2,895 matches
-
scrupule și care nu poate fi stăvilit în alt mod decât printr-un rol active al societății civile, căci situația este agravată mereu de coruptibilitate. Exemplu ne dă chiar “Verșul buciumanilor”: “Căci de pe urmele lui Nici când nu vom fi sătui Dar trebuie de făcut sfat Și nu trebuie lăsat Băișagul să ni-l mânce Și venitul să ni-l strice Că de-l vom lăsa la noi Ne vom plânge mai de-apoi...” Mihaela Rașcu Foto: străbunicul meu, Coștinaș Ioan
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
în textele lui Sașa Pană. Cele mai cunoscute texte dadaiste ale lui Tzara sunt: La Première Aventure celeste de Monsieur Antipyrine (1916) și Vingt-cinq poèmes (1918), respectiv manifestele mișcării: Sept manifestes Dada (1924). În a doua parte a anului 1929, sătul de nihilism și distrugere, intră în activitățile mai constructive ale Suprarealismului. Și-a consumat mult timp pentru reconcilierea Suprarealismului cu Marxismul. Ani mai târziu (1936), împreună cu Louis Aragon și Roger Caillois, Tristan Tzara fondează „Grupul de studii pentru fenomenologia umană
TRISTAN TZARA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366841_a_368170]
-
într-un ritm, la tîmple-ți zace șoapta. Un tropăit secret se vindecă prin sine, cu mine, cu cine, spre drumuri, în ploi aceeași pânză albă, același lup, Zamolxe, dar cine să-nțeleagă răscruci legate-n lanț? Conversăm cu riduri. Oglinzi sătule suspendă timpul tău. Ce vrei? Un stinjenit de dor, de tine mă cuprinde. De ce îți expui sufletul în văzul oamenilor? Anormal e cel ce nu citește. Peron de așteptare, o mască râde, stă pitită frica și surâde. Uităm de noi
CU DINŢII ÎN SUFLET de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366905_a_368234]
-
fost diagnosticată cu această boală blestemată. A crezut că va muri ea înainte. Au urmat nopți lungi și pustii în care zorii o găseau trează la căpătâiul fetei. Din cauza stresului se îngrășase, se apucase de fumat. Cadru medical fiind, era sătulă de atâtea boli, suferințe și de-atâtea lacrimi. Dar iată că viața a lovit-o și pe ea. Perversă, te lovește cu atâta precizie exact acolo unde de doare cel mai rău și când te aștepți cel mai puțin. Cumplit
O CRUCE PE DRUMUL GOLGOTEI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366885_a_368214]
-
Europa îi pune marama pe față, Dezintegrarea ne pândește pe toți, Clipa e plină de tâlhari și de hoți; Ne hrănim cu otravă pe meleagul străbun, Laptele nostru...ecologic nu-i bun, Nici Doina cea dulce nu le mai place, Sătui de povețe mai lăsați-ne-n pace! Vine o vreme, nu-i prea departe Să ne întoarcem la slova din Carte Și Cartea cea sfântă-i tradusă de ei, De parcă în lume sunt mai mulți dumnezei... Referință Bibliografică: Dezintegrare... / Nicolae
DEZINTEGRARE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367761_a_369090]
-
Să vedeți ce s-a întâmplat într-o zi pe "Luncă", unde văcuțele se lăfăiau la umbra copacilor crescuți sporadic pe platformă, mișcându-și urechile clăpăuge, pentru a se feri de enervantele muște și tăuni ce nu le dădea pace. Sătule, rumegau în timp ce-și făceau siesta, iar copii se alergau pe toată platforma să nu fie prinși de cel care "punea ochii"la pitita. Se întâmplase să fie prins Dany de către un alt copil și cum el a pus
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
interactiv . Aparent, românul, refuză realul, dintr-o prudență juridică, opțiunea pentru ficțiune aducând liniște , protecție, autorului, deși acesta se hrănește din real, chiar dacă e un realism magic, mai degrabă. Și spațiul în care se localizează acțiunea românului iese din geografie, Sătul fără Nume, cu toate referințele sale istorice, acesta fiind greu reperabil. Și personajele își refuză identitatea, prevalând încărcătură lor simbolică : Lebădă, Mirele, Regizorul etc.,, ( Nicolae Băciut, Mesagerul, spetembrie 2008) - -,,Îmi vin câteva gânduri privitoare la eseurile pe care le scrie
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
nu averea imobiliară, nu contul din bancă, nu sănătatea, nu viața, ci... picioarele”, dansatoare în trupa Gloria Mundi. Dacia ajunge într-un moment de răscruce în viață, când are de parcurs un intinerariu spiritual decisiv. Fugită de acasă pentru că este sătulă de existența artificială pe care o duce în lux, alături de Sergio, un bărbat care nu o iubește, ci doar profită de pe urma ei, Dacia o întâlnește în tren pe baba Chiva, țigancă dăruită cu “harul” ghicitoriei, un fel de oracol, de
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
prin cuvinte: „Ce-mi ceri, tu, Doamne, sufletul am să-l predau,/ Cuvioasă, c-aicea pe Pământ am învățat destule.../ Din viața ce mi-ai dăruit, am luat și pot să dau/ Și la-alții, că brațele-mi sunt pline și sătule!” Volumul Apostol fără nume reprezintă căutarea de sine a Norei Rotaru. Este un ritual, care se desfășoară dincolo de minte și are ca scop găsirea liniștii, împăcarea cu sine și cu lumea. În concepția autoarei, a scrie poezie este un proces
ANNA NORA ROTARU-PAPADIMITRIOU ÎN PEREGRINARE SUFLETEASCĂ de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368562_a_369891]
-
lumină și luciditate, în postmodernism. Însă Umanitatea piere și renaște perpetuu, precum pasărea Foenix, din propria-i cenușă, găsind alte resorturi existențiale , de salvare și înnobilare. Era timpul ca generația douămiistă să se regrupeze și să reconfigureze o altă filozofie. Sătulă de calvarul trecutului, ea aduce în prim planul creației un lirism vizionar de încredere și optimism. Încredere în conștiința lumii de a rezona cu binele și de a-l atrage, optimism privind puterea gândurilor noastre de a schimba întunericul în
DESPRE LIRISMUL CUANTIC. SCRIERE REFLEXIVĂ de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368777_a_370106]
-
un motiv întemeiat de sinucidere, așa că a muncit pe ici pe acolo, mai ales la crâșmă unde primea la sfârșitul zilei un blid de mâncare din ce rămânea pe mese, dar și ceva băutură scursă din sticle și se culca sătul însă, din păcate, fără imboldul necesar unui act atât de curajos. Culmea, este că alternând munca la birt cu cea de la biserică unde mai primea și pomană se trezi lipsit de dorința suicidului, ba chiar reuși să treacă de iarnă
SINUCIGAŞ ÎN SERIE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363609_a_364938]
-
raza lui trist a început să-și transforme unghiurile pe rând în unghiuri drepte în care a lăsat promisiunea unei pietre unghiulare perfectă în falsitatea ei le-a lăsat deschise ca o gură căscată a umanului în fața întunericului mai târziu sătul de așteptare a reînceput să le adune le-a rotunjit apoi unit aripile într-un final absurd a redevenit groapa de gânduri a ființelor rătăcite nici un terapeut nu a mai încercat să-i alunge depresia a rămas în așteptare până când
REFORMULARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363643_a_364972]
-
fecioarele prin sânge Cum aș putea întoarce copilul care-am fost Când carnea-mi înflorește și doar uitarea plânge! Sunt tânăr doamnă, lucruri am așezat destul Ca să pricep căderea din somn spre echilibru Dar bulgări de lumină de aș mânca, sătul Nu m-aș încape încă în pielea mea de tigru. Sunt tânăr doamnă, tânăr cu spatele frumos Si vreau drept hrană lapte din sfârcuri de cometă Să-mi crească cerul-n suflet și stelele în os Si să dezmint zăpada
PROGRAMATOR SUNT, DOAMNĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349508_a_350837]
-
răzbunător până la neamul al șaptelea și legiuitor al talionului, după ce îi îngăduie diavolului să-l încerce pe Iov în fel și chip, intervine la sfârșit spre a restabili dreptatea. Mult încercatul Iov își redobândește sănătatea și averile, și moare îmbelșugat, sătul de zile. Când Avraam, dând ascultare poruncii divine, înalță cuțitul spre a-și ucide fiul, apare îngerul care oprește brațul tatălui și cruță jertfa. Dumnezeul legii implacabile se dovedește până la urmă îndurător. Nu tot astfel în noul legământ. Aici Hristos
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
ochii ei fermecători, melancolici... au apărut bobite de mărgăritar. O cuprinsese emoția. Succesul se plătește de cele mai multe ori cu lacrimile bucuriei. În timp ce spuneam spectatorilor și telespectatorilor câteva date biografice ale micuței artiste, Maia Mădălina Lupu născută în în comuna Tigveni, sătul Bârseștii de Jos (la 40 de km distanță de Munții Negoiului), eleva în clasa a IV-a, membră permanentă a Școlii Populare de Arte din Pitești, Secțiunea „Nai” la clasa profesorului Ionuț Cîrstea (fost student al celebrului maestru Gheorghe Zamfir
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
ne mai mângâie copilul pe care îl purtăm în noi că nici nu-i auzim suspinul de-atâtea patimi și nevoi și ne-om trezi cu el de mână în fața marelui hotar neputincioși întru ființă sorbind din ultimul pahar inconștienți sătui de verde culegem toamna gârboviți din copacul fără frunze atât de copt și dulce rodul iar calătorul obosit urcat de-a sila-n trenul vieții dând fila cărții mai departe un zâmbet dacă i-a mijit uită că-i la
ÎN LUME NU-S MINUNI MAI MARI... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350419_a_351748]
-
norocos în dragoste. - Nu există ghinion, ci doar necredință - i-a răspuns bunicul. Roagă-te o oră cu mine la icoana pe care mi-a dat-o Maica Domnului și o să trăiești curând o minune. El n-a crezut, dar sătul poate de atâtea pierderi la loto a acceptat să îngenunchieze lângă tataia și să se roage împreună cu el. Tataia era foarte grav, foarte pătruns de solemnitatea momentului și se ruga vorbind rar și apăsat, ca tata să spună după el
ATHOSUL NEAMULUI MEU (1) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350409_a_351738]
-
nu vede nimic. Directorul sprayază hainele, gura, aerul din jurul său pentru înlăturarea mirosului. Sună. Apare secretara. Face semn că pauza s-a terminat. Secretara strânge panoul pe care îl pune la locul său. Directorul își compune o mină de om sătul și fericit. Cu mâinile la curea, se bate pe pântece. Sună din nou. Directorul schițează o semnătură în aer. Secretara vine cu mapa. Stă în picioare lângă director cât acesta citește și semnează corespondența. Secretara adulmecă. Îi place. Se uită
PAUZA DE MASĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348508_a_349837]
-
iubindu-și profesia și dedicându-se acesteia. Trăia în Ardealul măcinat de animozități ce se manifestau între români și etnicii maghiari, induse de însăși situația din țară - o Românie lovită de ciuma roșie și frământată de mișcările de rezistență anticomunistă. Sătul de situația incertă din România, în clocotul mișcării anticomuniste și când pericolul arestărilor în rândul celor care nu agreau regimul era iminent, doctorul Stoicoiu renunță la statutul de medic chirurg și părăsește țara, ajutat de faimosul fotbalist de origine maghiară
DR. TRAIAN STOICOIU, CHIRURGUL PREFERAT AL PACIENŢILOR DIN CALGARY, CANADA, LA MIJLOCUL SECOLULUI XX ( CAPITOLUL XIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348465_a_349794]
-
suspine, când n-au curajul să vorbească. Am așteptat acea minune ce ne-au promis-o guvernanții. Dar când mandatul lor apune, toți dau vina, unii pe alții. Cei mulți ,,rămân cu ochii-n soare", noi guvernanți să-i amăgească. Sătui de multă așteptare, își doresc să nu mai trăiască. Că multă vreme au așteptat o soartă ,,să trăiască bine!" cum le-a spus conducător de stat, au primit ofuri și suspine. Speranța a fugit în lume, iar neputința ne-nconjoară
TREZEȘTE-ȚI SPIRIT, NAȚIUNE! -PAMFLET- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349393_a_350722]
-
nu mi-a mai dat pace. Oriunde mergeam, îl găseam în drumul meu. Și de fiecare dată se tânguia amarnic: „Frumoaso, frumoaso, nu mă osândi. De ce mă prigonești? Ascultă-mă...” Iar eu nu-l ascultam. Ba chiar, după o vreme, sătulă de stăruințele lui, n-am mai răbdat și i-am zis: „Știi ceva? Am fost prea blândă până acum. De aceea nu te-am repezit. Mi-a fost milă de tine. Dar, fiindcă mă obligi, am să-ți spun: mă
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
care, de-a lungul timpului, n-a încetat să se detașeze de ele, fără să le anuleze, ci să le recunoască ineficiența în colucrarea cu dumnezeirea. Astfel, în interiorul omului, apar diverse tensiuni, cu toate că el crede că este suficient să fii sătul și static și inert. Foarte puțini ai observat că cultura occidentală ori apuseană, în momentul în care tinde să-și asume toate aspectele „aventurii umane”, intervine în structura altor culturi, afectând mai întâi spiritul acestora și, în final, propria sa
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
să steie-ascuns, nu sărind ca păduchele în față; Hoților! Țara e plină de voi ... și tot minte nu se-nvață. Fiindcă-atât o sufocarăți, ați răpus-o, nu mai poate Să înghită cu sughițuri la minciuni prea gogonate. Poporul-i sătul, nu mai rezistă, foamea îl pândește, Din sărac ce-a fost odată ... , zi de zi îmi sărăcește. Ah! dar să piardă poezia, versul prins în strofa ei? De pe lista de urmași eu v-am șters dintr-un condei! Cum în
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU (POEME) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349784_a_351113]
-
vreo două zile. Mă rog, știiam că Zorel (așa se numește) după un festin copios cu șoricei și ce-o mai fi, nu mai iese la iveală mult timp. Tocmai de aceea nu m-am îngrijorat, bănuind că ori este sătul, ori că și-a găsit o pistă în acest sens pentru aceasta și sta la pândă. De real folos mai este și faptul că atunci când mă simte acasă iese de oriunde ar fi, uneori chiar mă întâmpina de la poartă! Acum
UN ALT FEL DE IUBIRE, POATE MAI PURĂ!? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349856_a_351185]
-
cadouri ... Bunicu, de 92 de ani, vrea ... ”o cafă” (2/3 lapte, 1/3 cafea). Ne așezăm la masă...cunoscuți și necunoscuți...gălăgioși, ca o clasă de-a V-a în pauza mare. Toți manâncă, râd, își dau castroanele... Sunt sătulă...de câte am gustat de când am venit. Îmi prăjesc o pâine pe plita încinsă și-mi fac un ceai...Printre chipurile rumene de frig, vin, țuică, mâncare bună și căldură, îl zăresc, în mintea mea, într-un gest aprobator, pe
TĂIEREA PORCULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344443_a_345772]