42,194 matches
-
public pleac... de la o predicție de deficit de - 0,5% pe anul 2006, unele dintre premisele care duc la aceast... evaluare sunt discutabile; m... refer în primul rând la creșterea PIB și la inflație, la estimarea unor cheltuieli (unele creșteri salariale nu au fost bugetate) și la o creștere anticipat... a colect...rii TVA în particular. De aceea, o rectificare bugetar... trebuie s... țin... seama de revizuirea acestor premize. Tabel 3: Bugetul public consolidat (% din PIB) 2003 2004 2005* Venituri totale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
și transferuri 14,1 14,0 13,7 - din capital 3,5 3,3 2,8 - din dobânzi 2,1 1,3 1,2 Balant... general... (inclusiv finanț...ri nerambursabile) - 2,3 - 1,1 - 0,8 * informații preliminare Surs...: statistici salariale și informații FMI; Execuția bugetar... trebuie s... r...mân... strict... în 2007, pentru a se continuă dezinflația. Pe de alt... parte și nu mai puțin important, trebuie crescut... finanțarea proiectelor de infrastructur... și o atenție deosebit... trebuie acordat... îmbun...ț
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
și programat... corect, creșterea cheltuielilor bugetare poate conduce la creșterea inflației și a deficitului extern. Modul în care este alc...tuit bugetul va fi deosebit de important în acest sens, pentru c... una este s... cheltuiești mai mulți bani pe creșteri salariale (necorelate cu dinamică productivit...ții) și cu totul altceva este s... investești în dezvoltarea infrastructurii și educației sau în reformarea sistemului de pensii. Cu cat bugetul public sprijin... mai mult producția intern..., cu atat vor fi rezultatele mai bune. Pentru că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
Nauze-Fichet și Tomasini, 2005). În acest eșantion, un tânăr din patru are acces imediat și durabil la un serviciu și un tânăr din doi a experimentat cel puțin o dată șomajul. Să mai reținem, de asemenea, din acest studiu că declasarea salarială este, pentru mulți tineri, o alternativă la șomaj, faptul de a lucra având mai mare importanță decât natura și interesul pentru locul ocupat. Pentru a pondera tabloul acesta destul de sumbru, durata șomajului este în cvasi-totalitatea țărilor mai slabă pentru tineri
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
eventuale efecte negative (servicii care încetinesc ritmul miercuri, zi de repaus săptămânal aleasă de multe femei ce lucrează cu jumătate de normă pentru un motiv ușor de înțeles). În sfârșit, lucrul cu jumătate de normă este uneori sinonim cu penalități salariale, cu acoperire socială mediocră, cu insecuritate la locul de muncă și, mai mult, cu lipsa accesului la formare și dezavantajare în promovare. Politicile publice, în asemenea configurații, neputându-le încuraja pe femei să lucreze cu normă întreagă, ar trebui să
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
care, din motive ce țin de cultură, își asumă cea mai mare parte din munca domestică renunțare temporară sau definitivă la activitatea profesională/renunțare temporară sau definitivă la a avea un copil (Cette, Dromel și Méda, 2005). Renunțarea la activitatea salarială le privește în special pe femeile mai puțin instruite și pe acelea ale căror condiții de muncă sunt cele mai precare. Pentru acestea, ajutoare precum Alocația parentală pentru educație în Franța duc la renunțarea la activitate și întăresc dificultatea unei
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de lucru pentru o mai bună conciliere a orarelor părinților și copiilor) vor fi fără îndoială mai favorabile pentru a susține în același timp activitatea feminină și fertilitatea. Mai mult, generalizându-se (creștere a numărului de femei cu diplomă), activitatea salarială a femeilor va exercita o presiune asupra dezvoltării unei politici de primire a copiilor de vârstă fragedă (dispozitiv francez de grădinițe...) și asupra unei diviziuni a sarcinilor în sânul unui cuplu cu dublă ocupare. Activitatea seniorilor În UE-15, procentul de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
la pensie într-o societate în care cererea de petrecere a timpului liber devine din ce în ce mai mare. În multe întreprinderi, căutarea câștigurilor de productivitate prin restructurarea posturilor restante depășește recrutarea tinerilor salariați. Franța rămâne o țară competitivă tocmai datorită moderației sale salariale și productivității orare a muncii importantă. Dar aceasta comportă un "cost". Ea îi exclude de pe piața muncii pe toți cei care sunt insuficient de performanți și face să apese asupra activilor în vârstă o presiune permanentă care explică fără îndoială
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
formării, dispariția meseriilor pentru cei mai puțin calificați, dar și "căderea în sărăcie" nu favorizează în Franța scăderea acestui procent (spune NAIRU Non Aggravating Inflation Rate of Unemployment), estimat astăzi la 8%. Creșterea poate fi stimulată, e adevărat, de economisirea salarială (capitalizare introdusă de reforme, cf. infra) care dinamizează piețele financiare. Dar, și aici, persistă câteva elemente generatoare de pesimism. Având în vedere creșterea costului muncii din cauza penuriei de mână de lucru, concurența internațională va determina schimbări ale locului de muncă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
vârstă pe venitul total mediu) care arată cum diferențele de venit între clasele de vârstă cresc sau se reduc prin adăugarea sau amputarea cutărei sau cutărei modificări în raport cu veniturile de referință, definite ca venituri primare (salarii + venituri din activități non salariale + pensii + venituri de patrimoniu). Dacă ne îndreptăm atenția asupra situației gospodăriilor mai tinere de 25 de ani, observăm că acestea au un indice inițial de nepotrivire de 0,38, ceea ce înseamnă că au un venit primar mediu mai mic de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
puțin interesate de dansul din ring și au purces la depănarea unor amintiri din viață, la evocarea unor întâmplări ce le-au marcat existența și la condamnarea vehementă a clasei politice pentru neaplicarea legii privind majorarea cu 50% a drepturilor salariale pentru personalul din învățământ. Lasă, dragă! Că dintotdeauna am fost coada cozii la repartizarea câștigurilor și fruntea frunții la împovărarea cu obligații: colectivizare, mobilizare la munca în CAP, regie-actorie, dansuri-coruri, cercuri de lectură, alfabetizare și modelarea omului nou... Dar măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
despre lupta dusă pentru apărarea intereselor celor ce muncesc... Și încă făcea comparații!.. Parcă știa că la noi sindicaliștii aprobă prin urale măsurile stăpânirii de a pune pe seama celor mulți efectele eșecurilor datorate unor gafe impardonabile proprii. Vă reducem veniturile salariale cu douăzeci și cinci la sută! Ura! Ura! Mulțumim pentru grija părintească! Vă reducem pensiile cu cinsprezece procente! Trăiască! Trăiască! Țara să-nflorească! Anulăm toate bonificațiile și sporurile la zarplată și ajutoarele sociale de stat! Suntem mândri de atenția acordată de către tătuca-stat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pentru firme și nici pentru sindicate să nu-ți folosești întreaga putere asupra celeilalte părți. Antreprenorul nu trebuie neapărat să descarce asupra consumatorilor orice creștere minimă a costurilor de producție; liderii de sindicat nu trebuie neapărat să impună orice mărire salarială. Chiar și băncile pot, în anumite situații determinate nu este cazul unei legi generale -, să se folosească de puterea lor în avantajul altora, în special în avantajul binelui comun. Da, în cazuri izolate se poate "dărui" puterea, profitul, influența: "Cui
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
În mod analog, sfera privată este asociată trăsăturilor „feminine”: sentimente, intuiție, iraționalitate, părtinire, sensibilitate, grijă (O. Dragomir, M. Miroiu, 2002, p. 302). În acest context, se face, de pildă, distincția între munca desfășurată în sfera publică, recunoscută social și recompensată salarial, și munca în sfera privată, receptată drept o corvoadă obligatorie în vederea reproducerii condițiilor vieții 5. Munca în sfera privată era, în familia tradițională, de tip patriarhal, pusă preponderent pe seama femeilor și avea o recunoaștere mai degrabă de tip negativ (o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
important în consolidarea ideii de a acorda alocații pentru familie a fost în 1932, când, în Franța, s-a adoptat Legea asistenței familiale, prin care angajatorii erau obligați să se asocieze caselor pentru fonduri compensatorii. Legea a făcut ca politica salarială industrială să se transforme într-o politică a familiei. În 1939, a fost sistematizată și inclusă în Code de la famille. Valoarea alocației depindea de salariul mediu, consta într-o primă unică pentru primul copil, un adaos salarial de 10% pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
făcut ca politica salarială industrială să se transforme într-o politică a familiei. În 1939, a fost sistematizată și inclusă în Code de la famille. Valoarea alocației depindea de salariul mediu, consta într-o primă unică pentru primul copil, un adaos salarial de 10% pentru cel de-al doilea și unul de 20% pentru fiecare alt copil. Pentru mamele care nu lucrau, exista și o allocation de la mère au foyer, iar prevederea era valabilă și pentru familiile în care nu tatăl, ci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
țări, bugetul asigurărilor sociale este azi mai mare decît bugetul Statului (deci cheltuielile sociale sunt mai mari decît cheltuielile publice, iar cotizațiile sociale cresc mai repede decit impozitele). Două treimi din aceste cotizații sunt în sarcina întreprinderilor și îngreunează costurile salariale, născînd inevitabile dificultăți și, în primul rînd, deficite în creștere. Îmbătrînirea și gradul de îmbolnăvire a populației, sporirea numărului de asistați social (șomeri inclusiv), politicile antiinflaționiste ce impun o deosebită rigoare salarială, criza economică generalizată, toate au contribuit la criza
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cotizații sunt în sarcina întreprinderilor și îngreunează costurile salariale, născînd inevitabile dificultăți și, în primul rînd, deficite în creștere. Îmbătrînirea și gradul de îmbolnăvire a populației, sporirea numărului de asistați social (șomeri inclusiv), politicile antiinflaționiste ce impun o deosebită rigoare salarială, criza economică generalizată, toate au contribuit la criza Statului-providență, care trebuie să răspundă la imposibila întrebare: cum să reduci ecartul structural între cheltuieli și venituri, conservînd totodată nivelul cucerit al protecției sociale? Tot neoliberalii au repus în cauză protecția socială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
este denumită "regim de acumulare". El se definește prin stadiul tehnicii și al organizării producției, care determină în același timp constrîngerea investițiilor și partajarea valorii adăugate. Un regim de acumulare dat se caracterizează deci printr-un anumit tip de raport salarial, adică de relații între salariați și deținătorii de capital sau reprezentanții lor. Regimul de acumulare din secolul al XIX-lea a fost calificat drept extensiv, deoarece creșterea producției avea loc ca urmare a mobilizării unei cantități crescute de muncă și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cantitățile tranzacționate. Dar trebuie să ținem seama de asemenea de existența organizațiilor; Formele instituționale" constituie a treia noțiune cheie. În acest cadru, trebuie precizate de asemenea tipurile de relații care se stabilesc între firme, mari sau mici și specificitățile raporturilor salariale. Aici intervin administrațiile publice și private, mai ales sindicatele, care se străduiesc să fixeze condițiile de funcționare a pieței muncii. Statul apare ca un actor exterior pieței, dar care ocupă un rol fundamental, deoarece cauționează regulile funcționării economice și sociale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
are tendința să o neglijeze. Articulînd toate aceste elemente, Școala Reglării distinge cinci variabile cheie ale reglării capitaliste, cinci forme instituționale, care au cunoscut adaptări sensibile, ilustrînd trecerea de la vechiul la noul tip de reglare capitalistă. Cele cinci sunt: raportul salarial, formele concurenței, gestiunea monetară, inserția în diviziunea internațională a muncii și compromisul statal (funcțiile Statului). Trecerea de la reglarea tradițională, calificată drept concurențială, la forma sa modernă, zisă monopolistă, corespunde în fapt unei relaxări a regulilor funcționării comerciale. Aceasta presupune o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
exportăm. Această formă de constrîngere externă constituie o exigență de competitivitate stimulativă pentru ameliorarea eficacității aparatului productiv, dar foarte selectivă în materie de ocupare. Industriile intens consumatoare de mînă de lucru sunt incitate să se delocalizeze în țări unde costurile salariale sunt mai scăzute. Și atunci, cum poate fi evitat ca această creșterea economică să conducă la o afectare a texturii sociale, la ceea ce numim uneori "societatea cu două viteze"? 6..5.3.2. Solidarități active și solidarități pasive Suntem amenințați
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dezechilibrul dintre cele două națiuni, mobilitatea persoanelor. Lucrătorii vor părăsi zona săracă și-și vor căuta locuri de muncă în cea bogată; Dacă aceasta nu este posibil, sau nu este suficient, o altă posibilitate, complementară va consta în scăderea costurilor salariale unitare în zona mai puțin performantă. Aceasta va permite atragerea de capitaluri străine și cucerirea de părți din piețele de export. Reținem faptul că pentru a reduce costurile salariale, nu e obligatoriu de redus salariile individuale, ci acest lucru se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
este suficient, o altă posibilitate, complementară va consta în scăderea costurilor salariale unitare în zona mai puțin performantă. Aceasta va permite atragerea de capitaluri străine și cucerirea de părți din piețele de export. Reținem faptul că pentru a reduce costurile salariale, nu e obligatoriu de redus salariile individuale, ci acest lucru se poate întîmpla și crescînd productivitatea per capita, crescînd producția și/sau reducînd ocuparea; În fine, și asta de asemenea în mod complementar ajustărilor precedente, poate fi devaluată moneda țării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
alta. Pe ansamblu, dacă ne reamintim cele patru tipuri de ajustare practicabile între două zone economice inegale, putem identifica două categorii: cele care răspund din punct de vedere tactic constrînge-rilor aduse de deschiderea economiilor, adică mobilitatea lucrătorilor și scăderea costurilor salariale unitare; cele care țin mai curînd de o alegere strategică națională, adică alegerea ratei de schimb, pe de o parte și transferurile interregionale sau, eventual, internaționale, pe de altă parte. 6.5.3.4. Jocuri trecute și viitoare În mod
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]