intre în satul evreilor, că nu l-ar fi lăsat slugile stăpânului, de teamă ca evreii să nu se răzbune pe Rameses, pentru multele nedreptăți pe care le făcuse Asenath sătenilor. Însă chipul fetei îl vrăjea, la fel ca și ținuta ei și părul negru ca abanosul. Astfel o urmărea Rameses de vreo trei ani. O știa deja bine, iar fata creștea și se făcea și mai frumoasă. Câteodată, o vedea
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
palatul său cel întins. Dar a venit un an cu secetă mare, când Nilul își scăzuse apele aproape la jumătate. Peștii mureau în ochiurile dintre ostroave și eleșteiele lipsite de apă. Crocodilii se ascunseseră în mâl. Rezervele de cereale ale sătenilor evrei se terminaseră rând pe rând, iar foametea neagră coborâse printre vitele și locuitorii satului. Singurul care mai avea cereale era stăpânul Asenath. Prețul grâului în Delta urcase mult de tot. Săracii vânduseră tot ce aveau mai bun, și animalele
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
sfâșiat de crocodil. Rămase uimit aducându-și aminte de acel episod, de care uitase demult. Piciorul lui se vindecase chiar de atunci, dar mai erau semne multe pe pulpă. Abia atunci, Rameses începu să se întrebe oare cine erau băieții sătenilor care îl salvaseră de la moarte, acolo, pe ostrov, atunci când era înconjurat în noapte neagră de șacali fioroși. Într-adevăr, ce minunat îi venise acel ajutor providențial ! Dar cine erau acei băieți din sat, care își primejduiseră viața pentru a-l
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
ca niște semne pe mijlocul brâului, cum era obiceiul evreilor. Nu încăpea îndoială că acei băieți erau evrei, poate chiar din satul de lângă moșia tatălui său. Gândindu-se mereu la acest lucru, îi veni în minte să întrebe pe toți săteni care veneau să cumpere grâu de la tatăl său, să afle cine erau salvatorii săi. Trebuia să dea de cineva care să-și aducă aminte că l-a scăpat de șacali în acea noapte de spaimă. Cel care ar fi zis
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
al dragostei izvor. Pe fete le săruta și pe loc le logodea Cu câte un băiat din sat Pe care-l provoca la alergat, În ciripitul păsărilor, În mireasma florilor Culese de prin păduri De tineri harnici și buni. Pe săteni îi ajuta Să scape de multe boli, Să muncească mai cu spor. De multă vreme uitat S-a trezit deodată concurat De un preot îndepărtat Cu un nume cam ciudat, Dar degrabă importat, Fiindcă este anglican Și-i la modă
DRAGOBETELE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382377_a_383706]
-
și lăsați-i pe dispăruți. Dacă nimeni nu le revendică dispariția, vedeți-vă de treabă. E bine ca unde nu vă mănâncă să nu vă scărpinați că s-ar putea ca mâncărimea să facă răni ca râia. - Să ne lași sătenii în pace, zise șeful de post. Mi-au sosit zvonuri pe la ureche că ai ceva de împărțit cu familia Valdescu... - Zvonuri, zvonuri domniile voastre, mai adăugă și se întoarse în curte la ale sale. Când pătrunse în casă, Marița o asaltă
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
întoarcere au avut accident cu mașina de au stat trei luni în spital. Totuși, Buha își cam făcea de cap prin comunitate și dicta după bunul său plac, amenințând în stânga și-n dreapta cu puterea farmecelor sale. Neliniștea în rândul sătenilor crescu și în disperarea lor intenționau s-o lichideze. Dar cine se încumeta la această acțiune periculoasă? Baba aflase de complot prin intermediul drăcușorilor săi și-și luase măsuri de precauție. Astfel, cei care numai gândiseră la așa ceva rămaseră fără grai
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
Astfel, cei care numai gândiseră la așa ceva rămaseră fără grai câteva zile, ca învățare de minte, iar altora li se suciseră mâinile și picioarele și doar după multe slujbe la biserică scăpară de povara mutilării. La îndemnul autorităților și al sătenilor preotul Popa Ștefan decise ca duminică după Sfânta Liturghie, împreună cu alaiul de la sfânta biserică, să descindă pe nepusă masă la cotoroanță acasă și să sfințească locul cu tămâie și agheasmă, citind în același timp rugăciuni către Domnul pentru alungarea necuratului
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
obișnuiră cu zgomotul infernal al utilajelor și aflară cu bucurie că o parte dintre ei vor fi angajați pe un salariu frumușel. Femeile și bătrânii își văzură în continuare de treburile gospodărești și de muncile agricole. În cele din urmă sătenii își dădură seama că într-adevăr sosise și pentru ei clipa mult așteptată prin care statul se implică în interesele lor. Peste câteva zile utilaje moderne invadează ulițele satului. Pământul este decapat și în locul său autobasculantele transportă balast. Un buldozer
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
Autorului * * * După miezul nopții, trei căpițe de fân din curtea lui Gheorghe Enea ardeau cu vâlvătaie mare, departe de vreo sursă de foc care ar fi putut provoca incendiul. Urletele de groază ale cizmarului Vasile Papuc (după cum era poreclit de săteni), aflat în curte numai în nădragi, așa cum ieșise pentru nevoi și care venea în goană de la căsuța sa din Dealul Șcheii, în sus de satul Goiceni, au dat alarma printre săteni. Aceștia ieșeau de prin case, care cum erau îmbrăcați
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
groază ale cizmarului Vasile Papuc (după cum era poreclit de săteni), aflat în curte numai în nădragi, așa cum ieșise pentru nevoi și care venea în goană de la căsuța sa din Dealul Șcheii, în sus de satul Goiceni, au dat alarma printre săteni. Aceștia ieșeau de prin case, care cum erau îmbrăcați, alergând în direcția focului. Vasile Papuc, ajuns lângă ferestrele casei lui Gheorghe Enea, striga, cu disperare, bătând în geamuri: - Scoală! Scoală, omule! Arde fânul! Ți-au pus foc! Fără a se
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
mai îmbrăca, Gheorghe ieși buimac din casă, înjurând de mama focului printre dinții încleștați. - Nu se lasă nenorociții dracului, tu-le-n tămădăul mamii lor! Înșfăcă două găleți cu apă de pe ceardac și alergară împreună spre căpițele de fân, unde sătenii deja stingeau focul cu apă cărată din râul Desnățel și de prin fântânile din apropiere. Alții, cu furcile, îndepărtau din fânul neatins de foc. Ceilalți aruncau cu pământ peste jăratec pentru a-l stinge. Grajdul din apropiere nu fusese atins
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
apă cărată din râul Desnățel și de prin fântânile din apropiere. Alții, cu furcile, îndepărtau din fânul neatins de foc. Ceilalți aruncau cu pământ peste jăratec pentru a-l stinge. Grajdul din apropiere nu fusese atins de limbile focului, dar sătenii înnodaseră cozile cailor, eliberându-i pentru a nu fi în pericol. - Uite ce face răutatea omenească! se pronunță Costică a lui Ungurelu, un tânăr de vreo douăzeci de ani, care participase și el la stingerea incendiului. - Dragul taichii, măcar de
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
cote”, devenise coșmarul său. Nu-și mai afla liniștea niciodată. De multe ori, când intra pe înserate în sat, venind de la muncile câmpului, era nevoit să facă drum întors și să înnopteze în pădurea de la marginea satului, întrucât afla de la săteni că este așteptat de colector și perceptor acasă. Într-o seară au venit după ce ajunsese Gheorghe cu ai lui acasă. Atunci nu a mai avut încotro. Le-au confiscat mașina de cusut, plapume și alte lucruri, lăsându-le casa aproape
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
devenise aspră, colțuroasă, ca de fiară, încremenită parcă într-un scrâșnet permanent. Când, în cele din urmă, se hotărâse să iasă din casă, răceala lui Gheorghe se întinse ca o molimă asupra întregii familii și, cu atât mai mult, asupra sătenilor. Devenind suspicios, nu vorbea cu nimeni, doar răspundea mormăit la o „Zi bună, Gheorghe!”, urare adresată de câte un vecin, grăbindu-se să-și caute de treburi. Cei ai casei se obișnuiseră și, deși îi apăsa această însingurare a lui
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
Autorului SCHIMBAREA LA FAȚĂ Matei Basarab s-a luptat Pe Valea Războiului Și a construit o biserică În inima satului, Pe marginea lacului, Lâng'o vale de flori plină, De apă și de lumină. Păstrată din veac în veac Pe săteni i-a ajutat În momente cruciale: nunți, botez, înmormântare. Din pronaos în amvon Cântă îngerii în cor Pentru mântuirea sufletului, Pentru iertarea păcatului. Elena Trifan Referință Bibliografică: SCHIMBAREA LA FAȚĂ / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1195, Anul
SCHIMBAREA LA FAŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383432_a_384761]
-
să fie o falie pestriță de interferență a uliței cu strada, nici una nici cealaltă în aspectul lor civilizat, și una și cealaltă eșuate în a nu fi nici stradă nici uliță, ca și locuitorul acestui spațiu, nici orășean și nici sătean...! Aici e Letea Veche, despre ea-i vorba, fosta și actuala Letea Veche, un cartier ori un fragment de sat învălmășit în amestecul de identitate în care n-a mai rămas nimic din îndeletnicirile și cultura sătească strămoșească și nici
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
roditor. „Ai greși să nu scrii despre Nelu Huțu”, mi-a zis maestrul. „Este un mare și neuitat cântăreț de folclor moldovenesc. A glăsuit culminant cântecul românesc, a fost un om care într-o viață a ușurat munca aprigă a sătenilor truditori ai ogorului, mângâindu-i cu melosul popular în care a combinat dorurile, iubirile, bucuriile, jelile tuturor”. Datorită acestei „trageri de mânecă”, așadar, interpretul născut la Letea Veche a Bacăului, Nelu Huțu se-ntoarce pentru un oricât de scurt popas
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
la revista „Tribuna”. Ioan Slavici, directorul „Tribunei”, îl caută personal la Cluj”, chemându-l la Sibiu, în redacția revistei, o etapă „hotărâtoare în formația sa”. În același timp, Coșbuc mai colaborează și la „Familia” lui Iosif Vulcan, precum și la „Cărțile săteanului român”, o revistă din Gherla, unde publică „Amin”, „Strigă stâncile” și „Lupii țiganului”,. În „Tribuna”, Coșbuc publică baladele de inspirație populară: „Blăstăm de mamă”, „Pe pământul turcului” „Angelina”, „Fata codrului din cetini”, „Draga mamei”, povestirile și basmele versificate: „Fulger”, „Brâul
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]