6,494 matches
-
un glumeț tragic. Fără Biblie, europenii, chiar și laureații premiului Nobel, dormeau în crăci. Știința și filozofia greacă sunt foarte folositoare, dar nu sunt mântuitoare. Prima carte mântuitoare și consolatoare pe continent — suverană — e Biblia. Există o carte a unui savant american care încearcă să motiveze științific Biblia. Asta e o prostie. Biblia are nevoie de știință cum am eu nevoie de Securitate. Luther, cât e el de eretic și de zevzec, a spus două lucruri extraordinare: că creația autonomă e
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
impostor. Cel mult îl compătimești. INGINERI Am auzit odată un profesor de la Politehnică; am avut impresia că asist la un balet de urși. Dacă într-un salon, într-un colț, unul fumează și tace, ăla e inginer... Inginerul e practic, savantul nu e practic. Când i s-a spus lui Max Planck, creatorul fizicii cuantice, că s-a mai găsit o aplicație, el a spus: care e, mă? Uite care... — Ca să vezi, nici nu m-am gândit! INTELIGENȚĂ Inteligența, oricât de
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
om întreg. Religia transformă poporul într-o masă de oameni culți. Între un laureat al premiului Nobel care nu s-a idiotizat complet și a rămas religios și un țăran analfabet nu există nici o diferență. Nivelul meu intelectual, chiar dacă sunt savant, nu depășește nivelul unui popă obscur din Bărăgan. Pentru că preotul ăla, în ritualul lui din biserica aia din lemn sau piatră, stă de vorbă cu absolutul. Nici o știință nu te duce acolo. Știința se mișcă asimptotic la absolut. Arta se
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
s-a destins, ochii au rămas deschiși, s-au încleștat liniștile vechi, cântecul a murit în urechi, un zbor de sânziene s-a amestecat printre gene. Aștept în lumea aceasta vie o Știință a morții să se scrie!* * * * Dialog cu savanții care vorbesc despre moarte, ca despre viață A muri înseamnă a trăi! Câtă spaimă sau indiferență măsoară cel care nu vrea să moară? Stau în fața paginii scrise de ei cu Adriana,verișoara mea, căutând în dicționar să răsară cuvântul salvator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
probleme, problematizarea reprezintă una dintre cele mai utile metode, prin potențialul ei euristic și activizator. La baza metodei stă conceptul de situație-problemă și de proces de rezolvare a acesteia, ceea ce echivalează cu introducerea elevilor într-una dintre următoarele situații: „a savantului pe drumul descoperirii, a inventatorului pe drumul invenției și a organizatorului pe drumul deciziei optimale”. Metoda constă în crearea unor dificultăți practice sau teoretice, a căror rezolvare să fie rezultatul activității proprii de cercetare efectuate de elevi; este o predare
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
început în „jocul erotic” cu dezinvoltura unui tânăr. Parcă nici nu ar fi existat acei vreo 20 de ani dintre ei. A intrat în discuție cu ea abordând tonul lui obișnuit, fără aere de atoateștiutor sau de „înțelept”, fără morga savantului care, vezi bine! numai el ar deține adevărul în orice problemă, având în vedere „pregătirea”, vârsta etc. Aproape neașteptat pentru Teodora, interlocutorul ei din tren (prima întâlnire) nu doar că avea răbdare să o asculte, dar era vădit interesat de
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
-i prea greu... acceptă Bărzăunul, dar că s-au transformat în lilieci... asta n-o mai cred nici dacă mă aruncați în mocirlă. Lasă-l în pace, Virgile, se amestecă iar Vlad. Tu nu vezi cît e de științific Bărzăunul?... savant, soro, nu te pune cu el! Uită-te la nasul lui cu picățele și-ți dai seama imediat cîtă știință poartă în bostan! În fața unor astfel de intervenții, Bărzăunul nu mai spuse nimic, pentru a nu-i stîrni iar pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
fața unei astfel de perspective, însemna un risc prea mare. Așa că se mulțumiră cu toții să-l privească cu admirație mută, dar și cu destulă invidie. Nea Petrică pocni din degete în felul său și zise convins: Cred că ai dreptate, savantule!... Dar unde-ar putea fi oare o asemenea intrare? O găsim noi, strigă Bărzăunul fericit că i se dă dreptate. Și porni ca din pușcă spre pietrele așezate în formă de unghi ascuțit. Nu departe de ele, rezemată de blocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ca apoi să urmeze o nouă Mare Implozie: materie, energie, galaxii, Sisteme Solare, planete cu viață și iar moarte și iar Marea Implozie. Totul în mii de miliarde de ani lumină. Evelin: Om trăi și om vedea?! Animație generală. Aurora: Savanții noștri apreciază că viața Pămăntului va mai fi de cinci miliarde de ani după care nu va mai fi locuibil. Vom dispare sau plecăm, dar unde? Evelin: Cu tehnica de peste cinci miliarde de ani veți putea pleca pe alte planete
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Legile mișcării și ale gravitației, forța de atracție a Pămăntului. Totul a creat o nouă știință: DINAMICA. Domnule Newton, sunteți membru al Academiei Universului din anul Pămăntului 1720. Vă felicit! Darwin: Domnul Ivanovici Mendeleev. „Sistemul Periodic”. Evelin: Care a permis savanților să prevadă și să caute existența elementelor încă nedescoperite pe Tera. Profesorul: Tabelul a fost perfecționat; elementele, așa cum a indicat domnul Mendeleev, au fost clasificate nu numai după 165 greutatea atomică ci și după numărul de protoni din nucleul atomic
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
clipă Din dulcele vieții gustăm și-apoi, nimic. Sus neclintiți stau aștrii, iar caravana-n pripă Pornește spre tărâmul eternului Nimic. Khayyam, cel care poseda o erudiție universală, afirmă că taina universului rămâne de nepătruns. Învăț în zeci de tomuri savanții ne-au tot dat. În mână c-un opaiț scrutând pământul mut. Mai mult decât feștila nici unul n-a văzut Și-n bezna cea eternă din nou au înnoptat. "Toată știința noastră cuvinte fără sens". Nici o logică, nici o filozofie nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
nu are de nici unele, așișderea, gândește și acționează! Întrebarea e: când nu acționează?!...Trebuie să nu pierdem instinctul „acțiunii” orice-ar fi! „Alba-neagra”jocul acesta - a fost inventat pentru ca cei păcăliți, fraierii, să se învețe minte. Oamenii de știință, marii savanți ai lumii, și nu doar ei, își pun neliniștiți întrebarea: „Cum să evităm sfârșitul lumii?”. Dar la cum să nu ne mai autodistrugem zi de zi, prea puțini se preocupă, dacă nu cumva nimeni! Când un „competitiv” sau mai mulți
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
noastră s-ar spune „Hâcăi“ sau „Hâcii“. Ne-am dat toți cu părerea, dar Nea Nebunelea a zis că părerea noastră nu contează și că el o să zică „lu’ Hâca“, că el scrie pe înțeles pentru toată lumea, și nu pentru savanți. Că avem o limbă dificilă. — Limba asta, măi băieți, ne atârnă pe mâini greoaie, ca un miel mort. Și s-a pus iar pe citit: Astfel, lu’ Hâca i se mai spune Turnesol, Geanta Popii, Musiu și în cât de
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
cursă, Nea Nebunelea, care conducea, le spunea pasagerilor la microfon câte un capitol din Istoria șamanismului românescu. Le zicea că Yakul și Hâca sunt cele două principii, mascul și femelă, care au existat dintotdeauna. Că existența lor e contestată de savanți, spre deosebire de alte arătări, cum e de pildă Găina de Cucuteni. Găina de Cucuteni este și ea o stricăciune care a străbătut istoria patriei. S-a crezut o vreme că acea pocitanie trăia numai în basme, dar recent ați auzit că
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
fost criteriile în funcție de care ne-au ales, pe mine și pe tine, deocamdată nu am mai văzut pe altcineva ca noi, pe aici, dar bănuiesc că ne-a ales, totuși, cineva, nu neapărat Dumnezeu, aș spune, poate vreo comisie de savanți ciudați - pensula răsucită în dreptul tâmplei, semn clar că părerea pictorului despre cei vizați nu putea fi decât una singură -, selectați de alți savanți, și mai ciudați, poate chiar de armată, militarii se ocupă cu afaceri din astea, aproape toate teoriile
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
dar bănuiesc că ne-a ales, totuși, cineva, nu neapărat Dumnezeu, aș spune, poate vreo comisie de savanți ciudați - pensula răsucită în dreptul tâmplei, semn clar că părerea pictorului despre cei vizați nu putea fi decât una singură -, selectați de alți savanți, și mai ciudați, poate chiar de armată, militarii se ocupă cu afaceri din astea, aproape toate teoriile conspirației acordă militarilor primele locuri ale podiumului, îi bănuiesc în spatele unor aparate nevăzute, analizându-ne fiecare mișcare, fiecare decizie, fiecare boabă de transpirație
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
care încă nu o accepta, deși ceva interior îi spunea omule, trebuie să faci ochii mari, clic, clic, fotografiatul nu este interzis, chiar dacă aici este trecutul, nu prezentul, clic, clic, nu te opri, poate fi experiența vieții tale, pictorul acesta (savantul acesta, de ce nu?, încearcă să te convingă, poate chiar el a pus totul la cale, în spatele zidurilor este un laborator, ar fi trebuit să mi ceară acordul, nu poți deveni cobai cât ai pocni din degete, îi dau în judecată
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Se mutară alături de Camelia și Mihai și, la rugămințile lui Beatrice, Petre reluă "poveștile din Câmpina": Două din ele sunt legate de Franța. Istoria noastră, în ultimele două veacuri, a fost mereu legată de Franța. Aici a locuit un mare savant, Hasdeu, filolog, lingvist, istoric, folclorist, marcantă figură culturală a epocii. Avea o fiică, Iulia, frumoasă și talentată, a făcut studii strălucite la Sorbona, a publicat poezii în franceză... A fost prima româncă ce a studiat la Sorbona. S-a pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
vieții religioase. Ceea ce nu înseamnă că la Bruxelles aceste teme nu preocupă. Dimpotrivă. Chiar în această primăvară la sediul Parlamentului European a fost organizată o amplă dezbatere privind raportul dintre știință și credință în lumea contemporană, la care au participat savanți de prestigiu (inclusiv laureați ai Premiului Nobel) și înalți prelați și gânditori creștini (în special din spațiul catolic). Specificitatea Uniunii Europene este dată de multiculturalism, plurilingvism și multiconfesionalism. În momentul de față, pe teritoriul comun european există șase mari religii
Instituțiile europene și religia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7224_a_8549]
-
Ștefan Cazimir Cu multă pietate - spunea Caragiale - mi-aduc aminte de savantul Cours français de Rhétorique, prima țîță de la care am supt laptele științei literare. [...] Din acest curs bătrîn, dar totdauna verde, al cărui imperiu nu i-l poate uzurpa nicio inovație, am învățat și învățăm nenumăratele feluri de stiluri - stilul... clar
La o reeditare by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8708_a_10033]
-
i-l poate uzurpa nicio inovație, am învățat și învățăm nenumăratele feluri de stiluri - stilul... clar, concis, pompos, ușor, măreț, simplu, sublim, patetic, larg, ornamentat, chiar înflorit și alte multe." Din păcate, remarcă scriitorul, "un singur stil a fost uitat savantul meu curs francez să mă-nvețe, unul singur - stilul potrivit, tocmai acela care-mi trebuia, singurul care se poate numi stil.ș...ț Așa că aceea ce cursul francez îmi spunea că erau deosebite stiluri nu era decît variația de atribute
La o reeditare by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8708_a_10033]
-
în orele de matematică. Mulți dintre colegii de clasă ai lui Barbu Brezianu s-au remarcat, mai târziu, în domeniul literaturii, iar redactorul revistei sus-menționate a fost un licean cu doi ani mai mare decât el, Mircea Eliade (1907-1986), ulterior savant de renume mondial, specialist în istoria religiilor, care a trăit și a predat în Franța și în Statele Unite ale Americii. Printre colaboratorii revistei s-a numărat și Eugen Ionesco (1909-1994), stabilit ulterior în Franța, chiar dacă n-a urmat aceeași școală
Un punct de vedere finlandez despre Barbu Brezianu by Profesor emerit Lauri LINDGREN () [Corola-journal/Journalistic/8714_a_10039]
-
nu e o adevărată carte de critică", autorul ei "nu îndrăznește" să-și revendice titlul de critic și "nu are firea unui cărturar". Spiritul său "e departe de a fi unul științific". Față cu morga scientistă și academizantă a atâtor savanți autodeclarați ai criticii, istoriei și teoriei literare (pe axa Mihail Dragomirescu-Adrian Marino), relaxarea lui Alexandru Paleologu are și o nuanță polemică. Ea se potrivește, fără îndoială, structurii culturale și naturii umane a personajului (boier vechi, adevărat, fără fumuri), dar este
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
Hasdeu sau setea de absolut (2001) și Opera literară a lui B. P. Hasdeu (2007), I. Oprișan a readus la lumină, la Editura Vestala, în excepționale condiții grafice, prin metoda anastatică, două importante reviste scoase de marele nostru scriitor și savant la începutul celei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, și anume: Foaea de storiă română, la Iași, în 1859, în "Anul Unirei I", cum se scrie pe pagina de titlu a primului număr, și Foița de istorie
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8760_a_10085]
-
nimic prevestit, eruptiv, rod al unei imaginații debordante, aflată într-o empatică și perpetuă comunicare cu natura lui Dumnezeu și cu însuși Dumnezeu. Cu un nivel mai jos, pătrundem de altfel într-un fel de mansardă, un spațiu întunecat, dar savant eclerat, unde sunt identificate o parte dintre sursele naturale de inspirație ale acestui artist temerar, obsedat de a readuce natura în cotidianul modernității. Până la urmă nu știi cum să te împarți între surprizele oferite de exponatele propriu-zise și admirația pentru
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]