562 matches
-
nu, totul e normal și asta-i culmea ! Mănâncă, glumesc, se roagă, dorm, mint, fac amor, luni, marți, miercuri, o săptămână, două, malaxorul lent, ceață, roți și rotițe, amânări, așteptare, iluziile, surdina, loviturile, aștrii, gâfâitul și ipotezele cotidianului, bruște surpări, scâncetul, în bezna și fumul și expoziile și tirul încrucișat și asaltul și retragerile de pe câmpul de luptă. Familii, salarii, speranțe, boli, camarazii modești și răbdători, apocaliptice probe de restrângere, mereu restrângere, prudență, perseverență resemnată, azi o mică bucurie, poate furăm
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
câte ore sau chiar mai devreme, câteva câte secunde. Bătaie cu unghia în lemnul ușii. Ar trebui răspuns la acest apel ? Continuă sau doar a reînceput, demult și acum : iată, încă și încă o dată. Toate puterile adunate într-un gâfâit. Scâncetul încearcă și izbutește bolboroseala : intră, intră, Lena. Nu e Lena, sunt eu, Ortansa... vine vocea îngroșată. Nu mai e de glumit, trei scurte salturi de cangur până în tavan, până la scaun, până la ușa dulapului împinsă repede, cu cotul. Învelit cu pătura
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
zi reușește căldura să spulbere puterile și concentrarea combatanților. Sunt ore când fibra se încordează : minte utilă în trup utilizat și cresc, una peste alta, schițele, profilurile, detaliile, ansamblurile, subansamblurile, traseele, cearceafurile de calc, notele, dosarele, mapele, agitația, fumul, țigările, scâncetele, tranzistoarele, cafelele, scâncetele, telefoanele, așa se naște Marele Monstru, prin conlucrare, inteligență și profesionalitate, zile și salarii și momente festive. Iată, domnul Stork revenit de la ședința de avizare are plăcerea să anunțe că proiectul drenajelor la rețele a fost admirabil
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
să spulbere puterile și concentrarea combatanților. Sunt ore când fibra se încordează : minte utilă în trup utilizat și cresc, una peste alta, schițele, profilurile, detaliile, ansamblurile, subansamblurile, traseele, cearceafurile de calc, notele, dosarele, mapele, agitația, fumul, țigările, scâncetele, tranzistoarele, cafelele, scâncetele, telefoanele, așa se naște Marele Monstru, prin conlucrare, inteligență și profesionalitate, zile și salarii și momente festive. Iată, domnul Stork revenit de la ședința de avizare are plăcerea să anunțe că proiectul drenajelor la rețele a fost admirabil notat, nu numai
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
îl mai uită pe Grefu, Luminița crede divorțul posibil, Tomski va avea televizorul la timp, la fel și Lupu, poate și Stoian nimerește, în sfârșit, la loto și- atunci apare mașina. Planșele, diagramele, schițele foșnesc pe toate birourile, cancanurile sporesc, scâncetele scad, sângele e iute, iute. Prinsese bine știrea adusă de Stork, când abia ai venit de la mare, odihnită, întinerită, disponibilă, cu-atât mai mult când ești singură și familia e plecată. Vera deveni mai sprintenă, tic-tac-toc, ca la șotron. Minijupa
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
mai puteam să-l cărăm pe Enkim, dar Runa mă Îndemnă să nu mă opresc. De-acum, nici că-i mai păsa că lăsam urme cu nemiluita, doar spunea: - Hai, hai. Se făcuse beznă când Runa scoase un fel de scâncet. Adulmecă, grăbită și-mi făcu semn să fac la fel. - Apă. Izvor. Râse. - Cumpănă de ape, Îmi zise. Ne-am repezit și, nu după multă vreme, am zărit izvorul pe care-l simțise. Gros cât brațul, țâșnea dintre stânci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Unul a ajuns la noi În sat acum câteva zile și m-a Întrebat de doi oameni albi și o femeie. A fost și el cu noi când v-am scos din arșiță. Pfuuh, ați avut noroc cu copilul, căci scâncetele lui le-am auzit, dar ați fost niște proști s-o luați prin inima nisipului cu pruncul după voi. Femeia voastră de ce are sulița ei? - Se trage dintr-un neam numai de femei și trebuie să știe să vâneze. - Ah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Minciuni! Era pixelualbastru! El este de vină! Rușine, Dinu Patriciu!". Când Băsescu îi făcea pe un procent însemnat dintre români „homosexuali", aceeași „elită" băsistă cu pretenții intelectuale, probabil că s-a simțit confortabil cu asta, căci n-a scos nici un scâncet! Și de când e lumea, se știe, cine tace, consimte... Când Băsescu făcea pe un ziarist „găozar", alți scriitori, cică de poezii și eseuri înalt-subtile, pline de hermeneutică aplicată, de post și trans-modernism, au considerat asta ca fiind o normalitate. Când
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
să-l sufere! O îngrozeau atingerile lui, își ura acum trupul care-l atrăsese, simțea doar oroare însă pe el nu-l interesa... își urmărea scopul cu precizie! Când o înțepă era uscată și bărbatul scoase un horcăit satisfăcut. Niciun scâncet din partea ei... pasivă îi urmărea mișcările tot mai înfierbântate. Își lipea gura senzuală de buzele ei strânse, trecea la sâni pasional, se antrenase în mod deliberat și parcă încerca s-o facă să uite răutățile ce le înfăptuise; bărbatului îi
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
pregătește de sfânta slujbă, aranjează odăjdiile și în final începe ceremonia de creștinare a copilului. Femeile nu se pot stăpâni, plâng mocnit, iar bărbații sunt posomorâți. Preotul ia copilul repede, îl cufundă în apă de trei ori conform ritualului, nici un scâncet și îl dă nașei să fie înfășat. O voce întreabă, - A murit ? Răspunde încetișor, plângând, mama pruncului, în vreme ce îl îmbracă în scutece noi, - Doarme! Îl așează pe dormeza încăpătoare, culoarea vineție se schimbă încet în paloare și doarme adânc, nimic
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
pentru ochi de la seviciul de sănătate în aprilie 1988, Thomas l-a sunat pe fratele său Henry ca să-i spună că fac o mare greșeală; va fi un scandal public. Henry i-a spus că exagera. Se va auzi obișnuitul scâncet de proteste, și pe urmă totul se va potoli. — Și am avut dreptate, nu-i așa? — Trebuia să mă înclin în fața raționamentului tău politic, ca întotdeauna. — E foarte simplu. Henry se aplecă și mai aruncă pe foc încă un buștean
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
pe micuț? Da’ nu-i micuț că-i micuță, apăi să vedeți cum o fost. De-abia am ajuns acasă de la servici și am coborât să duc gunoiul, când aud io p-aci prin întunerec un glăscior de cocon, un scâncet, înțălejeți. Io lucrez chiar la maternitate la bucătărie, cunosc plânsul de pruncuț și-n somn. Odată l-am auzât pă unu care plânjea la etaju’ tri, noi stăm la zece, vă dați seama. Noroc că l-am auzât că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
un copil necunoscut s-a năpustit asupra mea În plină viteză și m-a plesnit cu un plic peste față. Din plic a căzut o bucățică de carton pe care-am citit, scris cu majuscule decupate din ziar: „Crocodil Imită scîncetul copiilor, ca să-l atragă În capcană pe om”. Am ascultat cu atenție și, Într-adevăr, mi s-a părut că aud crocodili imitînd scîncete de copii dincolo de perete, În puterea nopții. CÎt despre portar, se făcea tot mai des că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
o bucățică de carton pe care-am citit, scris cu majuscule decupate din ziar: „Crocodil Imită scîncetul copiilor, ca să-l atragă În capcană pe om”. Am ascultat cu atenție și, Într-adevăr, mi s-a părut că aud crocodili imitînd scîncete de copii dincolo de perete, În puterea nopții. CÎt despre portar, se făcea tot mai des că nu mă cunoaște și nu-mi dădea drumul În bloc, așteptînd să-l rog cel puțin un sfert de ceas, să-i arăt cartela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
că înnebunesc așteptând ceasul când am s-o pot vedea și strânge din nou în brațe. În timpul nopții am ieșit de mai multe ori în curte, să spionez, și vedeam mereu lumină în camera inginerului, auzeam acolo glasuri, câteodată un scâncet, pe care nu-l ghiceam al cui poate să fie (Maitreyi, Chabù, sora lui Khokha?). Toate acestea mă alarmau nespus. Mă întorceam iarăși în jețul meu și mă trudeam să înțeleg ce pot să însemne vorbele Maitreyiei: Chabù a spus
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
făcută din bolovani; printre copacii din jurul casei aflate dincolo de rîu străluceau flash-urile aruncate de armele soldaților noștri. Trăgeau direct spre noi și Întîi vedeai flash-urile gemene, apoi auzeai bum-bum-ul sec, răgușit, ieșit din gurile de 76, și apoi scîncetul În crescendo al obuzelor care veneau spre noi și, trecînd pe deasupra capetelor noastre, se duceau mai departe. Ca de obicei, artileria era cam slabă. Nu erau decît patru baterii acolo, cînd de fapt ar fi trebuit să fie patruzeci, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
prea multă...Flăcările iscate din așchiile cobzei s-au mistuit repede, iar lemnele ude tot nu s-au aprins...Lupchii se tot foiau în jurul nostru, de parcă nu-și găseau locul. Uite-așa umblau blestemații! Uite-așa! O nouă trosnitură cu scâncet de corzi m-o trezit parcă dintr-un somn. Jos, la picioarele mele, zăcea țambalul, făcut surcele... „Incearcă și cu astea, bade Costâne, că nu mai avem mult de trăit...Ori ne mănâncă jivinele, ori înghețăm bocnă” - a vorbit vioristul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ghețișoara. I-am dus-o la cimitir. Bunica Leonora a făcut parte din familia albinelor. Șichy e o setteriță elegantă și inteligentă, Liselle o lebădă. Eu? Tano și-a pus botul în poala lui Șichy. Se lasă mîngîiat, scoțînd cîte-un scîncet de răsfăț ("Atotștiutoareo!"), cînd Miss Deemple nimerește "locul" de după ureche. "Ești un ideal de muiere, un balsam de muiere, o muiere terapeutică", traduc eu mîrîielile lui satisfăcute. Cîinele meu are naturelul simțitor. Umplu un coșuleț cu struguri negri pentru Șichy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
un castel confecționat din cărți de joc se dărâmă, la un moment dat, tot așa și castelul acesta al tău, construit din visele care te-au înlănțuit, se va nărui. Abia atunci vei fi liber... - Nuuuu... Vocea semăna cu un scâncet, aproape că se și vizualiza cerșind îndurare. Alături de el, Magicianul, cu spatele la râu, îi făcu (amical) cu ochiul: - Ba da. Iar tu știi că este așa. Nu mai scrii nimic pentru că te pierzi prin vise. Visele trebuie puse pe hârtie, iar
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
alții Mai apropiați de Încrengăturile fixate de Darwin-profetul Puși Într-un cântar unde burta Înfrânge sacrul omphalos și celelalte mizilicuri. 29.09.1960 S-a pritocit În mine toată ambra zeiască din atâtea Încercări irosite (Sunt cu Întrebările departe de scâncetul lumii) Mi-adie prin labirintul ce nu mi-l cunosc, făr’ să le chem, vânturi duioase Pentru tine, mamă, care m-ai născut Îndurerată de bucuria facerii, Mă Încearcă iară o reverie tandră spre lucrurile domestice Cât de mult Înseamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
buzunarul craniului său Soarele căzând spre lucruri domestice să-l lege-n lanțuri, Să nu scape ziua prea repede spre Întuneric Foarfecele timpului taie-n carnea materiei riduri gigantice, Visele nu pot astupa mlaștinile ce zac În sângele nostru Orice scâncet l-absorb aștrii bolnavi. 14.10.1960 Turme fără sfârșit răsar barbar Înainte, Zarea umplând-o de tropote ca-n vremi de-nceput Scuturile materiei se rup, se sfărâmă pline de viermi Ce colcăie grași-ntre idei și concepte putrede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
întruna: ― Mi-e foame, mamă! Și femeia îl ostoia, tîrîndu-l de mână, necăjită: ― Taci, maică, taci-taci! Mașina dispăruse cu mâna albă ca o turturică. Grigore Iuga se cutremură, parcă s-ar fi trezit dintr-un vis. Nu mai auzea decât scâncetul copilului, și mulcomirile femeii, și mormăitul babei: ― Fire-ar al dracului! Capitolul IV LUMINILE 1 Două zile Titu Herdelea avu să povestească ce-a pățit și cum a petrecut la țară. L-a descusut întîi doamna Alexandrescu, proprietăreasa lui, care
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și mormăi răgușit: ― Stai binișor... Stai, că doar nu te mă... Uite-așa! Nadina avu o cutremurare dureroasă. Se mai zbătu câteva clipe, apoi țipetele ei deveniră tot mai slabe, iar mâinile ei loveau numai ca niște aripi plăpânde. Apoi scâncetele ei se transformară în gemete sacadate, dominate, și acelea, de gîfîiturile flăcăului. Cu ochii strânși și gura întredeschisă, capul Nadinei se legăna mereu, în timp ce brațele ei încolăceau inconștient gâtul bărbatului care-i răscolea toată ființa într-o înfiorare amețitoare. Se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
strigă maiorul obosit. Numără-i cincizeci!... ― Aoleu, oameni buni!... Aoleu! Soldații o înșfăcară. Niculina, întinsă cu fața în jos și ținută de patru soldați, se zvârcolea țipând ca din gură de șarpe. Antonel se arunca la maică-sa, cu același scâncet de spaimă: ― Mămica mea!... Mămica mea! Când un soldat începu să lovească, Titu Herdelea, care șoptise mereu "îngrozitor, îngrozitor", ca să-l audă prefectul Baloleanu, își pierdu deodată stăpânirea și, apropiindu-se de Tănăsescu, îi zise revoltat: ― Domnule maior, ajunge!... E
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cu securitatea... Gh. P. doi: (îi spune ceva la ureche) Gh. P. unu:...da, și eu am turnat niște colegi... Gh. P. doi: (îi spune la ureche) Gh. P. unu:...da, și niște prieteni... Gh. P. doi:... (un fel de scîncet tot la ureche) Gh. P. unu:...da, și niște rude... Gh. P. doi: (geamăt, plîns)...eu... despre... niște... din străinătate. Gh. P. unu: (cu revoltă și rușine)...și eu..., că au fugit din țară... de silă... și ură... și disperare
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]