960 matches
-
faci altul și gata, totul este reparat! Dumnezeiască aberație!). Și ca idioțenia să fie complet rotundă, Dumnezeu, ia ca martori ai puterii sale două animale ieșite din comun: behemotul și leviatanul, a căror descriere fantastică ocupă iar două pagini. Despre Satan, nu se mai amintește nici un cuvințel. Probabil că se retrăsese la reședința sa de vară, pentru a-și savura triumful. Ultimul capitol, al XLII-lea, ne povestește că Iov a mai trăit 140 de ani după aceste grele încercări, fără
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
doua cădere a lui Lucifer se datorează ispitirii și căderii omului. Lucifer invidia la Adam și Eva faptul că aceștia urmau să se bucure de slava veșnică pe care el o pierduse. Cassian enumeră trei patimi la care face apel Satan pentru ispitirea lui Adam. Acestea sunt: lăcomia cu care a luat fructul din mărul interzis, gloria deșartă, după care se spune: ,, Ochii tăi se vor deschide” și mândria după care se spune ,,Vei fi ca Dumnezeu, cunoscând răul și binele
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
spune: ,, Ochii tăi se vor deschide” și mândria după care se spune ,,Vei fi ca Dumnezeu, cunoscând răul și binele” și asta făcând apel la Facere cap.3. Sfântul Cassian numește clar pe Adam când vorbește de ispitirea de către Satan pe baza celor trei păcate deși acesta se adresează direct Evei. Astfel, Sfântul Cassian se bazează pe faptul că Eva a dat fructul soțului ei și, deși Eva a crezut minciuna, fiind înșelată, Adam nu a fost înșelat, însă el
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
mănânce fructul. De notat este faptul că Ioan Cassian precizează că Satana a utilizat aceleași trei păcate pentru a-l ispiti pe Hristos, numit al doilea Adam. Originea prezenței răului în neamul omenesc se află deci și în căderea lui Satan, dar și în căderea protopărinților noștri. Urmările imediate ale căderii sunt caracterizate de Cassian ca fiind mult mai ușoare pentru protopărinții noștri decât pentru șarpe. Șarpele, ca autor moral al blestemului, e pedepsit cu blestem veșnic, pe când chipul și asemănarea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și libertatea de voință. Cassian enumeră toate urmările păcatului originar: păcătoșenia universală, dezarmonia firii umane, inevitabilitatea păcatului și universalitatea morții. Sfântul Cassian afirmă universalitatea păcatului originar, ajungând la concluzia că fiecare urmaș al lui Adam se află în robia lui Satan; chipul lui Dumnezeu în om a fost alterat și de aceea are nevoie de răscumpărarea lui Hristos, prin harul Său, pentru a putea deveni din nou chipul lui Dumnezeu. Fiecare urmaș al lui Adam păcătuiește inevitabil, pentru că Adam a păcătuit
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
iar posibilitățile monahului de a se autodepăși sunt afirmate cu tărie. Dorința sexuală poate fi stinsă și imaginile sexuale pot fi eliminate chiar și în somn, pot fi omorâte. Căderea în păcat. Cassian enumeră trei patimi la care face apel Satan pentru ispitirea lui Adam: lăcomia, gloria deșartă și mândria. De asemeni, specifică că originea prezenței răului în neamul omenesc se află atât în căderea în păcat a lui Satan cât și în căderea în păcat a protopărinților noștri. Astfel, omenirea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Căderea în păcat. Cassian enumeră trei patimi la care face apel Satan pentru ispitirea lui Adam: lăcomia, gloria deșartă și mândria. De asemeni, specifică că originea prezenței răului în neamul omenesc se află atât în căderea în păcat a lui Satan cât și în căderea în păcat a protopărinților noștri. Astfel, omenirea are o înclinație mai mult spre rău decât spre bine, iar natura umană nu mai poate alege voința Domnului fără ajutorul milostivirii lui Dumnezeu. Cassian învață că libertatea voinței
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
la nivel lingvistic, elementul biologic autohton rămânând dominant, după cum arată și realitățile istorice, dat fiind că romanii n-au cucerit decât o porțiune din vechea Dacie. 12 Cf. René Girard, La Violence et le Sacré, Paris, Grasset, 1972; Je vois Satan tomber comme l'éclair, Paris, Grasset, 1999, în versiunea românească a lui Ion Doru Branea, Prăbușirea Satanei, Editura Nemira, București, 2006. 13 Vezi Mircea Eliade, De la Zamolxis la Genghis-Han, trad. de Maria și Cezar Ivănescu, prefață, de Emil Condurachi, București
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Cu cât există mai puțină utopie revoluționară, cu atât crește reflexivitatea consumului-lume revopsit în verde. Asta nu înseamnă că radicalitatea critică a dezarmat: antimondializările fac să se vorbească despre ele, iar McDonaldizarea planetei apare mai mult ca oricând drept marele Satan 13. Să ne întoarcem de unde am plecat? Nu putem admite așa ceva. Noii activiști proclamă că „lumea nu-i o marfă”, anatemele fac furori, dar ținta vizată nu-i atât consumul-lume, cât dereglementările „ororii economice”. Ultraliberalismul, dictatele FMI-ului sunt puse
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
fi fost creată de altcineva decît Dumnezeu Însuși. Un poem ca Paradisul pierdut al lui Milton, care accentuează, Într-o anumită măsură, grandoarea Potrivnicului și a Încercărilor acestuia de a submina creația lui Dumnezeu, nu pierde niciodată din vedere că Satan este doar un subordonat. Unui mare cunoscător al dualismului, Harold Bloom, nu i-a scăpat observația: „Milton”, scrie el, „care respingea orice dualism, este... citit Într-o manieră total dualistă de către autorii care alcătuiesc tradiția dominantă a interpretării operei sale
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Ca și Marcion, dovedește o preferință marcată față de parabola celor doi arbori din Evanghelia lui Luca 6:43 (și Matei 7:18), cu care se Începe expunerea doctrinei maniheiste, după Faptele lui Archelaus 133: Dumnezeu nu putea fi creatorul lui Satan. În mod similar, docetismul maniheist, care afirmă nașterea lui Cristos din sînul Tatălui (Ioan 1:18) și nu din „sîngele, carnea și alte murdării ale unei femei” (ex sanguine et carne ac reliquis mulierum spurcitiis)134, poartă amprenta lui Marcion
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ar fi vorba de Evanghelie și de Apostol 11. Interesantă este de asemenea și Formula a patra 12, deși ea este tîrzie și s-ar putea referi, În realitate, la bogomili 13. Ni se spune că aceștia Îl numesc pe Satan - Dumnezeu-Creatorul, „mărturisesc că Domnul nostru a pătimit, Însă declară că nu s-a născut cu adevărat din sfînta, pururea-fecioară și preacurata Maică, ci numai În aparență, dokesei”14. Luîndu-se după un episod din Istoria lui Petru, toate celelalte izvoare vorbesc
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
37. Précis 13; Lemerle, Histoire, p. 129. 38. Petru din Sicilia, Histoira 116; Photius 22; 76. 39. Lcmerle, Histoire, p. 130. 40. Idem, p. 129, n. 43. 41. Idem, p. 130. Capitolul VIII Bogomilismul: un pseudodualism Dacă ne Închipuim că Satan este stăpînul lumii... atunci... nu mai poate să existe liberul arbitru. Martin Luther, De servo arbitrio 1. Izvoare Există un singur izvor direct cu privire la bogomilism, Întrebările lui Ioan (Interrogatio Johannis), un text apocrif adus din Bulgaria pe la 1190, În vremea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
anume stadiu, o vădită influență bogomilă, este posibil ca ele să fie mult mai vechi decît bogomilismul. 2. Prolog În ceruri Două izvoare sînt de acord cu existența a șapte ceruri 8, opt dacă socotim și cerul vizibil, făurit de Satan 9. Eftimie Zigabenos nu menționează decît un cer și un pămînt create de Dumnezeu și un cer și un pămînt create de Satanael (Samael), Într-un gest de imitare a lui Dumnezeu, lucru ce sugerează un dualism radical 10. Sathanas
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
inferioare, a Pămîntului (susținut de doi Pești), a Norilor „care adună apa oceanului” (tenentes pelagum maris)l3, precum și zona ultimă, unde se află Iadul, geena ignis. Totalul este de șapte niveluri superioare (ceruri) și șapte niveluri inferioare. Pricina căderii lui Satan este trufia. El maimuțărește puterea creatoare a Tatălui și vrea să domnească peste o Împărăție similară. În acest scop, căutînd un loc unde s-o Înalțe, cutreieră cele șapte niveluri inferioare, trecînd mai Întîi prin Poarta Aerului, apoi prin Poarta
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
nelegiuiri sînt Cain și sora sa Calomene 43. De la Adam, Eva Îl zămislește pe Abel, care va fi ucis de Cain. Ca să-l pedepsească pe Satanael, Dumnezeu Îl lipsește de particula divină - el, lipsindu-l astfel de orice putere creatoare. Satan devine atunci o ființă Întunecată și diformă (skoteinos kai dyseides), Însă Dumnezeu, În bunătatea lui, Îi Îngăduie să domnească mai departe asupra lumii 44. În continuare, Îngerii se unesc cu fiicele oamenilor iar fiii lor, giganții, se ridică Împotriva Arhontelui
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
botezul, Împărtășania, cultul crucii, cultul Fecioarei și al sfinților, al icoanelor și al moaștelor, ierarhia Bisericii, liturghia și rugăciunile ortodoxe. Singura rugăciune pe care o acceptă este Tatăl Nostru. Ei cred că edificiile materiale ale bisericilor sînt ascunzișuri ale lui Satan. Disprețuiesc bogăția și autoritatea și incită la nesupunere civică. Cu toate acestea, se prefac a fi creștini exemplari 54. Eftimie de la Mânăstirea Maicii Domnului mai adaugă acestui și așa impresionant repertoriu antinomist respingerea dogmelor Învierii din morți și a Judecății
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Pentru că, de fapt, nu e vorba numai de a descrie o doctrină manifest dualistă - ci trebuie mai Întîi să hotărîm dacă bogomilii erau sau nu dualiști. Am definit dualismul drept opoziția a două principii. Bogomilismul recunoaște opoziția dintre Dumnezeu-Tatăl și Satan. Dar putem fi siguri că Satan este aici principiul a ceva? Crearea lumii Îi este, la drept vorbind, atribuită de ereziologi mai degrabă lipsiți de scrupule. Dimpotrivă, mai multe versiuni ale Genezei bogomililor subliniază faptul că Satan, un Înger de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
numai de a descrie o doctrină manifest dualistă - ci trebuie mai Întîi să hotărîm dacă bogomilii erau sau nu dualiști. Am definit dualismul drept opoziția a două principii. Bogomilismul recunoaște opoziția dintre Dumnezeu-Tatăl și Satan. Dar putem fi siguri că Satan este aici principiul a ceva? Crearea lumii Îi este, la drept vorbind, atribuită de ereziologi mai degrabă lipsiți de scrupule. Dimpotrivă, mai multe versiuni ale Genezei bogomililor subliniază faptul că Satan, un Înger de mare rang, alungat din ceruri pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
dintre Dumnezeu-Tatăl și Satan. Dar putem fi siguri că Satan este aici principiul a ceva? Crearea lumii Îi este, la drept vorbind, atribuită de ereziologi mai degrabă lipsiți de scrupule. Dimpotrivă, mai multe versiuni ale Genezei bogomililor subliniază faptul că Satan, un Înger de mare rang, alungat din ceruri pentru că dorise să-l imite pe Dumnezeu-Tatăl, nu este autorul lumii inferioare, ci numai Meșteșugarul (demiourgos), artizanul care o modelează din elemente preexistente. Mai mult, Tatăl Însuși intervine În această acțiune. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
prea mult de cea a Bisericii, care face din Lucifer un oponent veritabil, Însă subordonat lui Dumnezeu. Ca și Biserica, bogomilii au grijă să pună accentul pe monarhia și pe atotputernicia lui Dumnezeu. Din pură bunătate Îi Îngăduie Dumnezeu lui Satan să domnească peste lumea pe care el și-a dat atîta osteneală s-o alcătuiască - și prin aceasta să o stigmatizeze. Astfel, dat fiind că Diavolul este arhitectul lumii, Însă nu este principiu a nimic, că Îi este subordonat lui
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
radical a doi Dumnezei și a două lumi, ca și Marcion; În mod destul de ironic, acest lucru nu atrage și dispreț manifest pentru trup. În concluzie, bogomilismul pare a fi original, nu dualist. CÎnd se ajunge Însă la trupul omenesc, Satan dovedește puteri creatoare efective. Deși lutul nu a fost creat de către Diavol, trupul omenesc este În Întregime făurit de el, după chipul și asemănarea sa, dintr-o materie umedă care conține multă apă (cel mai de jos dintre elemente) și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
pronunțat iz gnostic. Însă bogomilii dovedesc că nu e vorba de o simplă reminiscență livrescă, prin faptul că aplică Într-un mod totalmente creator principiul exegezei inverse la Cartea Genezei, activînd posibilități logice la care gnosticii nu se gîndiseră. Astfel, Satan este În același timp Arborele Cunoașterii și Șarpele; el o fecundează pe Eva cu coada, zămislind neamul arhontic al lui Cain, singurul neam care subzistă, din moment ce Cain Îl ucide pe Abel, și nu se face nici o mențiune, la bogomili, În legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cer, Însă catharii vorbesc despre un Spirit Rău, cu patru fețe, care amintește, la prima vedere, de simbolurile evangheliștilor (om, pasăre, pește și fiară). Acest spirit sălășluiește chiar În străfundurile universului. El a fost cel care 1-a sedus pe Satan cînd acest intendent 1-a vizitat (după Interrogatio, Satan a făcut Într-adevăr o vizită În Iad), iar Lucifer i-a sedus, la rîndul său, pe Îngerii cerești. Nu este imposibil ca descrierea acestui Spirit Rău să fie doar o
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
patru fețe, care amintește, la prima vedere, de simbolurile evangheliștilor (om, pasăre, pește și fiară). Acest spirit sălășluiește chiar În străfundurile universului. El a fost cel care 1-a sedus pe Satan cînd acest intendent 1-a vizitat (după Interrogatio, Satan a făcut Într-adevăr o vizită În Iad), iar Lucifer i-a sedus, la rîndul său, pe Îngerii cerești. Nu este imposibil ca descrierea acestui Spirit Rău să fie doar o vagă amintire livrescă a descrierii Regelui maniheist al Întunericului
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]