1,552 matches
-
nu îmi cadă, Portița noaptea să-o (prelung) vadă!. (rugător) Fântânile să găsească... Să bea apă, să-l trezească. GHEORGHE: (declamativ)Dumnezeu, ruga i-ascultă!... Dar apă nu beau prea multă. Cum să beau? Să ruginesc!... Păi, nu vreau să scârțâiesc. Câinii dacă-i scol, mă latră... (un „hâc!...” ascuțit) Și-o să trezesc strada toată. FLOAREA: (Îl prinde de mână să nu cadă) Gheorgee, Gheorghe, ce făcuși!.... (dând din cap) Iar fusăși de te pliși? Băutura, arz-o focul!... Asta ți-
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354783_a_356112]
-
nu îmi cadă, Portița noaptea să-o (prelung) vadă!. (rugător) Fântânile să găsească ... Să bea apă, să-l trezească. GHEORGHE: (declamativ)Dumnezeu, ruga i-ascultă!... Dar apă nu beau prea multă. Cum să beau? Să ruginesc!... Păi, nu vreau să scârțâiesc. Câinii dacă-i scol, mă latră ... (un „hâc!...” ascuțit) Și-o să trezesc strada toată. FLOAREA: (Îl prinde de mână să nu cadă) Gheorgee, Gheorghe, ce făcuși!.... (dând din cap) Iar fusăși de te pliși? Băutura, arz-o focul!... Asta ți-
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
Prin copaci, pe rămurele, Lăpădându-se de lene, Cântă vesel, păsărele, Înfoindu-se în pene. Dezmorțiți din geruri grele, Legănându-se pe-o sârmă, Doi cioroi, la turturele, Se zgâiesc, ochind o râmă. Un picior trăgând agale, O slăbătură de câine, Scârțâind din balamale, Duce-n bot un colț de pâine. Că de-acum în postul mare N-o să mai pupe găluște. Tare-i sunt zilele-amare! N-are vlagă nici să muște. Un moșneag, într-o sacoșă, Cu un măr și-o
VINE, VINE PRIMĂVARA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354812_a_356141]
-
Alin Pascal, care v-a aduce în studio cântecul maramureșean cu Lupu și Cornelia Rednic. În cadrul emisiunii, Paul Surugiu v-a pregătit mai multe surprize. Printre acestea se numără și un duet special realizat împreună cu Ozana, inspirat din piesă " Cine scârțâie fântână", interpretată inițial de Tiberiu Ceia, si preluată ulterior și de Paul. De asemenea, un alt moment deosebit va fi acela în care Fuego va interpreta, într-o manieră proprie, duioasa, apreciată de toți cei prezenți, o piesă monunentală din
FUEGO FACE SPECTACOL LA O DATA-N VIATA, PE TVR1, VINERI 17 MAI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354875_a_356204]
-
pământul sandwich între două felii de infinit, se prelinge din el,vâscos,macabru, viața, se scurge ca dintr-un miel sângele când măcelarul îi retează beregata cu gândul la sărbătoarea de mâine, noi mușcăm din uriașul sanswich înfometați și ne scârțâie printre dinți anii ne scopim cu o idee, scuipăm câte un smog de tușește Dumnezeu ...spre dimineață El obosește învățându-ne Rugăciunea Pământene cuvinte din care rupem Mușcându-ne limba. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Sandwich și rugăciune / Al Florin
SANDWICH ŞI RUGĂCIUNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355513_a_356842]
-
aforisme. A rămas singur, fără prieteni și frați, fără iubită și glorie, îmi povestea într-o marți profesorul, brus se auziră în ușă două lovituri de copită jucăușă, după zgomot se cunoștea că n-avea stil, nici inimă îndeajuns, ușa scârțâi retractil, intră o arătare, nici cal și nici faun, cu copite pe pleoape, se așeză pe scaun și spuse, destul ați vorbit, e rușine, să trecem la fapte și plânse cu lacrimi diamantine. Nici un vers nu poate șterge scuipatul aruncat
BĂIETE, ACUM EŞTI MATUR de BORIS MEHR în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356568_a_357897]
-
uitat să mai sune, ramura șoaptelor la tine-a rămas, dar cântă, tot cântă arpegii nebune, când tu nu mai vrei să ai glas. Terasa gândurilor îmi moare-n tăceri, dorul și el a rămas agățat, firul de strună mai scârțâie-un ieri pe un nor cenușiu, menuet suspendat. Ia, iubito, duminicile mele în tine și le alintă cu suflet de dor lasă lumină s-ajungă la mine, în ochiu-mi rănit unde visele-mi mor. Iubito, tu știi? munții mei mor
FĂ-LE DUMINICI de LEONID IACOB în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356627_a_357956]
-
m-am delăsat mai degrabă. Dumnezeu m-a îngăduit, a avut atât de multă răbdare cu mine, până când m-a lăsat să fiu foarte dezamăgită și de prieteni, si de mine însămi pentru că relația de prietenie pe care o aveam, scârțâia, în mare parte datorită mândriei mele și arogantei în relație. Mi-am dat seama că nu sunt în stare să am o relație cu un om, pentru că sunt atât de păcătoasa încât apar tot felul de frecușuri, si nu poate
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356594_a_357923]
-
a săracilor ce îngroașă rândul celor mai amărâți înfometați ai țării și se întreabă în timpul zilelor și al nopților fără somn ce vor îmbrăca și ce vor mânca în iarna care tot bate în fiece an înverșunată în ușa ce scârțâie îndurerată la gândul că se va închide pustie la fel ca robinetul gazului ce dacă este consumat nu poate fi plătit chiar dacă ar da puțină căldură pentru sufletele atât de triste ale sărmanilor români ce-și numără cu teamă fiecare
NICI LAIE, NICI BĂLAIE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356734_a_358063]
-
Noaptea pe lângă cimitir îmi era tare urât și locul cu pricina era așezat răzor cu morții. Luna strălucea ca fața unei fecioare și arunca razele ei galbene pe pământ. O javră de câine lătra în sat și fântâna încă mai scârțâia din cauza , probabil, a unei femei rătăcite. Mirosea a fum de paie în aerul rece al nopții. -De ce?- îl descos eu bucuros. -Pentru că-i știu trecutul, îi stiu chinurile și viața ei atât de tristă; Frida nu mai are
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
place! Tu mă-nvinui că metresă Mi-e lăcusta zvăpăiată? Cu picioare top-model!!! Nu te uiți că-s mititel? Te rog să deschizi îndată! Licuriciul vrea să doarmă, Gazu-n lampă-i pe sfârșite; Mi-s picioarele-amorțite ... Desfă ușa, scumpă doamnă! ... ” Scârțâind, ușa din tindă, Se desface ... la palat, Greierașul mi-a intrat, Iar prințesa, sus, la grindă Tot se leagănă și zice: „Lăutar de trei parale! ... Altu-n locul dumitale În genunchi putea să pice, Nu-l iertam! O știi prea bine
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355258_a_356587]
-
să mă îmbrac gros și să fiu bun până la / moarte azi-mâine nu va fi decât o lacrimă pe obrazul / meu fierbinte...” („Dragoste de mamă”). „Rondelurile îndrăgostitului” - constituie a treia secvență a volumului. Rondelurile păstrează forma fixă impusă de canon, dar scârțâie prozodic. Ritmul și măsura sunt încălcate flagrant și rămâne doar ideea ori tonul de rondel. Par mai degrabă parodii. Mai reușite: „Rondelul diligenței de Cipău”; „Rondelul superfericirii”. Ultimul grupaj de versuri este intitulat „Între viață și moarte”. Autorul părăsește tonul
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355542_a_356871]
-
unde mă așteaptă maica bună la lumină stelei, licărind, toarcem amintirea, ca pe lână... A plecat măicuța... A plecat măicuța casă e pustie poartă e legată cu un lanț de fier în grădină-s singuri butucii de vie cumpănă fîntînii scîrțîie de ger. Nu-i mai umblă pașii prin ograda nu mai strînge neaua cu lopata nu mai iese-n prag ca să ne vadă pe pridvor s-a stins, demult, mușcată.. Trist, Grivei, rămas langa căsuța c-a murit stăpîna lui
TOARCEM AMINTIREA, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355761_a_357090]
-
nu mai știu ce-o să mă fac, că tot scheorlăi ca un câine și rod lemnul din cerdac. nici nu știi ce mare-i iarba și ce rai în curte e! via s-a întins de-a oarba, iar portița scârțâie. dacă azi nu vii la mine, mă sui singur, o să vezi, și-oi culege, pentru tine, din cireș... vai, ce-o să pierzi! Referință Bibliografică: dacă azi nu vii la mine... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 899, Anul
DACĂ AZI NU VII LA MINE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346091_a_347420]
-
Joi, 17 Decembrie 2015 Dau cuvintele în clocot Și le-aud pe rând cum strigă, Mi se face dor de-Acasă, Ca de-un bruș de mămăligă, De mă văd vuind pe creste Cum voinicii din Posada, Sub opincile făloase Scârțâie pe drum zăpada Și auzul mi se umple De o hărmălaie sfântă, În târnațul plin de viață Îngerii din ceruri cântă Un colind pe care nimeni N-a putut să mi-l înfrângă, Și copilul dintre gânduri A-nceput încet
COLIND... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346126_a_347455]
-
alb, mi-am băgat un deget în zăpadă și amintindu-mi de tine ți-am desenat chipul, la geamul ce dădea spre curtea mea ai aprins o lumânare, un câine lătra, iar apa înghețase în căușul fântânii, poarta de la grădină scârțâia bătută de vând, în timp ce coboram în beci pentru a scoate o vadră de vin ți-am auzit vocea, mirosea a ceară de lumânare iar șura era goală dezbrăcată de boi și vaci, am dat la o parte păienjenii de la ușa
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368845_a_370174]
-
grâi- Cum treci parau” la Sasu, tai la dreapta cărărușa: Sus în dâmb* îi o căsuță, inge o trăit mătușa. Pareți s-or scorojât, varu” s-o gesprins pa colțuri; N-are cini să mai lipească vatra spartă pa alocuri. Scârțâie c-un geamăt lung țâțâna ge țâne ușa, Înlontru încă să samce sufletu” ge la mătușa. Pa stelaj* ș-acu” așceaptă un șustăr* alb pântru lapce Ce-l umplea mulgând gimneața, patru oi și două capre. Firongu* ge la fereasta
ÎN GRAI- de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368879_a_370208]
-
această exhibare a unui complex? De ce ați privatizat instituția prezidențială mai mult decât a făcut-o Traian Băsescu prin camarila sa afaceroidă? De ce numai prin vânzare de sine ne putem sincroniza unei Europe care (de aici din vest vă spun) scârțâie prin ateism și mașinism inuman, însă găsește totuși căi sociale de dialog. Și ele sunt chiar simțite de către oameni. Acest fapt nu înseamnă acceptarea istoriei, cu bunele și cu relele ei, ci pur și simplu înlocuirea ei cu o nouă
SCRISOARE DESCHISĂ PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI, DOMNUL KLAUS IOHANNIS de DARIE DUCAN în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368889_a_370218]
-
În final, când am reușit să epuizăm interminabilele noastre discuții, ne-am trezit iarăși liberi pe străzile orașului. Era deja seară, trecut de amurg. Pe bulevarde autoturismele veneau și plecau cu farurile aprinse iar tramvaiele se succedau unele după altele, scârțâind amarnic la curbe. Adelina și cu mine însă nu luam nimic în seamă, treceam fericiți sub ultimele raze ale amurgului zilei de mai. Ea trebuia să se întoarcă la București chiar în seara aceea, ca să nu creeze griji părinților. Am
PENULTIMUL EPISOD) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370893_a_372222]
-
șterge praful istoriilor sacre Așterne catedrale pe drumul osîndit Să nu se risipească, nefiind nicicînd iubit De sufletele sparte, obtuze, reci și acre Și zice-se că iarbă a-ncărunțit deodată, A obosit să crească pe cruci în cimitir, Si scîrțîie obada pe drum sub coviltir Se-nvîrte roată vieții prin pîntecul tău, fata. FOAIE VERDE DE ALBASTRU marți 2 august 2011 Foaie verde de albastru Roșu gri și negru roz Mai avem doar un sihastru Pe cîmpia cu rogoz Pe cîmpia
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
șterge praful istoriilor sacre Așterne catedrale pe drumul osîndit Să nu se risipească, nefiind nicicînd iubit De sufletele sparte, obtuze, reci și acre Și zice-se că iarbă a-ncărunțit deodată, A obosit să crească pe cruci în cimitir, Si scîrțîie obada pe drum sub coviltir Se-nvîrte roată vieții prin pîntecul tău, fata. FOAIE VERDE DE ALBASTRU marți 2 august 2011 Foaie verde de albastru Roșu gri și negru roz Mai avem doar un sihastru Pe cîmpia cu rogoz Pe cîmpia
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
șterge praful istoriilor sacre Așterne catedrale pe drumul osîndit Să nu se risipească, nefiind nicicînd iubit De sufletele sparte, obtuze, reci și acre Și zice-se că iarbă a-ncărunțit deodată, A obosit să crească pe cruci în cimitir, Si scîrțîie obada pe drum sub coviltir Se-nvîrte roată vieții prin pîntecul tău, fata. FOAIE VERDE DE ALBASTRU marți 2 august 2011 Foaie verde de albastru Roșu gri și negru roz Mai avem doar un sihastru Pe cîmpia cu rogoz Pe cîmpia
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
să călătorești... să cercetezi... să așterni pe hârtie năzuințe să răscolești istoria locurilor... să înveți trecutul să știi cum să iubești prezentul... Peretele dinspre nord - est, pe care, cu peste treizeci de ani, s-au instalat rafturile bibliotecii, începuse să scârțâie prevestind un geamăt de durere sub povara noianului de cărți. Din când în când, povara rafturilor răsuflă ușurată tocmai acolo unde spațiile au mai multă libertate, acolo de unde cărțile sunt preluate sunt frunzărite ori citite fie și pe diagonală! Esențializând
MONUMENTUL DE LA …URSOAIA! (LUMINA DE LA CERNICA STRĂLUCEŞTE ŞI ACASĂ) TABLOUL (SCENA) 2 de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370900_a_372229]
-
am simțit mai bine în sensul că chiar dacă insomniile nu au dispărut am avut parte de liniște, nu mai m-au chinuit senzațiile acelea ciudate. Apoi, vorba ta, mai e și bătrânețea, ce mai încolo și-ncoace, am început să scârțâim și nu prea mai avem remedii la îndemână. Mai tușim, mai b...m, ne mai mișcăm cu încetinitorul, dar totuși ne mișcăm, asta înseamnă că mai trăim și ăsta e scopul, mulțumirea. Bucuria nedisimulată a fost întâlnirea cu Anamaria care
ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI, ULTIMILE EMAIL-URI!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370930_a_372259]
-
aflu... Și mie mi-i de mirare, cum de mi-a rămas în memoria de la acea vârstă fragedă plânsul mamei și vuietul strașnic al tancurilor și altei tehnici militare sovietice, care trecea pe valea sărăturilor, iar căsuța noastră se cutremura, scârțâind toată din încheieturi. Tata a astupat ambele ferestre de la dormitorul cu «lejancă»* și cuptor cu horn, în care mama ne cocea pâine și plăcinte, dar asta mai târziu... Atunci, în octombrie 1956 sute de mii de unguri au cerut demisia
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]