2,112 matches
-
nu poate fi mai plăcut decât o plimbare de-a-lungul Rinului În Basel, Într-o seară de vară timpurie, În timp ce privim tineri bărbați și femei, familii Întregi, plutind pe curentul rapid În bărci de cauciuc. Sau scăpând de frigul iernii În sanctuarul cald și semiobscur al unei biserici din secolul al XIV-lea În Provence. Amintiri frumoase. Dar când este vorba despre lumea reală a câștigării existenței, a veniturilor și cheltuielilor, a investițiilor și câștigurilor, noi, americanii, nu dăm prea multă atenție
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ci numai una voalată la „moștenirea religioasă” a Europei. Dumnezeu lipsește. Straniu, Într-un continent În care mari catedrale Împodobesc piețele centrale ale majorității orașelor și biserici mai mici și capele sunt la fiecare colț de stradă. Totuși majoritatea vechilor sanctuare sunt vizitate astăzi În primul rând de turiști. Cu greu poți vedea mai mult decât o mână de localnici la slujba de duminică dimineața. Așa cum am menționat În primul capitol, În general, europenii - În special generațiile postbelice - s-au Îndepărtat
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lui, însă fără succes, ceea ce a provocat o ruptură de mai mulți ani între Roma, pe de o parte, și Alexandria și Constantinopol pe de altă parte. în interior, Teofil a combătut fără milă cultele elenistice și a distrus numeroase sanctuare, între care faimosul Serapeum, în locul cărora a pus să fie construite noi biserici. A murit în 412, iar succesor i-a fost nepotul său, Chiril, pe care el însuși îl crescuse și îl educase în acest scop. b) Opere Episcopatul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și ale Sfintei Tecla ce datează din secolul al II-lea (cf. vol. I, pp. 000-000); în încheiere sînt descrise sosirea Sfintei Tecla la Seleucia, începerea vieții de pustnic în apropierea orașului, plecarea ei din această lume și construirea unui sanctuar în locul unde a trăit. A doua carte conține 31 de miracole legate de sanctuar sau, oricum, de viața sfintei, și este interesantă pentru istoria orașului Seleucia și a pelerinajelor creștine. Mai mult ca sigur, așa cum a demonstrat G. Dagron, această
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pp. 000-000); în încheiere sînt descrise sosirea Sfintei Tecla la Seleucia, începerea vieții de pustnic în apropierea orașului, plecarea ei din această lume și construirea unui sanctuar în locul unde a trăit. A doua carte conține 31 de miracole legate de sanctuar sau, oricum, de viața sfintei, și este interesantă pentru istoria orașului Seleucia și a pelerinajelor creștine. Mai mult ca sigur, așa cum a demonstrat G. Dagron, această operă nu-i aparține lui Vasile. Bibliografie. Ediții: Omilii: PG 85, pp. 27-474; pentru
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
la Berit. S-a mutat la Constantinopol în vremea împăratului Anastasios și și-a continuat activitatea în Biserica Maicii Domnului din cartierul Kyros. A dus o viață evlaviosă și s-a închinat în special Fecioarei din Blacherne, în al cărei sanctuar se ducea adesea să se roage, chiar și în timpul nopții, cînd primea o însărcinare. într-o noapte, Fecioara i-a apărut în somn și i-a dat o carte, poruncindu-i s-o folosească. Roman s-a trezit imediat, s-
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
iubit-o și a respectat-o în cel mai înalt grad, i-a dat acestei „văduve creștine” titlul de Augustă și dreptul de a se folosi de visteria statului. Cu chipul imprimat pe monede 62, Sfânta Elena a urcat în sanctuarul creștin (catolicii o recunosc doar pe ea), fiind, împreună cu fiul ei, pentru ortodocși, „întocmai cu Apostolii”. Cuvintele și povestea lor Probabil că mai vechile dicționare ale limbii române i-au sugerat autorului unui studiu despre termenii de înrudire în limba
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
coloane (cu niște posibili corespondenți în cei 12 apostoli). Nartexul de la Hurezi are în zona centrală două coloane masive care sprijină bolțile încăperii. Ele „determină trei nave cu travei inegale. Cea centrală este de fapt drumul triumfal care conduce la sanctuar. Cele laterale au servit drept necropolă, dar pictura de pe pereți face să poată fi înțelese și ca spații de inițiere, de instruire, în care privitorul poate învăța nu numai genealogia și faptele sfinților, ci și descendența dinastică a Domnitorului ctitor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ermetice: etajera neagră, noaptea violetă, arbori albaștri ș.a.m.d. - și imaginează decoruri exaltante, lipsite de discreția simbolistă, compromise de teatralism, emfază, de aplecarea spre fastuosul excesiv. Ambianța este întotdeauna somptuoasă: edificii cu statui de alabastru și trepte de agată, sanctuare înconjurate de livezi cu fructe ca „sori de diademe”, podoabe de aur și pietre prețioase, iar peste toate - îngerii care cântă din flaute de aur. Ansamblul se configurează baroc, cu o scenografie epatantă, însă aglomerarea de obiecte strălucitoare nu scânteiază
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
misionarul pretutindeni cunoscut74" Pe când mă aflam la Akar, am auzit că Abdulah, pașa din Acra, pornise război Împotriva pașei din Damasc ca urmare a unei dispute iscate Între ei; trimisese așadar În sfântul oraș al Damascului (Bab-ul-Kaba sau intrarea În Sanctuarul din Mecca) trupe formate În marea lor majoritate din creștini (maroniți din Liban) și druși, sub comanda emirului Beshir; locuitorii orașului au fost În cele din urmă Înfrânți. Dar sultanul trimise imediat cinci pași la Acra cu sarcina de a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
procesiunea tabutului (sicriului). Cu această ocazie, mahomedanii din Kashmir Își ard unii altora casele și manufacturile de șaluri. Din Kermanshah am pornit spre Bagdad, alăturându-ne unei caravane ce transporta cadavrele Îmbălsămate ale unor persani la Kerbala, unde se afla sanctuarul lor. Foametea la Mosul, În 1828tc "Foametea la Mosul, În 1828" Persia e situată pe un podiș Înalt, relieful ei diversificându-se Într-o succesiune de dealuri și deșerturi. Cu toate că am făcut călătoria În august, În dimineața plecării noastre aerul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
putea fi văzut afară fără a avea o țigară În gură. Fumatul, se știe, e considerat de către nahungi și de către sikhși ca fiind un păcat - ba chiar o crimă. Mai ales În sau În apropierea unui asemenea loc sfânt precum sanctuarul lor principal 308. Herr Schöfft știa acest lucru - și de altfel a evitat să fumeze cât timp a făcut schița. S-a Întâmplat totuși, după obiceiul pictorilor, să mai țină din când În când unul dintre creioane În gură, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
am pârguit, în febră, visul / Sub freamătul și fructele de soi, / De mă tot trage dorul înapoi / Precum o apă-și trage-n fund ucisul. Mă tot visez în car cu moldoveni / Și codrii mi se zbuciumă în piept; / Din sanctuar toți anii mi-i deștept, / Frumoșii, anii mei basarabeni...”. S. a făcut publică existența în manuscris a altor scrieri (între ele, ciclurile de poeme Singurătate lirică și Ancorare depărtată, precum și o antologie, Lirica tânără basarabeană, mai multe evocări și portrete
SARGEŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289499_a_290828]
-
la Trușești-Botoșani, în nivel de locuire Cucuteni A (= Tripolye B 1) (fig. 4/2a b). Aceasta a fost modelată din pastă grosieră, cu multă pleavă în compoziție. A fost descoperită în perimetrul locuinței XL, care constituia, probabil, un tip de sanctuar al așezării. Piesa a intrat de mult în literatura de specialitate (O. Hőchmann, 1987, p. 97, fig. 9; M. Gimbutas, 1987, p. 113, fig. 4; D. Monah, 1997, p. 261, fig. 9/4; M. Petrescu-Dîmbovița ș.a., 1999, p. 527, fig
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
Poduri și nr. 7 la Isaiia) (fig.2/1-2; 3/ 1). Precizăm că, la Poduri-Bacău, cel mai vechi nivel de locuire aparține fazei Precucuteni II, fiind datat la aproximativ 5820 B.P. (4780-4619 Cal B.C.). În perimetrul construcției nr. 36 (locuință sanctuar), lângă cea de a doua vatră, s-a descoperit ansamblul numit Soborul Zeițelor, cu cele 21 statuete feminine, 13 tronuri și alte două mici piese neidentificabile, toate din lut ars (Dan Monah, Gh. Dumitroaia, F. Monah, 2003, p. 34, 44-46
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
plastica antropomorfă; 2, obiecte de lut ars cu semne și simboluri, unele de caracter antropomorf sau antropomorfizat (C. V. Chirica, 1995, p. 203 224); 3, fragmente (ceramice) cu inscripții - semne cu valoare de inscripții (V. Chirica, 2004 c); 4, machete de sanctuare și cuptoare; 5, ceramica, cu mai multe componente de artă și spiritualitate: reprezentări feminine, reprezentări masculine, reprezentări animaliere, păsările și oul, simboluri solare etc. Unii arheologi folosesc nu mai puțin de patru entități lingvistice, apropiate ca semnificație: semne-simboluri, magiereligie, ceea ce
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
valență a substituirii forței și agilității animalului de către om (cu precădere de către bărbatul-vânător) (V. Chirica, 2006, p. 25-27). O foarte bogată și variată categorie de manifestări cultice au avut comunitățile cucuteniene dacă le raportăm la numărul mare de machete de sanctuare, măsuțe de cult (altare mobiliare), ori cuptoare miniaturale, cu simboluri sacre sau cu elemente arhitectonice reprezentând simboluri ale sacralității. Existenta bucraniilor, descoperite îndeosebi în nivele de locuire eneolitică, poate conduce din nou la Paleoliticul superior, în a cărui artă găsim
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
pe pitagoreici, ascunzându-se într-un lan de fasole. (Pitagoreicii considerau bobul de fasole un simbol sacru al vieții.) Desigur, celălalt mare biograf, Porphyrios, respinge această legendă infamă propunând o alta, la fel de sugestivă: Pitagora s-ar fi sinucis autoincinerându-se în Sanctuarul Muzelor de la Metapont. Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. C.S. Chard, Man in Prehistory, McGraw-Hill, New York, 1975. Vezi și F.C. Howell, Early Man (Life Nature Library), Time Incorporated, New York, 1965; J.M. Coles, E.S. Higgs, The Archeology of
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
despre orice, poetul nu își alege cuvintele, nu acordă nici unora statut privilegiat. Se vrea doar „mânuitor”, nu și „mântuitor” de cuvinte, precum Lucian Blaga. Romantic de obârșie hugoliană, e hotărât să „mântuiască” nu vorbele, ci lumea. În loc de a oficia în sanctuare, declamă pe stadioane, în fața mulțimii. Situat la antipodul simbolismului, lansatorul de „manifeste” cultivă tot ceea ce contrazice mai sfidător principiile poeziei „pure”, și chiar recomandările din Arta poetică a lui Paul Verlaine. Logosul său (îndatorat, totuși, prefacerilor determinate de mișcarea simbolistă
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
moșilor. Tablete și studii etnologice, Aalborg (Danemarca), 1997; ed. București, 1998; Cu pușca după zmei. Proză etnologică, București, 1998; Cu pușca după zmei. Unde s-a dat bătălia de la Posada, pref. Vintilă Horia, București, 2000. Repere bibliografice: Romulus Rusan, Nostalgia sanctuarului, VST, 1967, 42; Tudor Teodorescu-Braniște, „Medic la Boișoara”, CNT, 1968, 12; Nicolae Manolescu, Jurnalul unui medic, RL, 1972, 35; D. Micu, O nouă „Carte a munților”, LCF, 1974, 11; Românii, 277-278; Datcu, Dicț. etnolog., II, 136-138. V.F.M.
PANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288655_a_289984]
-
pref. trad., București, 1967, Blândețea nopții, București, 1974; Henri Perruchot, Viața lui Gauguin, București, 1968; William Faulkner, Zgomotul și furia, București, 1971, Absalom! Absalom!, București, 1974, Sartoris, București, 1980, Pogoară-te, Moise!, București, 1991, Recviem pentru o călugăriță, București, 1995, Sanctuar, pref. Dan Grigorescu, București, 1996, Hoțomanii - o reminescență, pref. Mircea Mihăieș, București, 1998, Steaguri în țărână, București, 1999, O parabolă, postfață Mircea Mihăieș, București, 2000; Truman Capote, Alte glasuri, alte încăperi, București, 1977; Peter Beagle, Ultima licornă, București, 1977; Leonard
IVANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
mir parfumat. Chemați să cântăm în cămara Mirelui o necurmată cântare de nuntă, Domnul vieții și al învierii noastre ne cere să lepădăm hainele cârpite ale morții și stricăciunii. Locul schimbării noastre la față este Biserica. Aflat în tinda acestui sanctuar, părintele Teofil a deschis ușa cuvântului „spre a vesti taina lui Hristos” (Coloseni 4, 3) - „taina cea din veci ascunsă neamurilor, iar acum descoperită sfinților Săi” (Coloseni 1, 26). Regăsirea paradisului. Note de lectură la arhimandritul Emilianostc "Regăsirea paradisului. Note
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
unealta celui care-o tranșează trece pe lîngă locul unde urmează să fie tăiată o deschizătură în depozitul ei de spermanțet; de aceea, operatorul trebuie să fie neobișnuit de atent, pentru ca nu cumva vreo lovitură greșită sau neglijentă să invadeze sanctuarul, făcînd să se scurgă prețiosul său conținut. Tocmai această parte secționată a capului este scoasă din apă în cele din urmă și menținută deasupra ei cu ajutorul uriașelor palancuri, ale căror parîme alcătuiesc o adevărată pădure de cînepa. Acum, vă rog
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
apropia cu gîndul de a face curte uneia dintre cadîne, viteazul nostru Pașă l-ar ataca și l-ar pune pe fugă, cu o furie uluitoare! Căci unde am ajunge dacă niște filfizoni flușturatici ar fi lăsați să pătrundă în sanctuarul fericirii conjugale? deși, orice ar face Pașa, tot nu-l poate alunga din patul său pe cel mai faimos Lothario, căci, vai! toți pești dorm în același pat! După cum, pe uscat, doamnele pricinuiesc adesea cele mai teribile dueluri între admiratorii
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Iuda. Isus este acuzat de a-și fi Însușit numele lui Dumnezeu și a fi profanat Sfânta Sfintelor. Numele sacru Îi conferă puteri supranaturale, magice. E chemat În ajutor Rabbi Iehuda isch Bartota, care intră, la rândul său, În inima sanctuarului și-și Însușește Numele. Urmează o confruntare aeriană Între cei doi magicieni. Isus urcă foarte sus, dar Iuda Îl Întrece. Când Isus vrea să-l depășească a doua oară, Iuda „Își aruncă sămânța peste capul lui Isus”, maculându-l. Prin maculare
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]