5,454 matches
-
în privința libertății comerțului, în privința instituțiunilor, școlilor și celor mai bune reguli de protecțiuni pentru clasa sătenească. Până atunci însă ne vom opune ideilor D-sale de absolutism și de învoieli de bună voie asupra pământului ce servește azi pentru existența sătenilor, și vom recomanda alte principii mai asemănate cu dreptatea și adevărul adecă: 1. Ca intervenirea guvernului sau regularea reciprocităților în parte în privința proprietăților de pământ este un drept al său incontestabil, care urmează însă astăzi a se desființa pentru binele
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
guvernului de dreptul său de intervenire urmează a se lăsa ambele părți în pozițiune, ca să nu atârne o parte de la arbitragiul celeilalte, astfel încât ajungând cineva din rău la un rău mai mare, să dea loc la alte conflicte. 3. Ca sătenii au a rămânea tot sub scutul, sub îngrijirea guvernului. Având săteanul dreptul muncii asupra legiuitelor pogoane pentru existența sa, cu o plată către guvern, hotărâtă din nou, fără să aibă voie a vinde sau împărți pogoanele între copii, familie, ca să
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
părți în pozițiune, ca să nu atârne o parte de la arbitragiul celeilalte, astfel încât ajungând cineva din rău la un rău mai mare, să dea loc la alte conflicte. 3. Ca sătenii au a rămânea tot sub scutul, sub îngrijirea guvernului. Având săteanul dreptul muncii asupra legiuitelor pogoane pentru existența sa, cu o plată către guvern, hotărâtă din nou, fără să aibă voie a vinde sau împărți pogoanele între copii, familie, ca să le lase numai unuia prin tragere la sorți sau cum se
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
ca să le lase numai unuia prin tragere la sorți sau cum se crede că este bine și copiii ceilalți să se îndestuleze tot de către guvern din moșiile statului. 4. Ca proprietarii să se despăgubească de venitul locurilor destinate pentru existența sătenilor și să dobândească pentru totdeauna absolutul drept asupra prisoaselor, care declarare îi va îndemna apoi a face oarecare sacrificii cu această ocaziune. Asemenea măsuri ar preciza și ar asigura existența și averile ambelor două clase; ar îndemna pe tot proprietarul
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
destinație - și vă asigur că nu a fost tocmai lesne - l-am găsit pe dl Neculai Chelman ocupat cu vopsirea unei uși. Discuția cu el, dar și cu soția sa s-a înfiripat pe nesimțite, cu toate reticentele celor doi săteni legate de aparatele din dotarea noastră. Astfel, am putut afla că dl Chelman a muncit timp de 35 de ani la S.M.A.-ul din sat, beneficiind în prezent de o pensie lunară de 900.000 de lei. „Nevastă-mea a
În amintirea unui meseriaș by http://balabanesti.net/2011/12/29/in-amintirea-unui-meserias/ [Corola-blog/BlogPost/339931_a_341260]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Fragmente > GHEORGHE ANDREI NEAGU - NEDUMERIREA Autor: Gheorghe Neagu Publicat în: Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului (Schiță de roman) Pe Toader Șoican sătenii îl respectau. Fiu de erou al războiului de întregire a neamului, Toader se pomeni împroprietărit cu un hectar de pământ. De fapt împroprietărirea cuprinsese pe toți eroii, orfanii de război și cei care n-au avut de niciunele. El era
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
le fusese dat, din lene sau din prostie. S-au purtat frumos cu el. Șeful cuibului legionar de la ei se nimeri a fi feciorul domnului învățător Rugină. Școlit la Viena și Berlin, copilul își silise tatăl să țină o cuvântare sătenilor de Ziua Crucii și a căpitanului. Habar n-aveau sătenii cine a fost Zelea Codreanu, dar îl ascultau pe fiul de învățător cu gurile căscate. Mulți mai simțeau și acum usturimea loviturilor de băț la palmă, sau durerea urecheatului, din cauza
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
purtat frumos cu el. Șeful cuibului legionar de la ei se nimeri a fi feciorul domnului învățător Rugină. Școlit la Viena și Berlin, copilul își silise tatăl să țină o cuvântare sătenilor de Ziua Crucii și a căpitanului. Habar n-aveau sătenii cine a fost Zelea Codreanu, dar îl ascultau pe fiul de învățător cu gurile căscate. Mulți mai simțeau și acum usturimea loviturilor de băț la palmă, sau durerea urecheatului, din cauza tablei înmulțirii. De aceea, tot ce le spunea învățătorul era
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
durerea urecheatului, din cauza tablei înmulțirii. De aceea, tot ce le spunea învățătorul era primit cu încredere. Promisiunile celor din legiune se dovediseră mai lesne de îndeplinit. Moșia boierului Arion era în satul lor. Însuși Arion era un simpatizant la mișcării. Sătenii nu l-au văzut pe Arion, numai vechilul atunci când îl chema la București, spre a-i prezenta încasările roadelor moșiei. Cum stăpânul moșiei era la București, legionarii nu se putea atinge de el. Atunci se gândiră la cei care aveau
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
era inutilă. Însă, făcu ce făcu și din postura de concentrat în sat furniza armatei nutrețurile și cerealele necesare. De fapt, oarecare apatie se vedea și la autoritățile militare românești în recrutarea soldaților spre a fi trimiși pe front. Cei mai mulți săteni au rămas pe la casele lor. Plecaseră pe front doar câțiva apropiați de vârstă celor încorporați. Încercuirea de la Cotul Donului, aduse doliul și în satul lor. Primul mort dus la cimitir cu mare fast a fost fiul învățătorului Rugină, legionarul. Îl
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
de la crezul legiunii. O spusese răspicat și la căpătâiul mortului și la groapa săpată în pripă în cimitirul satului. Preotul slujise ce slujise, dar Cucu cocoțat pe mormanul de pământ scos din groapă ținu o cuvântare despre meritele locotenentului legionar. Sătenii îl priviră mai întâi muți, apoi uimiți. Nu se obișnuise așa ceva în satul lor. Învățătorul însuși, strivit de durere își găsea cu greu echilibrul în fața vorbelor rostite de subofițerul legionar. Apoi totul reintră în obișnuință și uitare până când începură a
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
lor. Învățătorul însuși, strivit de durere își găsea cu greu echilibrul în fața vorbelor rostite de subofițerul legionar. Apoi totul reintră în obișnuință și uitare până când începură a se îndesi numărul sicrielor și al fugarilor. Dar și cu asta se obișnuiră sătenii. Mai multă vâlvă făcuse întoarcerea subofițerului legionar, fugar și el, îmbrăcat în haine civile, căutându-și adăpost în casa destul de dărăpănată a părinților dispăruți de multă vreme în cimitirul mut și răbdător. În primele zile își mai plimbă chipul încruntat
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
mâța de coadă și atunci și acum. Legionarii nu mănâncă? Dar nemții? Unii s-au dus, alții sunt pe ducă, numai tu ne rămâi pe cap!, îi zise Toader golindu-și sufletul în fața celor adunați la un păhărel de țuică. Sătenii rânjiră. - Eu aș zice Toadere, că atâta vreme cât mai ai gât, trebuie să ai grijă de cap. Nu de alta, dar ar fi păcat să ți-l pierzi taman acum! nu se lăsă subofițerul. - Nu-i duce tu grija capului meu
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
Tot străinul se întoarce de unde a plecat, dar tu rămâi cu noi. Omul și pogonul! Măcar tu ai de-un pogon? - Ce să facă bă cu el? Că n-a știut a ține sapa de când îl știu!, zise un alt sătean. - Apoi, cine să-l învețe? Tată nu, mamă nu. El cu politica și cu vorbăria!, rosti un altul sorbind din țoiul golit pe jumătate. - O să mai vedeți voi! Vin bolșevicii și-o să vedeți voi atunci!, zise Cucu cu îndrăzneală ieșind
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
nu pleacă din sat, tot cu ele și tot cătrănit. Unde plecase, încotro se îndreptase, nimeni n-ar fi putut spune. Și-apoi nimănui, nu-i mai ardea de așa ceva. Bubuitul tunurilor se auzea din ce în ce mai distinct și mai apropiat. Îngrijorarea sătenilor sporea tot mai mult. Zvonuri tot mai ciudate s-auzeau și la ei. Unele spuneau că e pace, altele că e război cu nemții, altele că vin rușii, altele că vin americanii. Ziare nu erau decât la oraș, ori sătenii
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
sătenilor sporea tot mai mult. Zvonuri tot mai ciudate s-auzeau și la ei. Unele spuneau că e pace, altele că e război cu nemții, altele că vin rușii, altele că vin americanii. Ziare nu erau decât la oraș, ori sătenii nu se duceau rar acolo. Nici Șoican nu era mai liniștit. Vremea seceratului trecuse, grâul se făcuse, hambarul era plin, iar porumbul nu mai aveau mult și stătea să se coacă. Avea nevoie de știri adevărate, de certitudini, ca de
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
am fraierit! Și-i strânse mâna, pupându-i-o de mai multe ori, sub râsetele dezlănțuite ale oamenilor. Numai inginerul Casapu nu râdea. Îl privea năucit pe Tache, scârbit de prostia lui și cătrănit că nemernicul de amărăștean câștigase simpatia sătenilor. Se simțea umilit, strivit, ofensat în demnitatea lui de stăpân atotputernic al acestei comune. De aceea, roșu de furie, urlă la Mărășteanu: -va urma- Referință Bibliografică: SRL AMARU-17 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1665, Anul V, 23
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1437620628.html [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
de-a soarelui făclie. Iar din văzduh nu mai aduce ploaie, ci boală în secetă și-n văpaie. Când norii sunt prizonieri în cer, iar vietățile de sete pier, apa de băut se drămuiește, că soarele și-n umbră dogorește. Sătenii strigă mila Domnului, să slobozească ploaie câmpului. Preotul face slujbe creștinești pentru iertarea păcatelor lumești. Poate așa, Domnul se va îndura, văpaia verii s-o stingă cu ploaia. Când de creștini, Domnul e venerat, ascultă rugă din sufletul curat. Cu
BINECUVÂNTARE PLOII de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1439070302.html [Corola-blog/BlogPost/377364_a_378693]
-
i-au bătut de le-a sunat apa-n cap. Restul au fugit ca potârnichiile. La Hațeg am ajuns după 3 zile. În decembrie, când ciobani de rând erau Unchiu Niculaie și un alt bătrân, Ștefan a lu Vințălaș, câțiva săteni din Valea Ungurului, bărbați și femei, înarmați cu sape, coase și furci, le-au luat din turmă 2 oi. Ar fi luat mai multe dar nu le-au putut prinde. Ne-am dus la ei cu Poliția. Au mințit că
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” by https://republica.ro/da-a-fost-cat-pe-ce-sa-ajung-ginere-la-bulibasa-z-adu-fata-aici-s-o-vad-sa-vorbesc-cu-ea-ca-nu-ma-nsor [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
proprietăți ale țăranilor. Locurilor acelora li se spunea „după deal”. Era un mare platou după dealul Troian care se prelungea cu Dealul Morilor. Pământul era productiv, nefiind spălat de ape, așa cum erau coastele pe care se aflau cele mai multe dintre pământurile sătenilor noștri din Bălăbănești. Oamenii îi spuneau „loc nou”, adică devenit arabil prin despădurire. Dar despădurirea avusese loc probabil cu sute de ani în urmă. Poate și faptul că aceste pământuri se învecinau cu o largă zonă împădurită, care se întindea
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_la_bursuci_fragment_din_ca_cezarina_adamescu_1385456364.html [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
a și pornit la țară, anume către satul acela, de unde erau românii ce au fost venit la domnie să se jeluiască pentru asuprirea peste măsură din partea pârcălabului. Ajungând el în satul acela, a dat poruncă să se strângă toți sătenii la un loc, dimpreună cu dânșii și pârcălabul, căci vine de la curtea domnească și le aduce o vorbă mare de la Măria-Sa Vodă, pe care oricine trebuie s-o asculte și s-o îndeplinească... După ce s-a strâns tot satul
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
a strâns tot satul, dimpreună cu pârcălabul la un loc, Tolpa vârându-se în mijlocul oamenilor și punându-se față în față cu pârcălabul, pe care a început mai întâi a-l mustra înaintea satului întreg pentru neomenia lui cu sătenii și cu toți românii de prin împrejurimile acelea, apoi arătându-i iscălitura lui Ștefan-Vodă, îi zise: - Vezi ce este scris aici? - Văd: fie în voia ta - răspunse pârcălabul, dar el nu știa ce să însemneze aceasta! - Nu știi?... bine! Lasă
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
crezând că așa a poruncit Vodă. El, însă, era unul din cei mai credincioși, mai supuși și mai plăcuți domniei, și știind aceasta, se miră foarte mult, cum de-a făcut Ștefan-Vodă să poruncească să-l bată țiganul Tolpa înaintea sătenilor, mai cu seamă nefiind cu nimic vinovat! La vreo câteva săptămâni însă după ce-a fost bătut, având treabă numaidecât să se ducă la curtea domnească, se duse, și ajungând intră la Măria-Sa. Ștefan-Vodă, bucurându-se de sosirea lui
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
poate să fie ceva rău la mijloc, că trebuie să-l fi pus cineva la cale și de aceea poruncise ca să-l pedepsească, îl întrebă pe Vodă: - De ce-ai poruncit, Măria-Ta, lui Tolpa ca să mă bată înaintea sătenilor mei, că doară n-am făcut nimănui nici un rău? Ștefan-Vodă, uitându-se lung la dânsul, mirându-se și el de vorbele pârcălabului, îi zise: - Ce spui?... - Ce spun?... d-apoi iaca cum și iaca cum, și începu a-i povesti
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
și circulației lor, legendele despre Ștefan cel Mare, devin o componentă a folclorului local, se integrează tradițiilor istorice ale satului, participă la formarea mentalului colectiv. De aceea elevii vor culege toate legendele despre marele domnitor aflate în patrimoniul spiritual al sătenilor. Modalitățile apropierii lor de această măreață imagine a istoriei naționale se cer diversificate. În primul rând trebuie să le fie prezentate legăturile legendare și cele documentate științific, dintre Ștefan cel Mare și Vaslui. Acesta a avut Vasluiul drept a doua
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]