3,569 matches
-
mai bune haine ale sale și încălțat în niște botine luate de la un negustor grec, care hălăduia în căruța sa cu coviltir din sat în sat să facă trocul cu țăranii, dându-le cele necesare traiului ce lipseau din "prăvălia" sătească, contra produselor agricole de care avea nevoie. Se repezi până în grădinița bunicii din fața casei, de unde rupse câteva tufănele și cu buchetul de flori în mână, plecă voios spre biserică, la întâlnirea sa sufletească cu Dumnezeu. Locașul sfânt nu era așa
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
foloseau ca acum, covoare persane. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi lipit pe jos în locul dușumelei, covoare de iută cumpărate din magazinele sătești numite pe atunci „Cooperativă”, sau țesute la război. Așa se „tencuiau” și casele la țară, peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală[ - Vopsea albastră; albăstreală pentru rufe și var;]. Cum spuneam, tata a construit bordeiul
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
de Urgență'' - cod SMIS 324467 4.315 Finanțare cheltuieli curente și de capital 379 MEHEDINȚI Municipiu Drobeta-Turnu Severin 750 Racordare la rețeaua de gaz, a Scolii Gimnaziale ''Theodor Costescu'', Drobeta Turnu Severin, jud Mehedinți 380 MEHEDINȚI Comună Husnicioara 375 Modernizare drum sătesc în satul Oprănești, comuna Husnicioara, DC 17A 381 MEHEDINȚI Comună Pătulele 375 Modernizare Piața Agroalimentară - Pătulele etapa II MEHEDINȚI Total 8.315 382 MUREȘ Județ Mureș 6.855 Finanțare cheltuieli curente și de capital 383 MUREȘ Municipiu Târgu Mureș 8.000 Finanțare cheltuieli
LEGEA nr. 9 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294638]
-
Neamț 13.182 Finanțare cheltuieli curente și de capital 400 NEAMȚ Oraș Târgu-Neamț 4.882 Capacitati de producere energie din surse regenerabile de energie, pentru consum propriu in Orasul Târgu Neamț Valoare: 4.882 mii lei 401 NEAMȚ Comună Bozieni 250 Pietruire drumuri sătești în Băneasa, comuna Bozieni, județul Neamț. 402 NEAMȚ Comună Icușești 250 Pietruire drumuri sătești în Tabăra, Spiridonești, Mesteacăn și Bătrânești, comuna Icușești, județul Neamț 403 NEAMȚ Comună Tazlău 250 Reabilitare și modernizare drumuri comunale în comuna Tazlău, județul Neamț. NEAMȚ
LEGEA nr. 9 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294638]
-
Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național (Anexa 4.7.). ... 4.7. Obiective turistice Singura localitate din județul Prahova, limitrofă ariei naturale protejate, unde se întâlnesc obiective turistice este Târgșorul Vechi. Din punct de vedere istoric, aici se pot găsi Muzeul sătesc în conacul Moruzzi, ruinele cetății lui Mircea cel Bătrân (1400), Mănăstirea Turnu (refacere 1997) cu biserică monument istoric, Mănăstirea Sf. Pantelimon cu biserică (1669-1672), ruinele unei biserici (sec. XVII), rezervația arheologică cu ruinele unei curți voievodale și a trei biserici
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Quercus robur) desemnate ca monument al naturii. Corespunzător acestei secțiuni este anexată Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere (Anexa 4.8.). Tabelul 62. Tipuri de obiective turistice Nr. Județ Localitate Obiective turistice Tip obiectiv turistic 1 Prahova Târgșorul Vechi Muzeul sătesc în conacul Moruzzi Muzeu 2 Prahova Târgșorul Vechi Ruinele cetății lui Mircea cel Bătrân Vestigiu arheologic 3 Prahova Târgșorul Vechi Mănăstirea Turnu Mănăstire 4 Prahova Târgșorul Vechi Mănăstirea Sf. Pantelimon Mănăstire 5 Prahova Târgșorul Vechi Rezervația arheologică Vestigiu arheologic 6
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
competențe digitale în educație și formare; ... 2. subliniază că este necesară încurajarea dobândirii competențelor digitale prin învățare autodidactă, în afara sistemului de educație, precum și prin valorificarea ofertei și resurselor tuturor entităților relevante, cum ar fi muzee, cluburi și biblioteci sătești, organizații nonguvernamentale; ... 3. subliniază necesitatea elaborării unor orientări referitoare la diminuarea riscurilor pentru sănătate și pentru comportamentul social adecvat în cazul utilizării tehnologiilor digitale în educația timpurie; ... 4. recomandă continuarea eforturilor de organizare a procesului de învățământ pentru ca educația
HOTĂRÂRE nr. 53 din 13 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274465]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 900 și 900 bis din 20 septembrie 2021, se face următoarea rectificare: – la nr. crt. 6 „Județul Botoșani“, poziția nr. 2 „Orașul Bucecea“, coloana 2 „Obiectiv“, în loc de: Refacere drumuri sătești: DS 43 (str. Nucilor), DS 41 (str. Scarlat Miclescu), DS 321 (str. Înv. Stoleru), DS 211 (str. Înv. Stoleru, DS 212 (str. Frații Poroh) - sat Călinești - 3,000 km se va citi: Refacere drumuri sătești: DS 4333 (Str. Nucilor), DS 382
RECTIFICARE nr. 992 din 17 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251928]
-
Obiectiv“, în loc de: Refacere drumuri sătești: DS 43 (str. Nucilor), DS 41 (str. Scarlat Miclescu), DS 321 (str. Înv. Stoleru), DS 211 (str. Înv. Stoleru, DS 212 (str. Frații Poroh) - sat Călinești - 3,000 km se va citi: Refacere drumuri sătești: DS 4333 (Str. Nucilor), DS 382 (str. Scarlat Miclescu), DS 258 (str. Locotenent Stoleru), DS 176 (str. Frații Poroh), DS 290 și DS 298 (str. Frații Matei), DS 328 și DS 212 (str. Frații Poroh) - 3,000 km ... ----
RECTIFICARE nr. 992 din 17 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251928]
-
argumenta), dar chiar de-a binelea jignitoare pentru suculența fanteziei noastre toponimice, care - cu substanțialul ajutor venit dinspre hidronimie și oronimie - se constituie în cea mai trainică punte de legătură dintre lumea traco-getică și lumile de pe aceste meleaguri (daco-romană, obștile sătești, medievală, modernă) situate în timp mai aproape de noi. Documentându-mă nițel, iată ce am aflat: Maramureșul are înțelesul foarte vechi de apă mare! Da, căci se raportează la Mureșul numit de traco-geți Maris, tocmai ca prin intermediul termenului tracic „mara”, cu
TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]
-
pentru loc de târg. Întrebarea în acest caz este următoarea: Cum cuvântul târg este cu certitudine mai vechi decât „sihot” și cum influența ruteană la vremea respectivă era practic nulă vizavi de cea maghiară, ce sens avea ca uniunea obștilor sătești din acest areal traco-getic să împrumute un termen inexpresiv pentru semnificația sa constitutivă, când avea la îndemână acele concepte care exprimau îndeletnicirile sale multimilenare, cu ajutorul cărora localitatea putându-se numi Târgul Oilor sau Târgul Oierilor, de pildă?! Dar, îndeosebi în
TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]
-
tradițional creștinesc. Întreaga povestire este o baie de românism bucovinean cu tradițiile și superstițiile sale, cu obiceiuri de sărbători și mitologii rurale de un farmec incontestabil, dar și cu modernitatea unui limbaj cult glisat pe devenirea unui intelectual cu rădăcini sătești. C. T. Ciubotaru este un prozator efervescent, cu o cultură filologică care-i asigură verva unui narator captivant. Un Mario Vargas Llosa român. Cristina Ștefan, dec 2016 Referință Bibliografică: Constantin T. Ciubotaru- Dor de Bucovina / Cristina Ștefan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
foloseau ca acum, covoare persane. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi lipit pe jos în locul dușumelei, covoare de iută cumpărate din magazinele sătești numite pe atunci „Cooperativă”, sau țesute la război. Așa se „tencuiau” și casele la țară, peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală. Cum spunea, tata a construit bordeiul, ne-a instalat patul și ne-a
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
Lucreției Ciobanu sunt evaluative a ceea ce se poate cultiva din intervertirea în raportul: talent uriaș, voce zdruncinătoare, seriozitate! Rămâne de la interpreta Lucreția Ciobanu o adevărată circumvoluțiune a muzicii folclorice românești care are o inteligență profundă și durabilă, însădită în cultura sătească din timpuri afundate în istoria și tainele oamenilor din munți. Toate cântecele interpretei Lucreția Ciobanu sunt deferite celei mai drepte instanțe: românii din Ardeal și de pretutindeni. Lor, artista le este, de o viață, comeseană. Pentru ei cântecul Lucreției Ciobanu
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
acum. Era într-adevăr o agricultură realizată mecanizat, pe suprafețe întinse, cu rezultate vizibile, chiar dacă nu în totalitate spre folosul imediat al cetățeanului de rând. Cel care are răbdarea de a urmării filmele artistice ale acelei epoci, legate de activitatea sătească, va descoperi, cu surprindere, animata viață a satului românesc din acea vreme. Regizorii au surprins pe peliculă, niște realități ale momentului: furnicarul de oameni, căruțe, tractoare, camioane și utilaje agricole, care evidențiau o activitate febrilă. Faptul acesta nu era o
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > ÎN ȚARA NEREI LA SĂRBĂTOAREA MUZEELOR SĂTEȘTI Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1921 din 04 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Ca să ajungem în Țara Almăjului, am fost binecuvântați de apele Mureșului , Timișului și Nerei, apoi ne-a botezat mirul Minișului și am devenit, pentru
ÎN ŢARA NEREI LA SĂRBĂTOAREA MUZEELOR SĂTEŞTI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381979_a_383308]
-
04 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Ca să ajungem în Țara Almăjului, am fost binecuvântați de apele Mureșului , Timișului și Nerei, apoi ne-a botezat mirul Minișului și am devenit, pentru o zi, gugulani. Aflată la a șapta ediție, Sărbătoarea Muzeelor sătești de la Bozovici , a reunit sub cupola exponatelor, colecționari din Covasna, Arad, Timiș, Caraș, Sibiu, Franța, Ungaria, Banatul sârbesc,București astfel că, Muzeul sătesc Almăj , vatră srămoșească a primit goști în cuina sa din prea multă dragoste ca organizator. Obiecte vechi
ÎN ŢARA NEREI LA SĂRBĂTOAREA MUZEELOR SĂTEŞTI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381979_a_383308]
-
botezat mirul Minișului și am devenit, pentru o zi, gugulani. Aflată la a șapta ediție, Sărbătoarea Muzeelor sătești de la Bozovici , a reunit sub cupola exponatelor, colecționari din Covasna, Arad, Timiș, Caraș, Sibiu, Franța, Ungaria, Banatul sârbesc,București astfel că, Muzeul sătesc Almăj , vatră srămoșească a primit goști în cuina sa din prea multă dragoste ca organizator. Obiecte vechi, înscrisuri, icoane, obiecte de uz gospodăresc , reviste, degustări au făcut deliciul vizitatorilor . Desigur, truditori au fost mulți, două nume se impun cu jertfelnicie
ÎN ŢARA NEREI LA SĂRBĂTOAREA MUZEELOR SĂTEŞTI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381979_a_383308]
-
degustări au făcut deliciul vizitatorilor . Desigur, truditori au fost mulți, două nume se impun cu jertfelnicie, Gheorghe Fulga , Gheorghe Rancu, împătimiți ai locurilor minunate. Colecționarii prezenți au înțeles nobila misiune de comori. Referință Bibliografică: ÎN ȚARA NEREI LA SĂRBĂTOAREA MUZEELOR SĂTEȘTI / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1921, Anul VI, 04 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ÎN ŢARA NEREI LA SĂRBĂTOAREA MUZEELOR SĂTEŞTI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381979_a_383308]
-
articolul; Colaboratorul ZdpN, Mihai LEONTE, premiat la Festivalul Național de poezie Ion Budai Deleanu; Iată linkul; http://www.ziaruldepenet.ro/?x=9&y=3&s=Colaboratorul+Mihai+LEONTE+premiat și ziaristul Sergiu BORHAN de la Monitorul de Suceava cu articolul; Bibliotecă săteasca „Mihai Leonte” și Muzeul Sătesc, inaugurate ieri în satul Petia de Stelian BORHAN. Iată linkul; http://www.monitorulsv.ro/Cultural-local/2014-09-20/Biblioteca-sateasca-Mihai-Leonte-si-Muzeul-Satesc-inaugurate-ieri-in-satul-Petia#ixzz3E9EI5MPM Analizat acest anuar, al cincilea ca număr de apariții, consider că va mulțumi cititorul prin conținutul său
2014 ANUARUL FILIALEI BANAT A LIGII SCRIITORILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382066_a_383395]
-
premiat la Festivalul Național de poezie Ion Budai Deleanu; Iată linkul; http://www.ziaruldepenet.ro/?x=9&y=3&s=Colaboratorul+Mihai+LEONTE+premiat și ziaristul Sergiu BORHAN de la Monitorul de Suceava cu articolul; Bibliotecă săteasca „Mihai Leonte” și Muzeul Sătesc, inaugurate ieri în satul Petia de Stelian BORHAN. Iată linkul; http://www.monitorulsv.ro/Cultural-local/2014-09-20/Biblioteca-sateasca-Mihai-Leonte-si-Muzeul-Satesc-inaugurate-ieri-in-satul-Petia#ixzz3E9EI5MPM Analizat acest anuar, al cincilea ca număr de apariții, consider că va mulțumi cititorul prin conținutul său variat. Autorilor membri ai Filialei
2014 ANUARUL FILIALEI BANAT A LIGII SCRIITORILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382066_a_383395]
-
mamă a invatat primele legende, cântece și poezii despre Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Marea Unire din 1918 cât și despre tragicele evenimente ale anilor 1940-50... Tatăl său, Andrei a fost unul dintre cei mai activi membri ai filialei Asociației Sătești „Astra Basarabeana” din anii '30. După absolvirea școlii medii în 1973 susține cu succes examenele de admitere la facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova. Încă din anii studenției este suspectat de către organele securității de „naționalism”. În 1978
SĂ FIM UN VIS de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380444_a_381773]
-
avea pământ în trei locuri: în Rădiul Mare, Hârtop și în Valea Părului, de tot vre-o 15 ha și două perechi de cai,stupi cu albine. A scăpat de deportări datorită prietenului copilăriei și cumătru Valentin Cobalschii, secretarul sovietului sătesc...care de fiecare dată “uita” să-l întroducă în liste pe bunicul și-l preîntâmpina când avea să aibă loc raziile.... Atunci bunicii încărcau trăsurile cu cele necesare și... cu toată familia o apucau pe drumurile codrului. Până la urmă s-
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
dar... țăranului pe spatele căruia se ține de veacuri țara. 7. Ce V-a marcat, în mod deosebit, adolescența și tinerețea? - Cărțile au fost acele muze călăuzitoare, care mi-au marcat adolescența și tinerețea. În clasa a opta, șefa bibliotecii sătești d-na Olga Dorofei (martor viu) cu greu îmi găsea ceva de citit, că citisei aproape tot ce era de citit în bibliotecă. Pe parcursul vieții m-am regăsit total în gândurile și acțiunile eroilor mei din cărți, în felul lor
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
a valorilor literare și artistice autentice, prin grija marelui OM de cultură românească, scriitorul MARIN TOMA, de a menține, citez: “ măcar în memoria creațiilor artistice a acestui izvor de trăiri autentice”, de a nu se pierde valorile tradiționale ale mediului sătesc. Consider că este un gest spiritual bine consolidat, cu scop precis și binevenit, la momentul și timpul potrivit promovării unui act de cultură care riscă să-și piardă din actualitate. Mă bucură, și cred că și pe mulți alții, faptul
CONCURSUL “DOR DE DOR” – CONCURS-BALSAM PENTRU SUFLET de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379351_a_380680]