1,716 matches
-
și scurtături. Evident, asta a Însemnat Întoarcerea la cazarmă a celei mai mari părți din aceste forțe, ceea ce, dacă e adevărat că a produs multă bucurie În rândul soldaților simpli, incluzându-i pe caporali și pe furieri, sătui cu toții de santinele și ronduri diurne și nocturne, a provocat, dimpotrivă, o nemulțumire declarată În categoria sergenților, după cât se vede mai conștienți decât restul personalului de valorile onoarei militarw și de serviciul adus patriei. Cu toate acestea, dacă mișcarea capilară a acestei nemulțumiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
găinile ei preferate, își făcea cruce și blestema molima, dar și pe cei care i-au luat golașele, care nu dădeau nici cel mai mic semn că ar fi bolnave. După perioada de carantină, în sat au fost aduși pui santinelă pentru a se dovedi că valul ucigătoarei molime trecuse, luându-și zborul ca „un ducă-se pe pustie” și că gospodarii vor putea crește din nou ouătoare. Cum tușa Vasilica creștea de o viață găini cu gâtul gol, nici nu
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
situația lor la curte devenea nesigură, după cum povestește, de exemplu, un anume Sinuhe (circa 1962-1928 î.C.). Acest personaj a traversat lacul cu barca, apoi s-a ascuns după un tufiș și a profitat de întuneric pentru a scăpa de santinelele care supravegheau mișcarea populațiilor deșertului de pe un zid construit de faraon cu acest scop. El va fi primit în deșert de un șeic pe care îl întâlnise mai înainte în Egipt. 2. Lipsa documentației și motivele sale Aceste detalii ne
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
un alt soldat care împinge în fața sa doi locuitori abia făcuți prizonieri și destinați - foarte probabil - să fie slujitorii săi. Prizonierul care merge la stânga are mâinile legate. În jos, soldații și vivandierele celebrează victoria mâncând și bând sub privirile unei santinele. a. Textul 2Rg 18-20 Textul biblic 2Rg 18,13-20,19 menționează explicit o singură campanie a lui Senaherib împotriva cetăților lui Iuda, în anul al paisprezecelea al domniei lui Ezechia (2Rg 18,13). Această dată corespunde anului 702/701 î
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
necesare să parfumeze cadavrul ca să mascheze mirosul neplăcut. Când femeile s-au apropiat de mormânt se întrebau: „Cine ne va rostogoli piatra?” (Mc 16,3). Matei spune că, pentru a preveni mutarea trupului lui Isus, la mormânt era postată o santinelă (Mt 27,65-66). Probabil evanghelistul se referă la paznicul pus în apropierea mormintelor criminalilor justițiați, care trebuiau să vegheze ca legile cu privire la îngropare să nu fie încălcate. Cea mai gravă dintre ele interzicea mutarea trupului din locul dezonorant într-unul
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
cincea zi, o bucată de ciocolată, pe care a găsit-o Iliescu în buzunarul unui soldat german, mort. Treceau convoaie de prizonieri pe șosea, și erau mulți răniți, cădeau și rămâneau pe marginea șoselei, până se îndura Dumnezeu sau vreo santinelă din convoiul următor și nu se mai chinuiau. Iliescu învățase acum unde să caute și cum să găsească lucrurile folositoare: apă, pesmeți, chibrituri, tutun. Numai pâine nu găsea. - Cum de nu s-au rătăcit? exclama Laura. Cum de-au izbutit
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
se pare că seriozitatea lui ascunde ceva, Îmi place de el că ne lasă În pace, nu e genul care să-și bată joc de răcani. — Caporale, ți se suie răcanii În cap. Comandantul gărzii Își face rondul să schimbe santinela din postul de la capătul pajiștii unde ne petrecem ziua. Postul ăsta e cel mai nordic punct al unității, izolat, la vreo 200 de metri de punctul de observare vizuală, la gardul unității dinspre pisc. Caporalul Îi face semn cu mîna
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
figura posacă cu care ne tratează pe noi. Coloana de gărzi pleacă mai departe. PÎnă la urmă, poate chiar a snopit În bătaie un răcan. — Cică ăsta din capăt e cel mai scîrbos post. Iarna vin urșii pe-aici și santinela trebuie să folosească arma să-i alunge. Pe dracu’ urși! Aici, pe munte? — Cică acum doi ani s-a sinucis unul acolo, l-au găsit În pichet, spînzurat cu centura. — L-a lăsat gagica? — L-a speriat ursu’? Bau! Nu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de lemn spre unul din cîinii unității, care dă semne că ar vrea să urce și el În foișor. SÎnt atît de Încordat, Încît reușesc să-l văd și pe caporal, care e undeva În fața mea, dar și pe soldatul santinelă de la capătul gardului de sîrmă ghimpată, care e undeva În spatele meu. Fără efort. De fapt, Îi văd fără să-mi mișc măcar o moleculă. — Turturică, țipă el după ce Închide, ia-o la vale. Trece un timp, probabil nu mult - sau
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de preamărire și de onoruri militare și chinuit de fiori lirici și peste toate suferind de o acută vocație metafizică, Încearcă să ne omoare alergîndu-ne peste movile de pămînt și trîntindu-ne și ordonîndu-ne să ne tîrÎm prin șanțuri, pe sub nasul santinelelor de la gardul unității. Zelul caporalului e greu de Înțeles chiar și pentru niște veterani. Și, deși cei care sînt prinși În serviciul de gardă au aura unor legende și În general cuvîntul lor contează, Portocală nu-și poate schimba firea
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
prinși În serviciul de gardă au aura unor legende și În general cuvîntul lor contează, Portocală nu-și poate schimba firea. — Ce mă-ta ai, băi, caporale, tu nu-i vezi că nu mai stau pe picioare? strigă la el santinela. — Soldat, cînd ești În postul de gardă nu ai voie să vorbești cu nimeni. Comandatul gărzii știe că fumezi În post? țipă Portocală insolent. — Bă căcatule, ia vezi..., Îi răspunde veteranul, un lungan ciolănos, cu un aer de șmecher de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
În post? țipă Portocală insolent. — Bă căcatule, ia vezi..., Îi răspunde veteranul, un lungan ciolănos, cu un aer de șmecher de oraș. Dacă pun laba pe tine și te lovesc, o doare pe mă-ta, continuă el ca o adevărată santinelă. Se pare că olteanul și-a pus În cap să ajungă cel mai popular băiat pe o rază de cîțiva kilometri. În timp ce noi facem flotări cu măștile de gaze pe figură, el se uită visător, cu un fir de iarbă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
proastă e că a doua zi dimineața Portocală ne-a „băgat În priză“. Pentru că tragerile sînt peste cîteva zile, am făcut exerciții de tragere, lungiți În singurele bălți care există pe o rază de cîteva mii de kilometri. Conflictul cu santinele revoltate de cruzimea stupidă a caporalului a devenit o parte din spectacolul zilnic. Cum uneori e bine să vezi și profitul din părțile rele, aș spune că partea bună e că frigul și mizeria Împiedică o infecție mai veche să
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
prea Înțeleg ce naiba vor să spună. Asta pînă cînd locotenentul nostru le amintește de povestea de acum cîțiva ani cînd un obiect cu lumini roșii a trecut chiar pe deasupra pistei, lent, foarte jos, se vedeau detalii. Era noapte, una din santinele și-a părăsit postul de frică. Pur și simplu a făcut pe el de frică, l-au ținut În infirmerie pe calmante o săptămînă și nu știau cum să-l facă să nu vorbească despre ce-a pățit. RÎd toți
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Depozitul de lemne al corpului de gardă e plin ochi, am putea să furăm noaptea cîțiva butuci. Cu căruciorul cu care se cară bidoanele de mîncare. Planul e riscant, după 11 noaptea nu se mai circulă pe alei și, teoretic, santinelele au dreptul să tragă În oricine nu răspunde la protocolul obișnuit - parolă, răspuns la parolă, tot dichisul. Iar noi, evident, nu avem de unde să știm parola. Caporalul spune că am putea să mergem să le furăm la 8 seara, cînd
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
trei năluci cum sustrag cei mai mari butuci din magazie, căznindu-se cu ei În spinare, printre magazii, depozite și hangare, apoi o taie peste cîmp. Fapta e năucitoare. De ce ar face cineva așa ceva? Anunță comandantul gărzii, care Își sună santinelele În posturi să-i prindă pe bandiți. Bineînțeles că sîntem opriți exact de santinela de lîngă bateria noastră. — Ce pula mea vreți să faceți cu lemnele alea urîte? Stăm În jurul butucilor noduroși și ne uităm la ei de parcă acum Îi
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
În spinare, printre magazii, depozite și hangare, apoi o taie peste cîmp. Fapta e năucitoare. De ce ar face cineva așa ceva? Anunță comandantul gărzii, care Își sună santinelele În posturi să-i prindă pe bandiți. Bineînțeles că sîntem opriți exact de santinela de lîngă bateria noastră. — Ce pula mea vreți să faceți cu lemnele alea urîte? Stăm În jurul butucilor noduroși și ne uităm la ei de parcă acum Îi vedem pentru prima dată. Nu numai că sînt urîți, dar probabil că nici nu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
să ne ceară o stivă de lemne pînă vă aduc cărbuni? Bă băieți, ce-i cu voi? Comandantul gărzii a crezut că au intrat În unitate niște țărani să fure. Cred că, așa cum stăm toți trei cu ochii bleojdiți pe santinelă, arătăm ca niște tîmpiți. Ca niște tîmpiți radioși, pentru că deodată ieșim de sub vraja lui Portocală. Picăm În realitate din acest eroism de desene animate și ne dăm seama că lumea poate fi bună și generoasă. Și ne emoționăm ca niște
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
adică“? am Întrebat eu iritat. — Adică ce „unitate militară“? Ești În unitate. Am căzut pe gînduri pentru o clipă. Așa ceva nu se poate, pentru că o unitate are porți și garduri și la ora asta ar trebui să fie acolo niște santinele. Probabil că m-ar fi Împușcat vreuna, de milă. — Tu unde mergi? am Întrebat chiștocul care conducea mașina. — La Bateria a 2-a. Dar tu? — Tot acolo, am zis eu repede, ca să termin circul. — Ești sigur? Ce faci cu valiza
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
că am căcat-o, pentru că ăștia-s supărați că am intrat În unitate dracu’ știe pe unde și nu m-a văzut nimeni, ar fi trebuit să mă Înregistreze ofițerul de la poartă, ar fi trebuit să mă vadă cineva, o santinelă. Și mi-a mai zis că am mai căcat-o o dată, pentru că veteranii au mirosit În mine un pilos. La Bateria a 2-a mai sînt vreo patru craioveni sclifosiți. Care au apărut În unitate de la jurămînt Încoace. Mi-a
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
deja probleme ( Înainte să apucăm să ne cunoaștem). Trebuie să născocească o Întreagă procedură ca să mă introducă oficial În unitate, În așa fel Încît să nu iasă nasol. Reiese că am trecut prin vreo spărtură a gardului, fără ca vreuna din santinele să mă fi văzut, și am pătruns pînă În mijlocul unității. Dar cum dracu’ s-a putut Întîmpla una ca asta? pare să spună figura lui năucă. Unitate despre care Înțeleg că e tot o cazarmă precum cea din Bărăgan, cu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de senzație era vorba, treaba devine definitivă. Există un soi de amenințare permanentă, ale cărei surse sînt multiple, dar care nu se concretizează neapărat: veteranii (nenumărați, cu aere de cuțitari), locotenentul Stanca (cu rumeneala lui aproape artificială pe tenul alb), santinelele (care se Învîrt prin peisajul cețos, ca bătrînul rege mort al Danemarcei), mobilierul auster din dormitor (care În anumite momente pare că e viu și te lovește pe neașteptate), cireșul din fața dormitorului (enorm, scheletic, compătimindu-ne Îndurerat, dînd să ne
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ca un gușter la vrăjelile tale. — Aha... Peste cîteva ore, locotenentul Stancu, care nu pare foarte fericit de absența mea Îndelungată, Îmi comunică În biroul ofițerului de serviciu din baterie că urmează să plec În cazarmă, să fac serviciu de santinelă la ceea ce se cheamă „Interior“ - toată povestea asta cu garda la interior rivalizează cu poveștile despre fantome. [Maria a primit adresa lui Anaïs, de la tanti Coca, un fel de mătușă mai Îndepărtată, care se cunoaște cu doamna Ionescu de la primărie
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
șiroaie, și, deși ceasul arată ora 10.35 dimineața, abia dacă poți să vezi ceva În jur - clima nu pare prea impresionată de fenomenele politice din spațiul Carpaților. Stau drept ca un brad, mi se mișcă numai ochii, sînt o santinelă ca la manual (asta pentru că e primul meu serviciu de gardă), dar urmăresc atent toată această forfotă care se vede ca Într-un televizor fără antenă, mai mult nu se vede. Și totuși se poate recunoaște În vocea oamenilor ceva
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Băi Stancu, aproape că mă bucur să te revăd, apoi Soare rîde sincer. Serviciul de gardă la interior. Iată ce se spune. Că uneori sînt organizate un fel de comandouri, de obicei cu colaborarea trupelor de parașutiști, care testează vigilența santinelelor și vin să fure steagul unității. Dacă reușesc, Întreaga tură de gardă ajunge la arest o săptămînă, iar acest lucru se mențio nează În cartea unității. Există pericolul ca unitatea să primească un calificativ prost (tradus și prin anumite sancțiuni
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]