1,027 matches
-
colegilor Sănduței. Clasa e Într o mică sărbătoare. Pe mica lor catedră străjuiesc două stegulețe, SUA și România. Clasa În picioare ascultă cuvintele profesoarei. În fruntea lor e o mică chinezoaică, bună prietenă a fetiței noastre. Copii, le spune profesoara, Sandra (Sendra) ne părăsește. E ultima oară Între noi. Îi urăm ei și părinților drum bun. Să ne păstreze și să le păstrăm o frumoasă amintire. Și acum copii, un cântec pentru Sendra: Sweet Land of Liberty (scumpă țară a libertății
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
deprins cu mâncăruri românești pe care le savurează. Îi place orezul cu lapte și pilaful. Are și dreptate: mama sa Îi dă orez fiert În apă, peste care toarnă lapte rece. Atunci Carolică se enervează, scuipă și strigă: no, no,Sandra. Vrea ce-i dă Sandra. Pe stradă e și familia Schmidt, de origine germană. Fata lor, Virginia, bună colegă și prietenă cu Sanda, care a Început s-o rupă binișor englezește. Se joacă Împreună ceasuri Întregi, dar constatăm că din
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
care le savurează. Îi place orezul cu lapte și pilaful. Are și dreptate: mama sa Îi dă orez fiert În apă, peste care toarnă lapte rece. Atunci Carolică se enervează, scuipă și strigă: no, no,Sandra. Vrea ce-i dă Sandra. Pe stradă e și familia Schmidt, de origine germană. Fata lor, Virginia, bună colegă și prietenă cu Sanda, care a Început s-o rupă binișor englezește. Se joacă Împreună ceasuri Întregi, dar constatăm că din când În când vine numai
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
care mă roagă să-i acord o conversație de câteva minute. E trimisul studentului barman. E curios cum dau ei astfel de știri; domnul N. Cornățeanu, profesor În România, 37 de ani; doamna Elena Cornățeanu, casnică, 28 de ani și Sandra 7 ani, aici la noi În Blyteville. Mă mir că nu a dat Înălțimea și greutatea ca la box. Urmează apoi o serie de informații asupra țării noastre, scotând În relief ceea ce i s-a părut că e mai deosebit de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Al dumneavoastră, Edward A. Mc. Gough, III General Maior, Comandant al Forțelor Armate ale Statelor Unite ALEXANDRU BOGORODIȚA Născut la 12 decembrie 1942, în comuna Prunișor Igiroasa, județul Mehedinți. Este căsătorit din aprilie 1971 cu doamna Mariana Bogorodița. Are două fete, Sandra, născută în 1973, și Ioana-Elena, născută în 1974, precum și trei nepoți. Studii A urmat școala elementară din comună și Școala medie nr. 2 din Drobeta Turnu-Severin, pe care a absolvit-o în 1960. În același an, a fost admis cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
gimnastică, bârnă și sol); Cătălina Ponor, Monica Roșu, Daniela Sofronie, Oana Ban, Alexandra Eremia, Silvia Stroescu (gimnastică, echipe); Camelia Potec (înot - 200 m liber). Beijing 2008 - Alina Dumitru (judo, categ. 48 kg); Georgeta Andrunache și Viorica Susanu (canotaj, dublu rame); Sandra Izbașa (gimnastică, sol); Constantina Tomescu Diță (atletism, maraton). Microstatistică olimpică De la o ediție la alta, numărul de medalii obținute de sportivii români a crescut. Unele medalii au fost mult așteptate din perspectiva unui specialist, altele au fost surprize. Sporturile cu
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
a se putea face comparația între diferite alternative posibile pentru rezolvarea unei anumite probleme se apelează la calcularea costului unei unități de beneficiu obținut. După ce se calculează costul per unitate de beneficu obținut se poate alege între alternativele existente(Briggs Sandra, Peterstone Baiba și Smits Karlis (2006), “Manual de metode folosite în planificarea politicilor publice și evaluarea impactului” ). Metode experimentale presupun o cercetare riguroasă care să poată determina legătura dintre politic fiscală și rezultatul obținut, bazându-se pe analiza cantitativă; aici
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
, Sandra (9.I. 1898, Hârșova - 17.VII.1987, București), prozatoare. Fiică a Mariei (n. Găitan) și a lui Constantin Oancea, mare proprietar, C. (al cărei prenume la naștere e Constanța) se căsătorește după absolvirea liceului cu inginerul Virgil Cotovu și locuiește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286451_a_287780]
-
Fascinație, București, 1943; Vijelie, București, 1947; ed. pref. Mariana Vartic, București, 1985. Repere bibliografice: G. Topîrceanu, Scrieri alese, II, București, 1971, 514-539; G.T. [G. Topîrceanu], Literatura feminină, IIȘ, 1936, 4; M. Sevastos, Literatură feminină, ALA, 1939, 946; N.I.P. [N.I. Popa], Sandra Cotovu, „Jocuri de apă”, IIȘ, 1939, 5; D.P. [Dan Petrașincu], Sandra Cotovu, VAA, 1941, 73; T. Păunescu-Ulmu, „Divorțul Marianei”, R, 1941, 3-6; George Putneanu, Sandra Cotovu, „Fascinație”, RFR, 1944, 1; Enache Puiu, O scriitoare puțin cunoscută, TMS, 1982, 3; Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286451_a_287780]
-
1985. Repere bibliografice: G. Topîrceanu, Scrieri alese, II, București, 1971, 514-539; G.T. [G. Topîrceanu], Literatura feminină, IIȘ, 1936, 4; M. Sevastos, Literatură feminină, ALA, 1939, 946; N.I.P. [N.I. Popa], Sandra Cotovu, „Jocuri de apă”, IIȘ, 1939, 5; D.P. [Dan Petrașincu], Sandra Cotovu, VAA, 1941, 73; T. Păunescu-Ulmu, „Divorțul Marianei”, R, 1941, 3-6; George Putneanu, Sandra Cotovu, „Fascinație”, RFR, 1944, 1; Enache Puiu, O scriitoare puțin cunoscută, TMS, 1982, 3; Dicț. scriit. rom., I, 687-689. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286451_a_287780]
-
Literatura feminină, IIȘ, 1936, 4; M. Sevastos, Literatură feminină, ALA, 1939, 946; N.I.P. [N.I. Popa], Sandra Cotovu, „Jocuri de apă”, IIȘ, 1939, 5; D.P. [Dan Petrașincu], Sandra Cotovu, VAA, 1941, 73; T. Păunescu-Ulmu, „Divorțul Marianei”, R, 1941, 3-6; George Putneanu, Sandra Cotovu, „Fascinație”, RFR, 1944, 1; Enache Puiu, O scriitoare puțin cunoscută, TMS, 1982, 3; Dicț. scriit. rom., I, 687-689. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286451_a_287780]
-
nu m-a invitat la cină, dar este vorba de un anume stil. Brusc, am devenit din nou interesant după pierderea alegerilor din 2000. În toată perioada În care am fost acolo, cu toată simpatia pe care le-o port Sandrei Pralong, lui Sorin Alexandrescu și lui Cristian Preda, cu care mă consider chiar prieten personal, În genere nimeni nu era interesat de opiniile altcuiva. Când mergeam să-i văd la Cotroceni, de la Emil Constantinescu la Zoe Petre, era ca și cum m-
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
acestuia câtorva cercetători din întreaga lume. Unul dintre aceștia era Marian Diamond de la UC Berkley, care a descoperit că, spre deosebire de creierul unei persoane normale, creierul lui Einstein prezența mai multe celule gliale în regiunea de creier responsabilă pentru sintetizarea informației. Sandra Witelson de la Universitatea McMaste a arătat că creierul lui Einstein nu prezenta o cuta anume, numită "Fisură silviana". Witelson specula că aceasta anatomie neobișnuită permitea neuronilor să comunice mai bine între ei. Alte cercetări sugerau că acest creier de geniu
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Ștefan, 1995, Introducere în sociologia organizațională și a conducerii, Editura Didactica și Pedagogica (cap. 13-21, pp. 156-220). 5.CUILENBERG, J.J. Van, SCHOLTEN, O., NOOMEN, G.W., 1998 Știință comunicării, Humanitas (Administrarea informației, pp. 85-110). 6.De FLEUR, MALVIN L., BALL-Rokeach, Sandra, 1999, Teorii ale comunicării de masă, Polirom, (Socializarea și teoriile influenței indirecte). 7.IOSIFESCU Șerban și colectiv, 2001, Management educațional pentru instituțiile de învățământ, Institutul de Stiinte ale Educației și MedC 8.MIÈGE, Bernard, 2000, Societatea cucerita de comunicare, Polirom
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
Ștefan, 1995, Introducere în sociologia organizațională și a conducerii, Editura Didactica și Pedagogica (cap. 13-21, pp. 156-220). 5.CUILENBERG, J.J. Van, SCHOLTEN, O., NOOMEN, G.W., 1998 Știință comunicării, Humanitas (Administrarea informației, pp. 85-110). 6.De FLEUR, MALVIN L., BALL-Rokeach, Sandra, 1999, Teorii ale comunicării de masă, Polirom, (Socializarea și teoriile influenței indirecte). 7.IOSIFESCU Șerban și colectiv, 2001, Management educațional pentru instituțiile de învățământ, Institutul de Stiinte ale Educației și MedC 8.MIÈGE, Bernard, 2000, Societatea cucerita de comunicare, Polirom
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
Plutarchos Dante Aligheri Leonardo da Vinci Michelangelo Buonarrotti Sandro Botticelli Erasmus din Rotterdam sau Erasm Cartesius(1596-1650) CONFUCIUS LUCRETIUS CARO, Titus OVIDIUS NASO, Publius CAESAR, Caius Julius TACITUS, Publius Cornelius HOMERUS PLUTARCHUS DANTE, Alighieri LEONARDO da Vinci MICHELAGELO, Buonarrotti BOTTICELLI, sandro ERASMUS ROTTERDAMUS, Desiderius DESCARTES, Rene Observație: Se fac fișe de trimitere Observații: * Pentru autorii greci clasici, ar trebui adoptată forma latină a numelui lor * Numele cetățeanului roman format din: praenomen (prenume), nomen (nume), cognomen (porecla). Uneori numele aveau două porecle
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
3 exemple (o treime!) aparțin acestui tipar: Alde Costea a avut pur și simplu nevoie în toți acești ani de o împuternicire ("Adevărul", octombrie 2002); nu știu câte ministere ale propagandei conduse de alde Dâncu (C. T. Popescu, Nobelul românesc); Cel puțin alde Sandra Brown n-are pretenții nici artistice, nici de profunzime a ideilor (OC, nr. 305, 2006). Sintagma care conține operatorul alde are sens singular (reflectat și de impunerea acordului la singular). Așa cum am arătat mai sus, în contextele care nu presupun
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
colecția ei de articole periodice, publicată în anul 1968 și intitulată Slouching towards Bethlehem (Călătoria anevoioasă către Betleem, n. trad.), Joan Didion mărturisește că în povestirile ei încerca să își amintească ce însemna să fie ea însăși (136). După cum afirma Sandra Braman, "Didion respinge norma obiectivității care încă este, cel puțin în intenție, la baza jurnalismului tradițional... Subiectivitatea ei este o atitudine precaută, înțeleasă drept o poziție de forță, sursa credibilității sale" (355, subliniere adăugată). În cele din urmă, în încercările
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Jounalism", Atlantic 93 (1904): 845-51. Bradford, William, Of Plymouth Plantation, 1620-1647, New York: Knopf, 1952. Bradley, Patricia, "Richard Harding Davis", A Sourcebook of American Literary Journalism: Representative Writers in an Emerging Genre, Ed. Thomas B. Connery, New York: Greenwood, 1992, 21-52. Braman, Sandra, "Joan Didion", A Sourcebook of American Literary Journalism: Representative Writers in an Emerging Genre, Ed. Thomas B. Connery, New York: Greenwood, 1992, 353-58. Bromwich, David, "What Novels Are For", New York Times Book Review 30 Octombrie 1994: 7. Brown, Edith Baker, "A
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Journa, 52, 162 Bowden, Mark: Black Hawk Down, 20, 27 Boylan, James, 85, 219, 221, 224, 227, 294 Boynton, Henry W., 70 Bradford, William: Despre Plantația Plymouth, 144, 145, 149, 171, 174, 176, 266, 273 Bradley, Bill, 249, 251 Braman, Sandra, 256 Bromwich, David, 227 Brooks, Van Wyck, 289 Brown, Edith Baker, 72 Bryan, C. D. B.:Friendly Fire, 321 Bunyan, John: Călătoria pelerinului, 213 Bush, Chilton, 299 Bush, Douglas, 138, 143 Caldwell, Erskine, 41, 221, 233, 234, 238; Some American People
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
The UCLA Television Violence Monitoring Report, UCLA, USA. Comstock, G., Paik, J. (1991), Television and the American Child, New York: Academic Press. Dâncu, Vasile. (2000), Călăuzitorii ochi de sticlă ai televiziunilor, Tara telespectatorilor fericiți, Cluj-Napoca: Editura Dacia. DeFleur, Melvin L., Ball-Rokeach, Sandra (1999), Teorii ale comunicării de masă, Iași: Editura Polirom. Dorr, Aimée (1983), No Shortcuts to Judging Reality. In Jennings Bryant & Daniel R. Anderson (Eds.). Children’s Understanding of Television: Research on Attention and Comprehension New York: Academic Press. Drăgan, Ioan, Ștefănescu
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
violenței televizuale. Bibliografie Antim, Corneliu. (2004). „O mână întinsă societății civile”, Forum Audiovizual, 1, 34-35. Antim, Corneliu. (2004). „Vătămătoarele capcane ale televiziunii”, Forum Audiovizual, 1, 22-24. Coman, Mihai. (1999). Introducere în sistemul mass-media, Editura Polirom, Iași. DeFleur, Melvin L., Ball-Rokeach, Sandra. [1989] (1999). Teorii ale comunicării de masă, Editura Polirom, Iași. Drăgan, Ioan, Dâmboeanu, Cristina, Georgescu, Georgiana. (2003). „Adolescenții și televiziunea. Tipologii ale televizionării”, Revista Română de Comunicare și Relații Publice, 6-7, pp. 129-140. Drăgan, Ioan. (1996). Paradigme ale comunicării de
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
le interiorizează, la regulile de comportament pe care le adoptă, cu atât mai mult cu cât oferta televiziunilor nu este adecvată acestei categorii de vârstă, copiii urmărind în special emisiuni care nu li se adresează. Bibliografie DeFleur, Melvin L., Ball-Rokeach, Sandra (1999), Teorii ale comunicării de masă, Iași: Editura Polirom. Drăgan, Ioan (1996), Paradigme ale comunicării de masă, Casa de editură și Presă Șansa SRL, București. Dâncu, Vasile (2000), Călăuzitorii ochi de sticlă ai televiziunilor, Tara telespectatorilor fericiți, Cluj-Napoca: Editura Dacia
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
consecințe negative în plan caracterial și comportamental. Numeroase cercetări au scos în evidență faptul că mass-media oferă modele simbolice pentru aproape toate formele de comportament. Procesul de imitare se realizează în mai multe etape, după cum arată Melvin L. DeFleur și Sandra Ball-Rokeach (1999): a. individul observă o persoană (modelul) care se înscrie într-un anumit pattern de acțiune; b. observatorul se identifică cu modelul, crede că este la fel cu acesta sau dorește să fie ca el, considerându-l a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Editura Didactică și Pedagogică. Coman, Mihai (1996), Din culisele celei de a patra puteri, București: Editura Carro. Coman, Mihai (1999), Introducere în sistemul Mass-media, Iași: Editura Polirom. Eibl-Eibesfeldt, Irenäus, (1995). Agresivitatea umană. Studiu Etiologic, București: Editura Trei. De Felur M., Sandra Ball Rokeach (1999), Teorii ale comunicarii de masa, Iași: Editura Polirom, 218. Habermas, J., (1987), Theorie de l’age communicationnel, Paris: Fayord. Lazăr, Judith. (2003). Televiziunea - la originea violenței tinerilor?, în A. Neculau (coord.), Manual de psihologie socială, Iași: Editura
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]