648 matches
-
aur portocale. Și parcă glas de clopot înfiorează sara, Pe-a stâncilor lungi colțuri apusul se coboară; Stau aurite-n aer... și-a serei rumenire S-apleacă și-nroșește a mării încrețire... Și insulele mândre și de dumbrave pline Par sarcofage nalte plutind pe-unde senine Acoperite numai cu flori și cu poiene Urieșești... Acuma se-nchid a serei gene, Apele devin sure... și-n blânda lor cântare Dispar ca sarcofage insulele în mare. Ce loc! Bătrâne stînce ridic-a lor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mării încrețire... Și insulele mândre și de dumbrave pline Par sarcofage nalte plutind pe-unde senine Acoperite numai cu flori și cu poiene Urieșești... Acuma se-nchid a serei gene, Apele devin sure... și-n blânda lor cântare Dispar ca sarcofage insulele în mare. Ce loc! Bătrâne stînce ridic-a lor schelete De piatră, ce de valuri și vîntu-s sfîșiete, {EminescuOpVIII 281} Un templu în ruină de apă înecat Pe jumătate.... stâlpii și murul fărămat Stau în curând să cadă... Și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
portocale. Și parcă glas de clopot înfiorează sara, Ș-a stâncilor lungi colțuri'n-apunerea solară Stau aurite-n aer - Ș-a serei rumenire S-apleacă și-nroșește a mării sântă fire, Și insulele mândre și de dumbrave pline Par sarcofage nalte plutind pe-unde senine, Acoperite numai de flori și de pomene Urieșești... Acuma se-nchid a serei gene, Apele devin sure și-n blânda lor cântare Dispar, ca sarcofage, insulele în mare, Din insulele sfinte străbat cântări ferice... Noroc
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sântă fire, Și insulele mândre și de dumbrave pline Par sarcofage nalte plutind pe-unde senine, Acoperite numai de flori și de pomene Urieșești... Acuma se-nchid a serei gene, Apele devin sure și-n blânda lor cântare Dispar, ca sarcofage, insulele în mare, Din insulele sfinte străbat cântări ferice... Noroc și disperare îmi par unite-aice. Luntrea, un vis de aur, a mărei pânzărie Albastră, ca săgeata cea repede, -o sfâșie... Ș-acuma e aproape de stânci rebele, frânte, Cu poalele-necate în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
un cer încă subțiratic; despre piramidele de pepeni galbeni toamna, despre mirosul gunoaielor care emanau un iz dulceag; în galbenul acela parcă se anunța frigul, paloarea culorii, înțepenirea în zăpadă - și în mijlocul încăperii pictate de tatăl ei se afla un sarcofag din piatră înfățișând, într-un relief sculptat în marmură, un bărbat în costum negru, care atingea atent și cu delicatețe trotuarul cu bastonul, ținând partea de sus a trupului ușor înclinată în față; era slab, de sub borul pălăriei apărea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Științe Naturale de vitrine vechi și dulapuri cu geam. Ne-au dat voie să scotocim și am găsit acolo, la ora amurgului, un talmeș-balmeș de animale împăiate, măști din Africa și Asia de Sud-Est, lănci și scuturi. Se afla acolo și un sarcofag în roșu și negru, acoperit de un praf scămoșat. Obrazul sprijinit de brațele încrucișate era tânăr, armonios și exprima o liniște de neclintit. Un arc părea că trasează o curbă asupra ochiului care se prelungea într-o linie paralelă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
o curbă asupra ochiului care se prelungea într-o linie paralelă cu pleoapa de jos, și avea în centru pupila ca un cerc. În timp ce Armin căuta dulapul cu geamuri, eu priveam fascinat aceste semne în formă de migdală de pe un sarcofag, care păreau puse aici ca niște „hieroglife“ pentru sentimentele mele, care deveniseră de la o vreme chiar și pentru mine un fel de talmeș-balmeș asemănător cu obiectele astea înșirate pe podeaua muzeului. Dorul după țări străine, unde femei înfășurate în văluri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
fi fost în stare să descifreze această „hieroglifă“. Și, în același timp, nu voiam să fiu decât pur și simplu ca Onkel Rodolph, care fusese cândva anticar și avusese de-a face cu toate antichitățile astea ca, de pildă, acest sarcofag al unei fetițe care e acum bun de aruncat și lipsit de valoare pentru că zace ca un obiect neștiințific pe podeaua muzeului, laolaltă cu dulapurile cu sticlă, pe care Armin putea să le cumpere la tocmeală pe cinci franci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
horoscop, care prevestea aspectele favorabile și periculoase ale fiecărei zile. XXtc "XX" Binoclultc "Binoclul" Un arc se curbează deasupra ochiului, prelungindu-se într-o linie paralelă cu pleoapa de jos și pupila e un punct rotund în centru: semnul de pe sarcofag nu voia să se întrupeze, oricât de mult m-aș fi străduit. Sentimentele întunecate, neclare nu-și găseau silueta corespunzătoare în viața mea de zi cu zi. Nici pe drumul de țară, nici în curtea școlii nu se afla vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
pensiune ca să se schimbe pentru masa de prânz. Noi, copiii, căscam gura prin fața standurilor care se îmbulzeau în stradă ca niște nori de marfă colorată, ne ademeneau la căruciorul de înghețată să ascultăm cele mai noi șlagăre și semnul de pe sarcofag - arcul de deasupra ochiului care se pierdea în pleoapa de jos într-o linie paralelă - îl găsisem pe chipul unei fete din Florența. Era subțire, avea ochi de culoare închisă și mă privea pe sub bretonul care-i cădea pe frunte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
făcut un jurnal la zi al săpăturilor, am discutat despre datări, despre posibila utilitate a gropii, habar nu aveam că ne aflam la marginea unuia dintre cele mai importante bazine arheologice și că doar la câțiva pași de noi începeau sarcofagele de piatră din epoca timpurie în care se aflau morții îngropați pe partea stângă, în poziție șezândă, cu craniile îndreptate spre nord-est, cu picioarele spre sud-vest - o necropolă pe care nu și-ar fi putut-o imagina nimeni în acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
O rezolv eu. Trimit avizul la poștă și ei vă retrimit pachetul. Completează, În locul meu, datele de pe formular. Ce părere are despre cineva dependent de cutia poștală? O casă, minuscula casă care ne mai este permisă? Urna cu cenușa zilelor. Sarcofagul cu speranțe... Punga cu lozuri. Mi-ar răspunde, probabil, că pentru străini dependența este firească. Dar eu și acasă simțeam la fel!... sunt gata să strig. * Să-i povestesc despre textul pe care n-am mai reușit să-l scriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
timp, mă Întrebam dacă mă spălasem pe dinți. Jerome aluneca și se urca pe mine și totul era ca În noaptea precedentă: o greutate care mă strivea. Așa Își anunță băieții și bărbații intențiile. Te acoperă ca un capac de sarcofag. Și la asta Îi spun iubire. Un minut a fost tolerabil. Dar curând haina de vânătoare și-a croit drum În sus și am simțit stăruința lui Jerome apăsându-mă. Încerca să-mi bage din nou mâinile sub cămașa mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
azi împreună) se țineau strâns în brațe sub cearceaful aceluiași pat. D. era întinsă în patul de deasupra. M-am suit pe marginea celui de jos ca s-o văd mai bine: era dreaptă ca o statuie de pe-un sarcofag etrusc și mă privea drept în față. Trebuie să vă mai spun că D. avea cei mai frumoși ochi galbeni pe care ți-i poți imagina, cu gene răsucite ca niște mici cârlige. Azi nu-i mai are la fel
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Goliatului Dezolării, se accentuează în Versuri (1971) și Un dor fără sațiu (1976). "AFARĂ a fost aruncat ÎNĂUNTRU" este un vers emblematic pentru cea de a doua mișcare, spre interior, a sinelui poetic. Moartea, claustrare supremă, își rostește amenințările. "Cavoul", "sarcofagul", "cimitirul" sunt spații iremediabil închise. Abundă astfel de perimetre care circumscriu ființa poetului: salonul, odaia, țarcul, sfera, cercul, parcul; însăși pădurea devine un spațiu închis ("și intru în al pădurii cavou" El Burlador), însăși lumea ("Lumea devine temniță, spital" Nocturnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
a trece de ușa aceea era să o forțez cu o rangă sau să o dobor cu securea, alternative pe care le-am scos repede din calcul. Am examinat poarta În lumina lumînărilor, gîndindu-mă că inspira mai degrabă imaginea unui sarcofag decît a unei uși. M-am Întrebat ce se ascundea de partea cealaltă. O privire mai atentă asupra Îngerii sculptați pe ușă Îmi tăie cheful de a mai cerceta, m-am Îndepărtat de locul acela. Tocmai eram pe cale să renunț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ideile plutesc pe luciul neființei. A trăi senzual în nimic... Când ai iubit prea pătimaș viața, ce-ai căutat printre gînduri? Spiritul e o eroare imensă de câte ori slăbiciunile acordă vieții prestigii de axiomă. Sânt o Sahară roasă de voluptăți, un sarcofag de trandafiri. Străzile pustii în marile orașe: parcă în fiece casă se spânzură cineva. ... Și apoi, inima mea - spânzurătoare pe măsura cine știe cărui diavol. Sfințenia e cel mai înalt grad de activitate la care putem ajunge fără mijloacele vitalității. Nihilismul: forma
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
securiști, mineri, imeghebiști și alți „oameni de nădejde” ai feseneului „au făcut ordine” În viața românilor. Și ce s-a ales de „nouă ordine”? Ce s-a ales de viața românilor?! Trăiesc În impul”, Liviu Antonesei argumenteaz și domnia sa În „Sarcofagul de hartie” la 6 iunie Vestea bună este că d-l Iliescu, păpușarul celui dintâi și autorul moral al recentei eliberări, este cercetat penal În dosarul „Mineriada”. Sinistru este că eliberarea purtătorului de lampas și de limpede „mesaj prezidențial” s-
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
chipuri feminine. Unul dintre ele e mama sa, care a dispărut de mult. De supărare și inimă rea din cauza aventurii lui Pollio cu Scribonia. Nu seamănă prea bine. Dar nici nu trebuie. Nu se așteaptă asta nici măcar de la sculpturile de pe sarcofage. De ce să le-o pretinzi atunci pictorilor? A încercat doar să flateze modelul. A avut grijă să o pună în fața unei oglinzi. Aduce cu ea, așa cum și-o amintește, dar nu e o reproducere fidelă. Mai degrabă un tip conven
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
legate la un sintonizator care ar trebui să capteze undele ce plutesc În spațiu, dar operatorul - cu panglică - trebuie să fi făcut o eroare, căci mai Întâi auzim muzică disco și pe urmă intră pe fir Radio Moscova. Brambilla deschide sarcofagul, scoate din el un grimoire, brăzdează aerul cu o cădelniță, și strigă „Doamne, vie Împărăția ta”, și pare să obțină ceva, pentru că Radio Moscova tace, dar În momentul cel mai plin de magie Începe din nou să se audă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
bătrânul era un vânător înrăit - pe care fiul, care făcea să cadă capete, dar detesta să le vadă, pusese să fie aduse aici, la grămadă. Păianjenii țesuseră deasupra nenumărate pânze ce dădeau întregului ansamblu o patină antică, asemeni celei a sarcofagelor și misterelor egiptene. Pentru a împodobi casa după marea lucrare, un decorator venise special de la Bruxelles. Primul locatar sosi de îndată ce se terminară lucrările. Șase luni mai târziu, în locul lui veni un al doilea, care plecă, la rându-i, apoi veniră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
luminiță slabă în apropierea postului de pilotaj, de care se apropiară. Erau ochiurile luminoase interne ale unui cheson criogenie. Oaspeții schimbară câteva priviri înainte de a merge mai departe. După aceea doi dintre ei se aplecară peste capacul de sticlă al sarcofagului în timp ce colegul lor studia instrumentele de bord și declară: ― Presiune internă pozitivă, deci coca și restul trebuie să fie intacte. Totul pare în stare de funcționare, doar oprit pentru economisirea energiei. Presiunea chesonului rămâne stabilă. Este în continuare alimentat, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
evadeze din camera trudei sale nocturne, aflată În faubourg St. Germain, Domnul Auguste Dupin prinde Îngrijorătoarea maimuță care a stat la originea crimelor din rue Morgue; retras În Îndepărtatul palat unde se confundă somptuos gema cu cutia muzicală, amforele cu sarcofagul, și idolul cu taurul Înaripat, prințul Zaleski rezolvă misterele Londrei; Max Carrados, not least, duce cu sine peste tot carcera portativă a orbirii. Acești detectivi statici, curioși voyageurs autour de la chambre, Îl prevestesc măcar parțial pe Parodi al nostru, figură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Francisc, cerberul care păzea coridorul ce da spre sala cu oglinzi; se temeau, poate, că, forțîndu-i taina, Bătrânul s-ar fi putut risipi ca un norișor de pulbere, de aceea preferau să și-l închipuie stând ca o mumie în sarcofagul lui cu oglinzi; nu vroiau să riște o descoperire care i-ar fi lăsat singuri. Și trăgeam concluzia că sala cu oglinzi reprezenta pentru bătrâni un fel de mister fără vârstă ce putea fi profanat și pierdut; o vrajă sau
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
înceată și mai speriată pentru că, pe măsură ce tăiau și învârteau lamele de oțel vechi, trupul lui invizibil învelit în pojghița de aer încă nerăpit, căpăta contur și apărea vederii înspăimăntate a umbrelor lacome asemenea unui trup de zeu închis într-un sarcofag. Dintr-odată, din trupul lui și de deasupra lui izbucnind ca o forță uimitoare închisă în cercul sângeriu, o explozie de lumină care distruge interdicția, pulverizează cercul, inundă spațiul sfârtecat și purtat afară într-o orbire în fața căreia umbrele hrăpărețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]