1,489 matches
-
fondurilor europene. Întrucât biserica este nu numai un bun local, ci și unul național, vom face tot ceea ce este necesar pentru a perpetua această dovadă a faptului că suntem creștini, nu de ieri, ci de multă vreme.” Trista realitate Preotul Sabin Diț avea o vorbă: „Dacă nu ținem pasul, ne calcă plutonul!”, spunea el făcând aluzie la cadența militară, voind parcă să justifice neastâmpărul eforturilor sale. Acum, omul plin de viață și de o debordantă și contagioasă energie, a trecut la
„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
-
atelier. De la cine dracu' spunea că are să-mi transmită salutări? de la cine dracu'? Pe sub fereastră trece unul cu joben flendurit și scandează: Ceaușescu... Ceaușescu... Cea... 7 ianuarie Momentul cel mai al picturii românești, coitul ei astral a fost atunci cînd Sabin Bălașa, Bășin Sălașa, pardon, în anagrama cam groasă a sublimului gușter Ion Frunzetti, concepea imensa compoziție în care Nicolae și Elena Ceaușescu, ținîndu- se de mînă, coborau, ca Făt-Frumos și Ileana Cosînzeana, drumul potopit de flori de la eden pînă la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Cojocaru Cecilia - nemembră, soție colonel, care avea două ordonanțe; -clasa V C - Ciobanu Lucian - exclus ca fost legionar; -clasa VI A - Dabija Ștefan - basarabean refugiat; -clasa VI C - Slăvescu Elena - expropriați Tg. Jiu. La Secția Serală: -clasa X B - Găman Sabin - exclus [P.M.R.]; -clasa IX B - Bujdujan Alex. - basarabean înstărit, refugiat; -clasa X A - Donțu Eugenia - basarabeancă, refugiată, prinsă cu falsuri de note în catalog; -clasa XI A - Gebeanu Leonid - basarabean, refugiat, exclus; -clasa XI C - Prisecaru Zoe - basarabeancă refugiată (moșieri
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
aniversării a patru decenii de la înființarea Institutului de Cercetări Socio-Umane din Sibiu. În paginile anuarului apar studii de Eugen Onu, Victor V. Grecu, Ilie Moise, Livia Dumitru, Anca Goția, Joachim Wittstock, note și recenzii scrise de Petre Beșliu, Lucian Giura, Sabin Luca, Victor Domșa și Anca Goția, care semnează în fiecare număr și o cronică a activității științifice a institutului. Alți colaboratori: Mircea Popa, George Nistor, Vasile Ciobanu, Mihai Sofronie, Liliana Popa, Dorin Goția, Sorin Rusu. I.Ms.
ANUARUL INSTITUTULUI DE CERCETARI SOCIO-UMANE SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285399_a_286728]
-
Botta (Anotimp, Minerul, Centru, Comă), Al. Robot (Cerbii din liră, Nostalgie, Preistorie, Somn pe câmp, Romanță), Virgil Gheorghiu (Orientală, Luni, Vânătoare saxonă, Marea vânătoare), Horia Stamatu (Pastel, Oglinzi, Tombolă), Eugen Ionescu (Elegii), Simion Stolnicu, Ștefan Stănescu, Vasile Trotușan, Pericle Martinescu, Sabin Vania, Petre Boldur, Horia Groza, Gabriel Mavrogheni, Const. Munteanu, Aurel Chirescu, Constantin Micu, Corneliu Temensky, Ștefan Dima. Ieronim Șerbu publică mai multe fragmente din romanul Virgin, Horia Liman - pagini din romanul Ulița cu epave, Dan Patrașincu - câteva capitole din romanele
DISCOBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286794_a_288123]
-
liberă („Cineva trebuie să-și asume un risc, nemaisuportând / Tensiunea și dezacordul dintre cuvinte și gest. / Cineva trebuie judecat, trebuie pedepsit pentru inconștiența / De a crede că i se poate permite orice”), Insomnie îl are în centrul scenei pe inginerul Sabin Pop, om incomod, care „se află într-o permanentă stare de revoluție”. „Împotriva sa se coalizează fricoșii, lașii, lichelele, profitorii”, un păgubos, conchide dramaturgul. Refuzat ulterior sistematic de teatre, D. avea să intre în atenția publicului ca demnitar, după 1990
DOHOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286809_a_288138]
-
meșteri, fără episcopi, fără știință, prinzându-se cu toate puterile de credință și de biserică. Noul stat era condus de aristocrația bulgară și slavă, dar, în 763, un Sabinus, ginere al hanului bulgar, ajunge el însuși han. Jiricek notează: "Numele Sabin sau Savin aparține onomasticei latine și el făcea parte din populația romanizată a regiunii" (apud Panaitescu, p. 188). Slavizarea și creștinarea se împlinesc și se împletesc, în secolul al IX-lea, cu feudalizarea societății bulgare.8 Dominația bulgară în nordul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
propriu. Poeții cultivați de revistă sunt în general din Moldova (Iași, Bacău, Suceava, Botoșani, Piatra Neamț) și au o bună cotă valorică: Horia Zilieru, Emil Brumaru, Ioanid Romanescu, Mihai Ursachi, Ion Chiriac, Gheorghe Drăgan, Radu Cârneci, Dan Laurențiu, Nicolae Turtureanu, Mihai Sabin, Ovidiu Genaru, Sergiu Adam, Ana Mâșlea, Aura Mușat, Angela Traian, Daniela Caurea, Corneliu Sturzu, Haralambie Țugui, Florin Mihai Petrescu, Ion Hurjui și alții. George Lesnea e prezent în paginile revistei până la sfârșitul vieții sale, fiind un fel de simbol al
CRONICA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286532_a_287861]
-
Ispirescu, O. Goga, Gh. Tutoveanu. Se promovează o literatură tradiționalistă, cu puternice infuzii sămănătoriste. Poezia este semnată de Sergiu Cujbă, Sergiu Matei Nica, Vladimir Cavarnali, Robert Cahuleanu (Andrei Ciurunga), Al. Bardier, Liuba Dimitriu (postume), Octav Sargețiu ș.a. Cu proză colaborează Sabin Popescu-Lupu, Gh. V. Madan, Sergiu Cujbă, cu dramaturgie - Sabin Popescu-Lupu (Comorile pământului). Aici apar și traduceri: din Al. Hâjdeu (Cântec despre Moldova), Vl. Korolenko (Bătrânul clopotar) ș.a. A.Cb.
CUVANTUL MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286621_a_287950]
-
tradiționalistă, cu puternice infuzii sămănătoriste. Poezia este semnată de Sergiu Cujbă, Sergiu Matei Nica, Vladimir Cavarnali, Robert Cahuleanu (Andrei Ciurunga), Al. Bardier, Liuba Dimitriu (postume), Octav Sargețiu ș.a. Cu proză colaborează Sabin Popescu-Lupu, Gh. V. Madan, Sergiu Cujbă, cu dramaturgie - Sabin Popescu-Lupu (Comorile pământului). Aici apar și traduceri: din Al. Hâjdeu (Cântec despre Moldova), Vl. Korolenko (Bătrânul clopotar) ș.a. A.Cb.
CUVANTUL MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286621_a_287950]
-
M. Marienescu, Poezia poporală. Colinde culese și corese, Pesta, 1859; Teodor T. Burada, O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Alexiu Viciu, Colinde din Ardeal. Datine de Crăciun și credințe poporane, București, 1914; Sabin V. Drăgoi, 303 colinde cu text și melodie, Craiova, [1930]; Gh. Cucu, 200 colinde populare, îngr. Constantin Brăiloiu, București, 1936; G. Breazul, Colinde, București, [1938]; Constantin A. Ionescu, Colinde din Transnistria; ed. 2, postfață Constantin Mohanu, Chișinău, 1994; Gh. Neagu
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
este autor al unor Contribuții folclorice, iar din literatura italiană se reține un fragment tradus din romanul lui Ignazio Silone, Fontamara. Mai colaborează Toni Tomescu, M. Tăutu, Gh. Mălosu, D. Eliazar. Publicația reapare în 1991, tot la Sighet, director fiind Sabin Vancea și redactor Florentin Năsui. M.Pp.
CRAINICUL MARAMURESULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286472_a_287801]
-
COTRUȘ, Ovidiu (24.II.1926, Oradea - 12.IX.1977, Cluj-Napoca), teoretician, critic și istoric literar. Este fiul Claudiei (n. Popa) și al lui Sabin Cotruș. Urmează liceul la Oradea și Arad, absolvindu-l în 1944, apoi Facultatea de Litere și Filosofie din cadrul Universității clujene (1944-1948). Este membru al Cercului Literar de la Sibiu. Victimă a proceselor politice din anii ’50, este condamnat și închis până în
COTRUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286452_a_287781]
-
cum au ajuns la Ierusalim cei trei copaci din care, ulterior, ar fi fost confecționate crucile pe care au fost răstigniți Isus și cei doi tâlhari (vezi și nota 119). 50. S.N. Kramer, Istoria începe la Sumer, traducere de Cornel Sabin, Editura Științifică, București, 1962. 51. Epopeea lui Ghilgameș, traducere de V. Șerbănescu și Al. Dima, Editura pentru Literatură Universală, București, 1966. 52. Din păcate, nu am avut acces la studiul lui S.N. Kramer „Gilgamesh and the Huluppu-Tree”, în Assyriological Studies
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a deciziei conducerii PNL, catalogată de criticii ei drept eroare strategică sau, mai grav, drept trădare, a fost dezagregarea partidului. Primul semn al fărâmițării liberale a apărut chiar în ziua retragerii PNL din Convenție, prin demisia senatorilor Emil Tocaci și Sabin Ivan, acesta din urmă fiind cel mai activ parlamentar liberal. A urmat, la scurtă vreme, divorțul grupului de liberali proveniți din Partidul Socialist Liberal al lui Niculae Cerveni, devenit, pe 29 aprilie 1992, Partidul Național Liberal Convenția Democrată 35. La
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
of Agriculture Development In CEE. Levi-Strauss, Claude. 1978. Antropologia structurală. București: Editura Politică. Lorenzi-Cioldi, Fabio și Doise, Willem. 1996. Relațiile între grupuri: identitate socială și identitate personală, în Neculau, Adrian (coord). 1996. Psihologie Socială. Aspecte contemporane. Iași: Editura Polirom. Luca, Sabin, Adrian, Pinter, Zeno, Karl și Georgescu, Adrian (coord). 2003. Repertoriul arheologic al județului Sibiu situri, monumente arheologice și istorice. Sibiu: Editura Economică. Macours, Karen, Swinnen, Johan. 2002. Patterns of Agrarian Transition. în Economic Developement and Cultural Change, The University of
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
vieții politice românești, cei mai mulți foști membri ai unor partide istorice ori demnitari de stat, între care: Dimitrie Gusti, Lucian Blaga, Gheorghe I. Brătianu, Silviu Dragomir, Nicolae Colan, Constantin I. Angelescu, Iuliu Hossu, Nicodim Munteanu, Grigore T. Popa, Radu R. Rosetti, Sabin Manuila ș.a. Conform statutului din 12 august 1948, instituția a fost împărțită în șase secții: științe matematice, fizice și chimice, științe geologice, geografice și biologice, științe tehnice și agricole, științe medicale, științe istorice, filosofice, economice și juridice, limbă, literatură și
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
doctori ai României interbelice: Iuliu Moldovan, liderul mișcării În Transilvania; endocrinologul Gheorghe Marinescu; Gheorghe Banu, liderul mișcării În cadrul Facultății de Medicină din București; Mihai Sturdza și alții. Susținătorii sunt figuri cel puțin la fel de proeminente: Emil Racoviță, Dimitrie Gusti, Traian Herseni, Sabin Manuilă, Simion Mehedinți, Alexandru Ștefănescu-Goangă și Iuliu Hațegan. Mișcarea eugenistă a avut o dominantă transilvană. În România, oamenii de știință devin public importanți doar la sfârșitul secolului al XIX-lea. Abia atunci și la Începutul secolului XX s-au creat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ai eugeniei și În cadrul altor profesii sau discipline academice și printre aceștia se numărau personalități cunoscute și respectate ca Emil Racoviță, speolog de reputație mondială și pentru o perioadă președintele Academiei Române; Dimitrie Gusti, cel mai important sociolog al perioadei interbelice; Sabin Manuilă, marcant demograf interbelic; Simion Mehedinți; Alexandru Ștefănescu-Goangă și Iuliu Hațegan. Ultimii doi au fost și rectori ai Universității din Cluj În perioada interbelică. Două publicații lunare, Buletin Eugenic și Biopolitic (1927-1947) și Revista de Igienă Socială (1930-1944), difuzau cu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
tipul de stat biopolitic imaginat de Iuliu Moldovan 32. Există, de asemenea, paralelisme Între rasismul exclusivist și antisemitismul din lucrările lui A.C. Cuza și unele dintre scrierile lui Iordache Făcăoaru și ale câtorva alți eugeniști de orientare extremistă - chiar și Sabin Manuilă (dar numai În 1940). Totuși, membrii mișcării eugeniste nu au Încercat să stabilească legături explicite cu intelectualii de extremă dreaptă și mișcarea lor, iar aceștia din urmă (Cuza, Crainic, Octavian Goga sau Corneliu Zelea Codreanu) nu au folosit nici
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ai lui Iuliu Moldovan la Institutul de Igienă Socială se număra și Aurel Voina, un specialist de renume În boli venerice și problema prostituției, care s-a alăturat Gărzii de Fier și a devenit activ În regimul legionar, În 1940. Sabin Manuilă, care a devenit mai târziu cel mai cunoscut demograf al României, era și el unul dintre discipolii lui Moldovan. Chiar dacă relațiile cu Moldovan au devenit tensionate la sfârșitul anilor ’30, publicațiile lui Manuilă reflectă respect pentru ideile mentorului său
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și antropometrie. Gusti a deschis, de asemenea, paginile celebrei sale reviste, Arhiva pentru Știința și Reforma Socială, pentru contribuțiile promotorilor eugeniei și a mers chiar mai departe, creând o Secție de Antropologie și Eugenie În cadrul Institutului Social Român, condusă de Sabin Manuilă 65. Reputația intelectuală a lui Gusti a oferit legitimitate Secției de Eugenie și a atras un public numeros la prelegerile despre eugenie organizate aici. Mai târziu, activitățile acestei secții au fuzionat cu cele ale Secției Biopolitice a Astrei. Gusti
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
acestui proces, mulți dintre ei fiind, de fapt, protejații lui Moldovan. Astfel, cu ajutorul burselor Rockefeller, Moldovan a avut posibilitatea să le ofere multora dintre viitorii săi colaboratori perioade de cercetare În Statele Unite. În afară de Moldovan, și alți eugeniști, precum Iordache Făcăoaru, Sabin Manuilă, Petre Râmneanțu, Aurel Voina și Mihail Zolog, au beneficiat - toți la recomandarea lui Moldovan - de perioade extinse În care au observat cercetarea și dezbaterile academice din domeniul sănătății publice care se desfășurau la Universitatea Johns Hopkins sau În alte
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
vizită ale acestor bursieri includeau multiple posibilități de a observa aplicarea conceptelor eugenice despre sănătatea publică, pentru că În programul acestora erau incluse prezentări ale diferitelor programe create de instituții guvernamentale dedicate asistenței sociale sau de organizații medicale private. Corespondența lui Sabin Manuilă și jurnalul de călătorie detaliat pe care Iuliu Moldovan l-a păstrat În Statele Unite sunt mărturii ale admirației acestora pentru programele moderne de sănătate publică desfășurate În Statele Unite 58. Pare să existe o inconsistență În ideea că eugeniștii români
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai căutau Încă refugiul intelectual În potențialul progresist al argumentelor științifice, raționale ce fundamentau ideile eugeniste, fără să interogheze implicațiile lor dincolo de intențiile lor imediate și explicite. Alți susținători ai eugeniei nu vedeau o problemă În creșterea numărului de intelectuali. Sabin Manuilă, de exemplu, se referea la disparitatea dintre numărul mare de indivizi educați În disciplinele umaniste și numărul mic de specialiști În domenii tehnice, fie ele inginerie, chimie sau medicină. Mai mult, el vedea o problemă În faptul că instituțiile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]