126,475 matches
-
să o ocolească după aceea, ea se răzbunase făcându-i de urât încât respectivul devenise, că nu mai era capabil să mai poată avea vreodată o relație cu altă femeie în afară de ea. Câțiva o pățiseră și vorba se dusese în sat, iar oamenii o temeau și îi întorceau spatele când căuta să-i ademenească cu farmecele sale. Acum Rădița era bătrână și singură, fiindcă nu se măritase niciodată și nu avea o familie a sa, deși fusese o femeie frumoasă la
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
fiindcă nu se măritase niciodată și nu avea o familie a sa, deși fusese o femeie frumoasă la vremea sa, însă prea ,,rea de muscă” după cum se exprimau oamenii, când aduceau vorba despre ea. Casa ei se afla la marginea satului, aproape de poala pădurii, ascunsă în umbra unor nuci bătrâni. Trăia înconjurată de multe pisici și continua să se ocupe de făcut fermece , de pe urma cărora își câștiga și la ora actuală traiul, cum făcuse toată viața sa. Devenise mai rea pe
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
pisici și continua să se ocupe de făcut fermece , de pe urma cărora își câștiga și la ora actuală traiul, cum făcuse toată viața sa. Devenise mai rea pe măsura trecerii timpului și își dușmănea vecinii, că nu vorbea cu niciunul prin sat cale de o poștă, din cauză că la mulți le provocase necazuri, le arunca mizerii în curți, în grajdurile vitelor, amenințase cu pedepse și pagube pe toți cei care, într-un fel sau altul nu-i erau pe plac. Avea un obicei
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
când a găsit o oală de pământ îngropată acolo, în care erau tot felul de spurcăciuni: oase, legături cu sfoară scrum și un lichid negru ce puțea groaznic. Femeia a înlemnit de oroare și gândul i-a fugit la tartorița satului. Era știut că numai ea umbla cu astfel de mizerii și o amenințase de curând. A aruncat departe de casă în fundul unei râpi acele porcării . Duminica următoare când s-a dus la biserică a vorbit bătrânului preot de acea tărășenie
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
Problemei țărănești. A existat și un partid care s-a numit PARTIDUL NAȚIONAL ȚĂRĂNESC, care își baza Programul oarecum pe rezolvarea problemei Țărănești. Bineînțeles că problema Țărănească nu a fost rezolvată niciodată în România, iar acum, în perioada postcomunistă, când satul românesc dispare, când la sate nu mai găsești decât bătrâni care nu pot să lucreze pământul, când pământul bun, arabil al țării a rămas pârloagă, această Problemă este și mai gravă. Atât de gravă încât nerezolvarea ei pune în discuție
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_scrisori_politice_a_stefan_dumitrescu_1355603462.html [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
un partid care s-a numit PARTIDUL NAȚIONAL ȚĂRĂNESC, care își baza Programul oarecum pe rezolvarea problemei Țărănești. Bineînțeles că problema Țărănească nu a fost rezolvată niciodată în România, iar acum, în perioada postcomunistă, când satul românesc dispare, când la sate nu mai găsești decât bătrâni care nu pot să lucreze pământul, când pământul bun, arabil al țării a rămas pârloagă, această Problemă este și mai gravă. Atât de gravă încât nerezolvarea ei pune în discuție, în pericol, însăși existența neamului
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_scrisori_politice_a_stefan_dumitrescu_1355603462.html [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
gravă. Atât de gravă încât nerezolvarea ei pune în discuție, în pericol, însăși existența neamului românesc! Ce vedem așadar, acum, în anul 2012, că o dată cu distrugerea și prăbușirea Economiei românești, o dată cu disoluție poporului român, aflat în situația de a dispărea, satul românesc, adică temelia poporului român și a națiunii române, dispare încetul cu începutul, iar pământul arabil al țării se află în paragină. Nu-l mai lucrează nimeni pentru că nu mai are cine să-l lucreze ... În același timp aproape jumătate
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_scrisori_politice_a_stefan_dumitrescu_1355603462.html [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
Publicat în: Ediția nr. 807 din 17 martie 2013 Toate Articolele Autorului Acesta este titlul excelentei expoziții personale a cunoscutei pictorițe din Haifa, Liana Saxone Horodi, al cărei vernisaj a avut loc sâmbătă (16/ 3) la galeria de expoziții din satul pictorilor și al artiștilor plastici de la Ein Hod, sau cum îl numesc unii: „Barbizon-ul" Israelului. Trebuie sa menționez de la început că, nefiind nici pe departe critic de artă, voi înregistra doar ce mi-a fost reținut cu plăcere de retina
LIANA SAXONE HORODI: „ÎNTRE TRISTEŢE ŞI BUCURIE” de IVAN LUNGU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Ivan_lungu_liana_saxone_horo_ivan_lungu_1363586442.html [Corola-blog/BlogPost/342157_a_343486]
-
Dacă n-ar fi fost copiii, își zicea ea cîteodată, ar fi terminat liceul, dar se rușinase să se mai ducă la cursuri cu burta la gură, Ignațio era bun de sămînță, se zvonea că mai presărase cîteva progenituri prin satele din jur, vreo două învățătoare chiar îl reclamaseră, dar mereu se punea veșnica problemă: nimeni nu reușea să stabilească, nici măcar cu aproximație, pe vremea cărui amorez rămăseseră ele cu burta la gură, pentru că era clar că el nu fusese nici
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_29_31_ioan_lila_1337497754.html [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
vremea de când încă mai trăiau), pentru a le deschide mintea și sufletul, a le îndrepta pașii științei, pentru a le da binecuvântare în noua viață spre care, cu bucurie, (dar și cu grijă!) se îndreptau. Au cerut binecuvântarea preotului din sat, iar acesta n-a putut decât să li se alăture, lăudându-i, încurajându-i, sprijinindu-i cu tot ce i-a stat în putință, recunoscând că ,, Este nevoie ca în satul românesc portul, tradiția, folclorul sau obiceiurile să fie păstrate
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
cu grijă!) se îndreptau. Au cerut binecuvântarea preotului din sat, iar acesta n-a putut decât să li se alăture, lăudându-i, încurajându-i, sprijinindu-i cu tot ce i-a stat în putință, recunoscând că ,, Este nevoie ca în satul românesc portul, tradiția, folclorul sau obiceiurile să fie păstrate așa cum le-am primit de la înaintașii noștri. Dacă acestea nu se vor păstra, suntem condamnați pe viață!”, a mai adăugat părintele Mihai Ghiț. Așa stând lucrurile au pornit cu primul număr
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
bucure de libertatea din 1989, căci s-a grăbit spre îngeri, cu câteva luni mai devreme de evenimentele din același an - ,,25 iulie 1989, la București”, (pag. 9). Etnologul Pamfil Bilțiu continuă ideea lui Gelu Dragoș, de promovare a valorilor satului românesc, aducând în paginile revistei ,,Figuri de mari rapsozi populari - Ana Dumuță”. ,,Partea reprezentativă a repertoriului ei o constituie lirica, ponderea deținând-o cântecele de oprimare socială, de necaz, de amărăciune, de înstrăinare și însingurare, de nenoroc și urât ... multe
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
lor este în închisoare (condamnat pentru omor), mama (de numai 26 de ani) este cea care a murit în accident. Sunt crescuți acum de bunici. Pentru a-i cunoaște și a-i ferici măcar puțin va trebui să mergem până în satul Corcodel, din comuna Grajduri, la peste 30 de km de Iași. În tot acest demers ne sprijină și primarul comunei Scânteia, Sacaleanu Fanica, cu care a vorbit azi dimineață Iulia la telefon. Familia Alecsa își crește cei doi nepoți, după
Campanie umanitara: "Globuri cu suflet" by http://www.iasi4u.ro/campania-umanitara-ghetute-pline-cu-cadouri-de-mos-nicolae-2009/ [Corola-blog/BlogPost/95061_a_96353]
-
sinuciderea acestuia în anul 2006. Mihaela își dorește foarte mult să învețe în continuare în clasa a-IX-a, însă din motive financiare mama nu își permite plata navetei sau internatul. De un an de zile această conviețuiește cu un bărbat din sat, neglijând proprii copii. Practic, ea i-a părăsit pe copii, iar Mihaela îi îngrijește pe cei doi frați mai mici ai săi muncind ocazional prin sat” ne-a spus Asistent social Corina Bălan de la Salvați Copiii- Filiala Iași. Campania “Globuri
Campanie umanitara: "Globuri cu suflet" by http://www.iasi4u.ro/campania-umanitara-ghetute-pline-cu-cadouri-de-mos-nicolae-2009/ [Corola-blog/BlogPost/95061_a_96353]
-
navetei sau internatul. De un an de zile această conviețuiește cu un bărbat din sat, neglijând proprii copii. Practic, ea i-a părăsit pe copii, iar Mihaela îi îngrijește pe cei doi frați mai mici ai săi muncind ocazional prin sat” ne-a spus Asistent social Corina Bălan de la Salvați Copiii- Filiala Iași. Campania “Globuri cu suflet” este susținută de majoritatea bloggerilor din Iași. Dacă vreți să donați ceva, aștept mail, comentarii, mesaje pe ym, sms. Donații în bani -cont ING
Campanie umanitara: "Globuri cu suflet" by http://www.iasi4u.ro/campania-umanitara-ghetute-pline-cu-cadouri-de-mos-nicolae-2009/ [Corola-blog/BlogPost/95061_a_96353]
-
să-i scape. Le descrie cu entuziasm, uneori exuberant, alteori potolit, chiar așa cum este însăși viața din zonă. Fie că este vorba de muzeul de artă a lemnului, muzeul ouălor încondeiate, de salba de mănăstiri din Bucovina sau de muzeul satului al lui Ioan Grămadă și popasul la păstrăvăria poetului Tucu Moroșanu, fiecare este prezentat în detaliu, reușind să stârnească interesul cititorului de a-și croi drum pe aceste meleaguri. Este un ghid, este un album, o invitație sau pur și
LA CURŢILE DORULUI... BUCOVINEAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 563 din 16 iulie 2012 by http://confluente.ro/La_curtile_dorului_bucovinean_marian_malciu_1342438433.html [Corola-blog/BlogPost/366764_a_368093]
-
pornit după ora 12.00 pe bicicletă de la Cluj spre Sibiu. O distanță de 180 km nu putea fi parcursă într-o singură jumătate de zi. Era exclus. De aceea, m-am văzut nevoită să poposesc noaptea la Răhău, în satul tatălui meu, unde am ajuns pe la ora 21.00. A doua zi am mai făcut vreo 50 km pe bicicletă de la Răhău până la Sibiu. Sunt sigură că dacă aș fi plecat dis de dimineață, cum proiectasem eu, eram lângă Radu
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-vedeta-a-scenei-de-teatru-dorina-stanc-interviu-realizat-de-anca-sirghie/ [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
sunt atâtea alte idei care nu formează riduri pe frunte, iar fiorii inimii sunt calzi și luminoși, în capitolul " Rânduri izvorâte din adâncul inimii" sunt și încercări de a surprinde tainice pulsații ale sufletului la întâlnirea cu plaiurile natale, cu satul - matca ființeală - despre care am scris uneori folosind cuvinte vechi, evocatoare, dar cu iubire nouă, mereu reîmprospătată printr-o neîntreruptă legătură de suflet. M-am apropiat cu dragoste și respect de oameni și de faptele lor, mai ales de chipurile
LILIACUL ÎNFLORIT LA POARTA ÎNSERĂRII (CUVÂNT ÎNAINTE) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 by http://confluente.ro/elena_buica_1406921398.html [Corola-blog/BlogPost/342278_a_343607]
-
i-au fost aproape mereu și care îl prețuiesc într-atât, cum nu și-a imaginat vreodată, cum singur mărturisește. Și cum să nu fie prețuit, când a scos din anonimat nu numai oameni, viitori poeți sau scriitori, ci și satul în care s-a născut și care acum e cunoscut în toată țara?! O realizare impresionantă care cere un efort deosebit și e evident că maestrul deține energia necesară acestui efort și dorința de clădire a unui viitor frumos pentru
ÎNDRUMĂTORUL ȘI MENTORUL MEU de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1444548759.html [Corola-blog/BlogPost/344135_a_345464]
-
și fiind destul de frumușele, găsise pentru ele băieți buni care să le pețească. Au fost așa de buni încât s-au înțeles de minune între ei, și asociindu-se, au cumpărat împreună o batoză, cu care acum treierau pentru tot satul. E drept că în afacere îi ajutase Mache, procurându-le la un preț modic batoza, prin distribuitorii lui din Turcia. Când s-a mutat în casa lui Mache, Veta i-a zis scurt: - Marinache... pe copiii mei nu-i pui
MOȘ MACHE CAP. VII. PUNCT ȘI DE LA CAPĂT. de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433780091.html [Corola-blog/BlogPost/352729_a_354058]
-
Direcția de Informații Externe află că László Tőkés este în vederile organizațiilor iredentei maghiare. În 1988, preluat de emisari speciali trimiși din Occident, Tőkés citește la posturile de radio Kossuth și Europa Liberă scrisori privitoare la acțiunea „Villages roumains” - Salvați satele românești, acuzând statul român că vrea să demoleze satele maghiare [Ulterior, așa cum arăta în ediția sa din 15 februarie 1990, cotidianul francez Le Monde, organizația franceză care a inițiat acțiunea Villages roumains a admis că ea a avut și aspectele
Laszlo Tokes – Portretul unui agent de influență I by http://uzp.org.ro/laszlo-tokes-portretul-unui-agent-de-influenta-i/ [Corola-blog/BlogPost/93279_a_94571]
-
în vederile organizațiilor iredentei maghiare. În 1988, preluat de emisari speciali trimiși din Occident, Tőkés citește la posturile de radio Kossuth și Europa Liberă scrisori privitoare la acțiunea „Villages roumains” - Salvați satele românești, acuzând statul român că vrea să demoleze satele maghiare [Ulterior, așa cum arăta în ediția sa din 15 februarie 1990, cotidianul francez Le Monde, organizația franceză care a inițiat acțiunea Villages roumains a admis că ea a avut și aspectele unei manipulări]. Între aprilie 1988 și decembrie 1989, László
Laszlo Tokes – Portretul unui agent de influență I by http://uzp.org.ro/laszlo-tokes-portretul-unui-agent-de-influenta-i/ [Corola-blog/BlogPost/93279_a_94571]
-
imagini din Slovacia, peisaje naturale, hărți, situații demografice etc. La un moment dat, deasupra unor hărți a apărut un titlu mare: „Colonizarea valahă”. În harta cu pricina era prezentată o anumită zonă a Slovaciei, în care erau notate cu albastru satele cu populație “valahă” și cu roșu cele cu populație de alte etnii. Punctele albastre, puzderie, erau cu mult mai numeroase decât cele roșii! Mai mult, cei doi au spus că există în zona respectivă chiar o regiune destul de întinsă, numită
COLONIZAREA VALAHĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_coloniz_alexandru_stanciulescu_barda_1346633869.html [Corola-blog/BlogPost/343894_a_345223]
-
că există în zona respectivă chiar o regiune destul de întinsă, numită „Valahia”. Universitarii slovaci erau conștienți că valahii cu pricina nu erau alții decât românii băștinași. Mai mult, nu s-au putut abține să nu precizeze că dintre fii acelor sate s-au ridicat doi academicieni de frunte ai culturii slovace și că aceia au menționat toată viața lor că ei sunt români. La sfârșitul comunicărilor, s-a dat undă verde luărilor de cuvânt. Subsemnatul s-a înscris primul și, de
COLONIZAREA VALAHĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_coloniz_alexandru_stanciulescu_barda_1346633869.html [Corola-blog/BlogPost/343894_a_345223]
-
că în sudul Dunării avem și un Imperiu vlaho-bulgar, condus de cei trei frați Asănești, vlahi de origine. Împăratul Ioniță Caloianu, despre care vorbește și azi folclorul românesc este unul dintre cei trei. Vlahii se întind și azi în numeroase sate din Munții Balcani, Munții Alpi, până în Spania. Urmașii vechilor vlahi s-au ocupat cu creșterea animalelor și cultivarea pământului. Vlahii sau valahii se întindeau și în nord și în vest. Și azi se găsesc sate în care se vorbește românește
COLONIZAREA VALAHĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_coloniz_alexandru_stanciulescu_barda_1346633869.html [Corola-blog/BlogPost/343894_a_345223]