577 matches
-
să se fleșcăie, buzele să dondăne, dinții să se clatine, gingiile să molfăie, genunchii să tremure, degetele să se facă covrig în cizme, nasul să-ți supure, urechile să se ceruiască, ochii să-ți lăcrimeze, spada ți-o uiți la scăldat, gâtul îți hârâie, burta îți ghiorăie și singur gândul îți mai rămâne vârtos: așa văd eu momentul când trebuie să fii mazilit. Dar dumneata, spătare, departe ești de vremea aceea - grăi Cosette. Câteodată suntem maziliți preventiv, pe când suntem încă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cum vă place!» «Nu-i de plăcut, e de al’ceva, problema cu sacu-n cap, di ploai’, că tot nu te apără - da-i vorba că-i ca cum...» «Că-i ca cum - ce? N-o ameți: ce-i cu scăldatul vostru?» «Ce să fie... La noi, omu, când vrè el să se scalde, se dizbracă di tăt - că noi nu-mblăm În schiloț’, ca boierii, noi, la scăldat, ne purtăm cum ne-o făcut mama. Și nu-i de rușâne, pi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ca cum...» «Că-i ca cum - ce? N-o ameți: ce-i cu scăldatul vostru?» «Ce să fie... La noi, omu, când vrè el să se scalde, se dizbracă di tăt - că noi nu-mblăm În schiloț’, ca boierii, noi, la scăldat, ne purtăm cum ne-o făcut mama. Și nu-i de rușâne, pi la noi, chiar dacă omu mai țâne-o mână pi dinainti - să știț’: ’i numa di formă, c-adica el are ce-ascunde... Da tot n-ascunde: gol-goluț, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
În casă. Mai bine să vedem ce-ți fac gionatele... Așa le zice mama picioarelor mele, pline de bube urâte pe sub genunchi - din pricina lor nu pot umbla, nu pot Îndoi genunchii, nu pot coborî la joacă. Le-am cules la scăldat, zice mama. Așa o fi. Din pricina gionatelor bolnave stau În calidor, Învelit În pături pân-la brâu. Și trăznesc a pucioasă, de parc-aș fi râios. Dar nu-s. Nu râie am adunat de la vale, la scăldat - altceva. Cu bube. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
sovietici. Oare În același lagăr cu tata? Sau Îi desparte, pe la mijloc, cu sârmă ghimpată? În cele din urmă, se Întoarce mama - prin față. - La ce-i trebuie devușcăi vata?, o Întreb. Are și ea bube la gionate? Culese de la scăldat? - Îmhî!, răspunde mama, privind În altă parte. - Eu n-am văzut picioarele ei, are ca mine, ca toată lumea, picioare? Mama nu apucă să răspundă: bate cineva În ușă. Aleargă, Încuie răsucind cheia de două ori - apoi Întreabă cine-i. - Șeful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Șterg tabla, desenez altceva - pe calidor. Din calidor le văd pe toate: Fetițele, fetișoarele, fetișcanele, fetele-mari, fetele-și-mai-mari (și mai mici) cu care m-am avut eu bine În viața mea, de la Mana. O văd mereu, mereu, din calidor pe. La scăldat o văd. Numai la scăldat, Într-o știoalnă de pârâu În jos, unde nu ne ducem niciodată, n-avem la ce, noi de scăldat ne scăldăm fie În dreptul satului, fie pe pârâu În sus, către Curchi. O bulboană frumoasă-coz; una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
avut eu bine În viața mea, de la Mana. O văd mereu, mereu, din calidor pe. La scăldat o văd. Numai la scăldat, Într-o știoalnă de pârâu În jos, unde nu ne ducem niciodată, n-avem la ce, noi de scăldat ne scăldăm fie În dreptul satului, fie pe pârâu În sus, către Curchi. O bulboană frumoasă-coz; una de pică; de, la soare te puteai uita, dar la ea ba; ce mai Încoace-ncolo, Zâna Zânelor Cosânzene. O văd Într-una, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Curchi. O bulboană frumoasă-coz; una de pică; de, la soare te puteai uita, dar la ea ba; ce mai Încoace-ncolo, Zâna Zânelor Cosânzene. O văd Într-una, o văd și când n-o văd, pe fata ceea. Acolo, la scăldat, pe pârâu În jos, unde nu ne ducem de loc, de loc, pârâu-i drept ca ața, n-are sălcii pe maluri, nu se fac știolboane: dacă s-ar face, oamenii le-ar astupa, ei au tăiat albia dreaptă acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
existat ca festival, Sziget a devenit ceva de proporții fenomenale (vezi www.sziget.hu). În fiecare an am impresia că, la un moment dat, insula nu va mai suporta atâta încărcătură umană și va ceda, înecată în apele Dunării, interzise scăldatului. Pentru că oricât de rea ar fi vremea (cei care am stat cu cortul cunoaștem bine senzația de umed constant), lumea vine în roiuri, valuri, torente, ca într-un pelerinaj. Sziget este expresia conviețuirii la comun, având libertate nelimitată de exprimare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
tare fierbinte. — Și ei. — Dar... Dacă ei tot nu sunt cuminți... căutam eu să înțeleg. — Pentru că nu sunt cuminți, îngerii lor sunt ceva mai supărați pe ei, pentru toată bătaia de cap pe care le-o dau. Ne întorceam de la scăldat. Adică noi, Plutonul lu’ Nea Aurică, cum ne botezase satul, și cu alți copii de prin vecini. Traversam lunca gălă gioși și plini de neastâmpăr. Smocurile rare de iarbă se îndeseau spre curba șo selei asfaltate, din care părea să
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
metropolă - o pată albă, vie, pe albastrul adânc al boltei - Îi gravase În minte un tablou de o splendoare ce rivaliza cu orașele de vis din O mie și una de nopți. De data asta Însă a văzut New York-ul scăldat În lumină electrică, iar romantismul i-a tras cu ochiul de pe afișul despre cursele de care de pe Broadway și a scânteiat În ochii femeilor de la Astor, unde a cinat Împreună cu tânărul Paskert de la St. Regis’. Când au pășit pe intervalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
lassi, lapte, bhang* și zdrang. Băuturi spirituale și mic dejun psihedelic cu fanfara solară. Deschide pupila, anunță lumina, rugina, fumul și rutina. Ars de soare, ars de stat, ars în cap, ars cu șlapi. Bine-ai venit în Varanasi la scăldat! Cu Shiva* pe Gange* Întâi însă la culcat în Yoghi House* central. Schimb de fum, atmosferă, alternat. Prea ne-am jucat, ne-am speriat și ne-am dat jos din trenul colindat. Dă-mi o țigară la schimb cu beede
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
erau, pentru Sammler, proiecte utopice. Acolo, În Est, accentul se punea pe bunuri de nivel scăzut, pe pantofi, șepci, pompe de chiuvetă și ligheane de tinichea pentru țărani și muncitori. Aici se punea pe anumite privilegii și plăceri. Aici pe scăldatul gol În apele paradisului et cetera. Dar Întotdeauna o anumită disperare care sublinia plăcerea, moartea așezată Înăuntrul capsulei de sănătate, ghidând-o, și Întunecimea făcându-ți cu ochiul dinspre soarele auriu utopic. — Deci te-ai certat cu Wharton Horricker? — E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
împotriva Franței ca pe un război-fulger până la capitularea dușmanului dintotdeauna: Rotterdam, Antwerpen, Dünkirchen, Paris, coasta Atlanticului... Astfel decurgea lecția noastră de geografie extinsă prin ocuparea de teritorii: lovitură după lovitură, victorie după victorie. Pentru noi, însă, înainte ca și după scăldat, demni de admirație rămâneau în continuare numai „eroii de la Narvik“. Stăteam întinși în nisip, ne prăjeam la soare, dar ne-am fi dorit din cale afară să fi fost și noi prezenți în fiordul cucerit prin luptă, „sus de tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
să vibreze și să distorsioneze imaginea acelui colț de rai. Încep să cred în Dumnezeu? Pescuiam până dădea soarele. Făceam kilometri întregii pe malul râului, după care ne întorceam, cu doi, trei eleni uscați de soare, la bindie, locul de scăldat al satului, traversând grădinile și livezile oamenilor, mâncând pe apucate ceapă verde, castraveții necopți, sau fructe abia ieșite din floare, bineînțeles nespălate, ajungând frânți către seară acasă la bunici, care ne făceau câte o omletă din zece ouă, într-o
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
digurile se rup și apa o ia la vale și ia și peștele spre bucuria celor care locuiesc prin satele pe unde curge. Gârla se umflă și trebuie să aștepți câteva zile până scade apa și să poți intra la scăldat și la prins pește. Deci, goi pușcă, cum am spus, intrăm să prindem pește. La vreo cinsprezece-douăzeci de pași depărtare de noi prindea pește de zor mătușa Măndița, zisă Pălădoaia, după numele bărbatului Palade. I se spunea Pălădoaia, fiindcă în
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
acolo, la primărie. Și totul, sau, aproape totul, la suprafață, a reintrat În normal. Au mai trecut niște ani. Pe un soare torid, În zi de sărbătoare, după ce a servit masa de prânz, Mereuță Pârjol a avut chef de un scăldat pe cinste. Și, nici una, nici două, s-a dezbrăcat, a urcat pe trambulină și, cu o voinicitate nenaturală, parcă, s-a azvârlit În apa, limpede și rece, a piscinei proprietate personală. S-a cufundat și n-a mai ieșit. N-
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
vii și pentru spălarea corpului, la exterior, pentru făcut baie. M-au întrebat nepoții: cum fac baie plantele și animalele? Leam răspuns că lor le face baie ploaia. Toate ființele vii se spală, fac baie. Pentru oameni este benefic și scăldatul și înotul, în bazinele din ștranduri și în special în stațiunile balneoclimaterice, cu ape bogate în săruri minerale, cu acțiune benefică asupra sănătății. 3.2.4. PĂMÂNTUL Noi, ființele vii, avem nevoie de pământ, pe care să trăim. „Noi vrem
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
petrece seara, totuși Keiko Kataoka sfârși prin a-i pune aceeași Întrebare. În seara aceea, era mult mai emoționată decât atunci când se Întâlneau cu Kyōko sau cu celelalte fete din bar. Bărbatul bea șampanie Krugg 1979, admirând priveliștea Tokio-ului scăldat În lumini. Pentru noaptea aceea pregătise trei dâre de praf prețios, trasate cu grijă, fiecare a câte zece centimetri, dar Keiko Kataoka nu trase pe nas decât jumătate dintr-o dâră. Voia săși păstreze luciditatea. Sunt cam patru ani de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
cei mai senini, somnambulii balamucului stârnesc furtuni cu fiecare resuscitare a memoriei. Sunt copii, nene Matei, nepoții matale pot fi. Ai fost ca ei, ai avut surori, ai avut frați, imaginează-ți că mergeți împreună la școală, la biserică, la scăldat. "Ce ore ai azi? Ce jocuri inventezi? Cum răspunzi doamnei învățătoare? Ai cerneală în stilou? Ai uitat abecedarul acasă? Bastonașele le-ai făcut drepte?" Sunt copii, nene Matei! Îngerii nu au sex, sexul crește odată cu sângele, ei au cerul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
câțiva de la APADOR Ch. Săracă lumea protestatară! Ficare dintre ele depusese în Parlament câte un proiect de lege: Mariana, social-democrata, pentru dezincriminarea prostituției, și Mona, liberala, pentru drepturile animalelelor. Gabriel Andreescu. Opere de caritate. De nivel înalt. Înotul e erotic, scăldatul este erotic, un peisaj poate să fie profund erotic, o masă gustoasă este erotică. Uneori până și sexul este erotic! Trimitere la ultimele cuvinte ale lui Ceaușescu din 22 decembrie 1989, de la tribuna Comitetului Central, adresate unei mulțimi în derută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Mopsy, care, evident, neavând nici o idee originală, se mulțumește să execute ceea ce i se ordonă. —Gata, mi-ajunge, zice Davey. Mă duc să mă culc. —Davey, te rog eu, nu mă lăsa baltă, îl implor pe un ton plângăreț. Ideea scăldatului la miezul nopții îmi pare dintr-odată nemaipomenită. Este o noapte minunată și apa era după-amiază destul de caldă, iar acum trebuie să fie numai bună. Dar nu vreau să fiu ca măgarul între oi în mijlocul acestor tăntălăi idiotizați de băutură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
e blestemat, nimeni nu urca acolo, nici măcar în ziua de azi. Pe deasupra, nu am fi îndrăznit niciodată să ne ducem acolo, însă prin tunel ni s-a părut cu totul altceva. Am pornit în explorare așa, uzi, cum eram după scăldat. Am ieșit din subteran exact la Râpa Dracului, pe fundul ei. Ni s-a părut ceva extraordinar și reveneam acolo aproape în fiecare zi. Pop făcu o scurtă pauză. Toma asculta povestirea bătrânului plin de curiozitate. Nu știuse de existența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mulți înțepeniseră de la frigul care se lăsa spre dimineață. Eram bineînțeles copil, cu spaimele de rigoare, și nu aveam nici o grabă să plec undeva. N-am nici o grabă să plec undeva ori să trec la ligheanul cu apă semiîncălzită pentru scăldat. În casa de la Brașov, probabil cea mai dură lipsă, mai grea decât a apei curente, era aceea a bibliotecii. Câteva zeci de cărți depozitate într-un cufăr greu în podul comun erau toată zestrea intelectuală a bunicilor. Temerile mele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
și priveam cu jind la tinerii îndrăgostiți ce veneau la râu să se scalde. De multe ori luam diferite chipuri de femei atrăgătoare; principiul meu este feminin, așa cum ați putut observa, și tulburam cu insolența mea tinerele perechi sosite la scăldat. Trupurile lor erau tinere și frumoase, limba mea veninoasă plescăia de plăcere să le cuprindă buzele roșii și cărnoase și să le aplice sărutul mortal. Îi îndrăgosteam ca apoi să-i țin la distanță, într-un chin insuportabil, departe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]