997 matches
-
acte de cult. Fundamentată pe această spiritualitate, Biserica a construit un sistem de norme și principii morale care, pentru a fi menținute, sunt protejate și garantate de un anumit cod de legi bisericești. Nu uităm însă, că la întreaga celebrare sacramentală, ia parte omul concret, cu propria sa personalitate, cu caracteristicile și posibilitățile sale psihice, structurate în mod unic și original. Atenți la aceste corelații, recunoaștem cinci aspecte care interferează în derularea procesului dialogic din cadrul reconcilierii sacramentale: 1) aspectul spiritual, 2
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
că la întreaga celebrare sacramentală, ia parte omul concret, cu propria sa personalitate, cu caracteristicile și posibilitățile sale psihice, structurate în mod unic și original. Atenți la aceste corelații, recunoaștem cinci aspecte care interferează în derularea procesului dialogic din cadrul reconcilierii sacramentale: 1) aspectul spiritual, 2) aspectul liturgic, 3) aspectul moral, 4) aspectul canonic, 5) aspectul psihologic. Aceste aspecte pot fi considerate atât cinci dimensiuni de referință ale sacramentului, cât și cinci puncte de vedere, prin intermediul cărora pot fi clarificate și diferite
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
confesor și penitent, care sunt mai frecvent întâlnite în contextul eclezial actual, dorind să le privească din cele cinci puncte de vedere mai sus amintite: spiritual, liturgic, moral, canonic și psihologic. 5.1 Aspecte spirituale ale dialogului confesor - penitent Dialogul sacramental se naște, așa cum am menționat în capitolele anterioare, mai întâi, într-un plan spiritual. El începe prin inițiativa lui Dumnezeu și continuă cu răspunsul omului. Pe această schemă, se construiește întreaga spiritualitate creștină și implicit și dialogul dintre confesor și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
oferirea iertării totale și gratuite. Datorită oportunității de a întâlni penitentul în mod individual într-un spațiu caracterizat de siguranță și confidențialitate, celebrarea poate fi ușor pusă în legătură cu direcțiunea spirituală, chiar dacă preotul-confesor încearcă să păstreze distincția dintre cele două. Dialogul sacramental nu este identic cu direcțiunea spirituală. Însă confesorul nu poate să încurajeze creșterea interioară a penitentului în confesional, fără să îi transmită acestuia un mesaj spiritual, fie verbal, fie nonverbal. Papa Ioan Paul al II-lea afirma că direcțiunea „este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu persoana cu care era ruptă orice relație, reprezentând astfel o acțiune prin care se restabilește prietenia, în cazul nostru, prietenia dintre om și Dumnezeu. Încercând să fie fidelă acestei intenții, practica pastoralei actuale încurajează mai multe tipuri de mărturisire sacramentală, în funcție și de intenția și trăirea spirituală a penitentului. Aceste tipuri de mărturisire nu se identifică cu cele trei Forme propuse de Ritualul Penitenței, ci se disting prin frecvența și prin conținutul lor, ambele criterii fiind motivate spiritual. Din
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și o împăcare continuă cu aproapele și cu comunitatea, pentru că „a te confesa săptămânal, dar a nu voi apoi să-ți recunoști propriile greșeli și propriile lipsuri față de aproapele, înseamnă un fariseism rafinat și (...) un contrast cu caracterul și semnul sacramental al sacramentului penitenței” . Pe lângă multiplele beneficii spirituale ale spovezii frecvente, se mai adaugă și avantaje naturale, care nu sunt urmărite ca scop în sine, ci ca o consecință secundară a celebrării sacramentale, așa cum sunt de exemplu: îngrijirea psihologică, consilierea, întărirea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
rafinat și (...) un contrast cu caracterul și semnul sacramental al sacramentului penitenței” . Pe lângă multiplele beneficii spirituale ale spovezii frecvente, se mai adaugă și avantaje naturale, care nu sunt urmărite ca scop în sine, ci ca o consecință secundară a celebrării sacramentale, așa cum sunt de exemplu: îngrijirea psihologică, consilierea, întărirea, etc. Este necesar să se înțeleagă însă că mărturisirea frecventă „nu e numai o repetare rituală, nici un exercițiu psihologic oarecare, ci o grijă continuă de a desăvârși harul Botezului”. Pentru că „celebrarea sacramentului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ghidată de Duhul Sfânt, este orientată către o reîntâlnire cu Dumnezeu și cu Bunul Păstor, (...) celebrarea frecventă și regulată a sacramentului penitenței este de înțeles și de dorit”. 5.1.2 Spovada generală Spovada generală este un mod de mărturisire sacramentală prin care penitentul vrea să își ceară iertare pentru păcatele săvârșite într-o perioadă mai lungă de timp. Chiar dacă în acest timp s-a mai spovedit, el dorește purificarea și schimbarea vieții într-un mod mai radical. De obicei, acest
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
amplu. Acesta este motivat doar de ajutorul pe care confesorul îl poate da penitentului în a răspunde la chemarea la sfințenie. Într-un asemenea demers, răbdarea este necesară, atât din partea confesorului, cât și a penitentului. Deși diferite de simpla reconciliere sacramentală, prin frecvență sau prin conținut, atât spovada frecventă, cât și spovada generală trebuie privite prin prisma consecințelor spirituale benefice pe care le aduc în viața creștinului. Ele sunt momente autentice de trăire intensă a unui raport dialogic între om și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
are loc celebrarea sacramentului reconcilierii. Acest loc nu poate fi oricare și oriunde, pentru că el „trebuie să favorizeze dinamica dialogică dintre penitent și confesor, dar și confidențialitatea, necesară formei de celebrare individuale”. Biserica a considerat ca locul potrivit celebrării reconcilierii sacramentale să fie confesionalul, acesta fiind un garant bun al confidențialității dialogului. Celebrarea sacramentului reconcilierii în manieră secretă, în spațiul intim al confesionalului, accentuează și mai mult faptul că spovada este locul unui raport personal între penitent și Dumnezeu, în cadrul căruia
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mult decât atât, se poate întâmpla ca, atât penitentul, cât și confesorul să uite că sunt implicați în celebrarea unui sacrament și, astfel, ambii să divagheze în discuții cu caracter de direcțiune spirituală sau colocviu, ignorând structura formală a reconcilierii sacramentale. Dialogul poate denatura, plecând, de exemplu, de la atenția asupra păcatului, la ideea de sentiment de vinovăție și apoi, treptat, să ajungă la teme de psihologie. Acest fapt riscă să se întâmple mai ales când ambianța confesionalului apare ca un loc
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
comozi, eventual în jurul unei măsuțe, creându-se ideea, desigur iluzorie, că în acel moment este posibilă și o consiliere psihologică, sau chiar o ședință de psihoterapie. Acest lucru nu corespunde sub nici o formă cu ceea ce semnifică în esența sa reconcilierea sacramentală. Există și posibilitatea ca amândoi să stea în poziție paralelă, unul lângă celălalt, orientați în aceeași direcție, către un crucifix, sau către o altă imagine simbolică. Acest lucru îi poate ajuta să conștientizeze mai bine că se află înaintea lui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
are rolul său specific în cadrul acestui sacrament, pentru că, așa cum este el conceput astăzi în diferitele biserici sau locuri sacre, prin diversificarea aspectului și a arhitecturii sale, propune o posibilitate largă de simboluri și semnificații și creează oportunități de care celebrarea sacramentală poate profita. Confesionalul nu trebuie considerat „o întunecată aulă de justiție”, în care să domnească legalismul, și nici cabinetul unui psihoterapeut, în care să se desfășoare lecții profunde de psihanaliză. Chiar dacă ambele aspecte pot fi induse involuntar în cadrul celebrării reconcilierii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
poate profita. Confesionalul nu trebuie considerat „o întunecată aulă de justiție”, în care să domnească legalismul, și nici cabinetul unui psihoterapeut, în care să se desfășoare lecții profunde de psihanaliză. Chiar dacă ambele aspecte pot fi induse involuntar în cadrul celebrării reconcilierii sacramentale, ele nu se pot suprapune acțiunii caritabile a lui Dumnezeu. „Prezența confesionalelor în biserici constituie un semn al condiției noastre de pelerini aflați pe drumul către desăvârșire”, pentru că despre nici o persoană care intră în confesional nu se poate spune că
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care intră în confesional nu se poate spune că a ajuns la desăvârșire, dar nici nu se poate spune că nu are intenția de a ajunge la ea. Este de preferat ca locul concret în care are loc celebrarea reconcilierii sacramentale să pună în evidență dimensiunea comunitară a acestei celebrări și, în același timp, să sublinieze legătura sa cu celebrarea Euharistică. De aceea, un alt aspect important îl reprezintă așezarea propriu-zisă a confesionalului în biserică. Din punct de vedere simbolic, confesionalul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pozitive, nu doar în unele sanctuare, ci și în multe parohii și biserici”. Știind de această posibilitate, penitenții sunt încurajați să se apropie nestânjeniți și cu încredere de acest sacrament. Acest lucru influențează benefic și procesul dialogic din cadrul celebrării reconcilierii sacramentale, în sensul că, fiind vizibilă disponibilitatea confesorului, penitentul se adresează acestuia cu încredere, cu calm, având certitudinea că în acel moment el este cu adevărat important pentru confesor, care nu se grăbește, ci are timp pentru el și îi acordă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
încredere, cu calm, având certitudinea că în acel moment el este cu adevărat important pentru confesor, care nu se grăbește, ci are timp pentru el și îi acordă toată atenția. La rândul său, confesorul, având acest timp dedicat celebrării reconcilierii sacramentale, va putea parcurge ritualul și procesul dialogic cu penitentul într-un mod degajat, neștiindu-se constrâns de un termen-limită, sau de vreo altă obligație liturgică programată eventual în timpul imediat următor. În alte condiții, celebrarea sacramentului reconcilierii în timpul unei alte celebrări
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în timpul imediat următor. În alte condiții, celebrarea sacramentului reconcilierii în timpul unei alte celebrări liturgice, care are loc în aceeași biserică, ar putea fi îngreunată de auzul cântecelor, al rugăciunilor, sau al lecturilor proclamate sau chiar de către o eventuală omilie. Dialogul sacramental dintre confesor și penitent riscă să fie perturbat, deranjat, să devină mai puțin coerent, chiar fragmentat sau întrerupt complet. Prin urmare, liniștea, atât interioară, cât și cea exterioară confesionalului, favorizează ascultarea reciprocă și exprimarea coerentă, atât din partea confesorului, cât și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mai puțin coerent, chiar fragmentat sau întrerupt complet. Prin urmare, liniștea, atât interioară, cât și cea exterioară confesionalului, favorizează ascultarea reciprocă și exprimarea coerentă, atât din partea confesorului, cât și din partea penitentului, în tot ceea ce înseamnă proces dialogic din cadrul acestei celebrări sacramentale. 5.2.3 Modalitatea celebrării și dialogul Celebrarea sacramentului reconcilierii este un rit care se desfășoară în mod liturgic, iar acest fapt este important, pentru că riturile formează identități și aduc un sens în viața omului. Prin intermediul ritului, penitentului i „se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
știe că în confesional nu se află un simplu om, ci cineva care are o misiune specială din partea lui Cristos, fiind slujitorul și instrumentul acestuia. 5.3 Aspecte morale ale dialogului Alături de spiritualitatea creștină, care stă la baza celebrării reconcilierii sacramentale, se află și un sistem de criterii și principii morale, care se nasc și se fundamentează pe aceeași spiritualitate a Bisericii. Fiind propuse de Dumnezeu, aceste principii morale sunt puse în practică doar în măsura în care creștinul vrea să ofere un răspuns
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentului, confesorul fiind ghidat de principiile și criteriile moralei Bisericii. Acest lucru este adesea destul de anevoios, mai ales că, datorită ambientului socio-cultural actual, anumite teme fundamentale de natură morală nu sunt ușor de abordat, nici chiar în cadrul securizat al dialogului sacramental. Există multe limitări și multe mecanisme de apărare pe care penitentul le poate înfățișa. Însăși societatea în care se află accentuează irelevanța morală a unor aspecte și comportamente chiar de factură creștină. Uneori, acest fapt îl ispitește pe penitent ca
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
chemat. Trebuie ținut cont că nici o altă metodă, tehnică sau „cură pur psihologică nu va putea să vindece o vinovăție reală”, ci doar iertarea din partea lui Dumnezeu. 5.4 Aspecte juridice ale dialogului Din punct de vedere juridic, celebrarea reconcilierii sacramentale este reglementată de Codul de Drept Canonic, care, în Cartea a IV-a, Titlul IV, de la canoanele 959 la 997, se referă în mod direct la Sacramentul Pocăinței. Același Cod se referă și prin alte canoane, aflate sub alte titluri
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se referă în mod direct la Sacramentul Pocăinței. Același Cod se referă și prin alte canoane, aflate sub alte titluri, la aspecte ce țin de sacramentul reconcilierii. Respectarea acestui Cod va garanta liceitatea și valabilitatea unei astfel de celebrări. Dialogul sacramental, care se va derula între confesor și penitent, se va încadra între aceste coordonate și va respecta dispozițiile și normele canonice stabilite. Deși Codul de Drept Canonic nu oferă o definiție clară a sacramentului reconcilierii, totuși el descrie elementele care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și are un scop reparator sau de sfințire personală. Este însă necesar ca aceasta să fie indicată verbal, în scris fiind invalidă. Referindu-se la sacramentul reconcilierii, Codul clarifică mai multe aspecte: rolul și competențele confesorului, mărturisirea penitentului, păstrarea sigiliului sacramental, oferirea dezlegării precum și alte elemente particulare. Fiind destul de complexe, ele intră în atenția aprofundării noastre în măsura în care se referă la procesul dialogic dintre confesor și penitent sau au vreo repercusiune asupra acestuia. 5.4.1 Confesorul și relația cu penitentul Misiunea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care se află în pericol de moarte, de orice fel de cenzură și păcat, chiar dacă este prezent un preot aprobat”. Dacă păcatele constituie în același timp și un delict în for extern, atunci, atâta timp cât sunt păcate, ele sunt obiectul reconcilierii sacramentale, iar, în măsura în care sunt delicte, rezolvarea lor revine Congregației pentru Doctrina Credinței. Codul afirmă că preoții catolici au posibilitatea de a administra în mod licit și valid sacramentul reconcilierii și membrilor bisericilor orientale care nu sunt în deplină comuniune cu Biserica
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]