42,999 matches
-
se facă brusc liniște, să-mi pot auzi și dorul. Dar credeți că vreodată se întâmplă ce ne dorim? Ei bine, da! Spre seară, când mi-am spus că trebuie să mă întorc acasă, l-am găsit torcând morocănos pe scări. Ciufulit și murdar, m-am bucurat să-l revăd, deși nu știam cum s-o arăt. Tot el m-a scos din încurcătură, înfigându-și o gheruță în mine. Cu acest salut special, și-a făcut intrarea în dormitorul meu
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
specific persoanei-anume. Un melos vocal este un melos personal în cheie vocală. Pe relația cu sunetul, vocea este atât organul de manifestare cât și cel de identificare, ca glas (ton/timbru). În plus, ea este și modul de aducere la scară personală a oricărui sunet din afara propriului glas. Ca dat- din-afară, orice auzit, indiferent de modul (fenomenal sau factual), materialitatea (naturală sau culturală) și aspectul/estetica sunetului (brut/zgomotos sau filtrat/muzicalizat), este luat-la-sine (adus în propria persoană) spontan, prin vocalizare
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
de stare caracterială. Așadar, fără a-i modifica raporturile structurale interne și fundamentale (păstrându-l recognoscibil), DMz poate fi interpretat prin transpuneri în diferite registre și coordonate de instrumentare muzicală: transpoziția într-un alt registru octavic sau treaptă dintr-o scară temperată - pe coordonata ambitusului de înălțimi; modotempia, ca schimbare de tempo (valoare/treaptă de pulsație) - pe coordonata ambitusului de durate; orchestrația - pe coordonata conformațiilor timbrale/instrumentale; armonizarea (acordarea) - pe coordonata cadrului de rezonanță (structurilor verticale de înălțimi); modalizarea caracterului (major
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
de ansamblu. N.B. Rădăcina de vocal din termenul denumind registrele masei Vf se justifică în raport cu psihofiziologia auditivă. În mod reflex/spontan (din resortul arhetipului de imitare - cu rol major în integrarea prin comunicare), orice sunet auzit este tradus subiectiv, la scara propriului glas, ca voce. În același mod, o succesiune de obiecte sonore pendulând prin diferite registre spațiale (de înălțimi, timbruri sau intensități) generează impresia unei distribuții pe mai multe voci. Subliniem însă că nu punem în sinonimie conceptele de voce
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
prin melodie, ritm și expresivitate sau sens artistic. footnote>. La rândul său, cântecul poate fi monodic, dar poate avea și o altă sintaxă. În cele din urmă, aspectul de monodie rezultă firesc atunci când cântecul este scanat prin reducție vocală, la scara propriului glas. Dincolo de posibilitățile sintaxice, cântecul poate fi orchestrat pentru un instrument(ist) sau un grup, procedeu ce ține de dramatizarea muzicală. Acestui mod de prezentare i se poate sau nu adăuga un acompaniament, particularizând metaforic (pe plan interpretativ-artistic) rolul
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
complet de persoana ei. Nu cred că e posibil să te vindeci de dragoste după ce i-ai oferit toată persoana ta. Mi-am luat rucsacul, am dat din cap în semn de salut către femeia încă speriată, și am urcat scările până la camera mea. După ce am scăpat de hainele ude de pe mine, m-am trântit în pat cu privirea ațintită în tavanul alb. Nu prea avem ce să fac. Televizorul nu funcționa din cauza furtunii, reviste nu am reușit să găsesc, iar
ALECART, nr. 11 by Raluca Rîmbu () [Corola-journal/Science/91729_a_92906]
-
Aspecte ale relației timp - operă în actul sonor George Balint În mod curent, când ascultăm o operă muzicală, deja prin adjectivul de muzical îi și prezumăm o valoare estetică. În fond, la scară umană, a fi muzical înseamnă a fi cantabil, adică a putea fi abordat intonațional, printr-o redare vocală. Nu totdeauna însă muzicalitatea este reductibilă cantabilității și nu mereu autorul unei opere muzicale dorește să ne-o prezinte astfel. Uneori, muzicalitatea
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
OS prinzând-o la margine și, totodată, incubându-se ei. Această ermetică poziționare a TA în OS, îi anulează farmecul oricărei extensii spațiale sau respirații temporale. Conform acestei percepții, OS se identifică cu însăși marginea sa, care o limitează compact, la scara unei dimensiuni ireductibile, de factură elementară, nestructurată sau indescriptibilă compozițional. Este ca și cum, în raport cu timpul, OS ar avea o strălucire opacă, lipsită de transparența expresivă a intervalului. Totodată, TA este saturat de doar acea OS pe care o și mărginește. De
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
arabă din Al-Andalus se produce o îndepărtare, o diluție a legăturilor muzicale cu Orientul originar. Se modifică - deși destul de greu - parametrii fundamentali ai structurii muzicii venite din Orient. Influențele artei muzicale gregoriene duc la dispariția micro-intervalelor, ajungându-se astfel la scări muzicale complet diatonice, similare modurilor gregoriene. Se schimbă de asemenea și structura poemelor, precum și felul în care sunt repartizate silabele pe sunete. Deși muzica originară din Orient era una preponderent giusto-silabică, în Al-Andalus ea devine extrem de melismatică, sub influența
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
asupra peisajului muzical nord-african, influențele turcești făcându-se simțite chiar și în muzica practicată în sec. XX. În special în sec. XX, se remarcă o tendință de apropiere către muzica Orientului Mijlociu, prin introducerea micro-intervalelor, a unor noi moduri și scări melodice. Este o reîntoarcere la origini, la sursele primare ale acestei muzici, dar și o tendință dictată de rațiuni socio- politice. În special în a doua jumătate a sec. XX, se face simțită influența muzicii clasice occidentale, prin introducerea armoniei
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
acea perioadă. footnote>), Ibn Bajja de Saragoza transpunând repertoriul muzical cântat provenit din Orient pe o arhitectură muzicală de tip vizigot. Structurile muzicale vizigote s-au dovedit a fi împrumutate din muzica gregoriană. Această teorie poate fi confirmată prin examinarea scărilor muzicale diatonice lipsite de micro-intervale, existente încă în muzica arabo-andaluză de pe teritoriul Algeriei. De asemenea, structurile muzicale modale ce se regăsesc în unele regiuni algeriene nu sunt organizate conform principiilor muzicii provenite din Orient, audiția acestor repertorii inducând o puternică
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
footnote citat de Christian Poché în La Musique arabo-andalouse [Muzica arabo-andaluză], Paris / Arles, Cité de la Musique / Actes Sud, 1995, p. 46. footnote>) că nu a sesizat niciodată în muzica savantă algeriană existența micro-intervalelor. Salvador-Daniel remarcă totodată similitudinile extrem de evidente între scările modurilor arabo-andaluze și cele regăsite în muzica gregoriană. Metisajul diferitelor culturi și societăți existente în Al- Andalus se remarcă nu numai la nivel muzical, ci și la nivel lingvistic. În cadrul aceleiași suite de tip nouba, se obișnuia ca fiecare piesă
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
utilizată de către luth-iști. Așa se explică faptul că sunetele folosite - și deci denumite - în muzica orientală nu depășeau două octave. Acest ambitus - la care se adăuga variația înălțimii sunetelor - era suficient pentru a permite interpretarea majorității cântecelor. Deși treptele scării modale orientale sunt prezentate sub forma unei succesiuni cromatice, în realitate, în muzica de factură orientală nu există aceste succesiuni de sunete de tip cromatic. Melodiile nu comportă înșiruiri de sferturi de ton, așa cum sunt întâlnite succesiuni de semitonuri în
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
pentru PMR. Acest scor este un index compus din cinci parametri: 1. redoare matinală măsurată în minute (MST), multiplicat cu 0,1. 2. ușurința de a ridica extremitățile superioare (EUL 0-3) 3. evaluarea globală a pacientului de către doctor, utilizând o scară vizuală analogă (VASph) între 0 și 10. 4. durerea măsurată de către pacient, utilizând VASp între 0 și 10 5. măsurarea PCR în mg/dl. Scorul de activitate este util pentru practica de fiecare zi, informând medicul asupra remisiilor și recăderilor
Revista Spitalului Elias by SIMONA SOARE () [Corola-journal/Science/92033_a_92528]
-
adăugată unei fraze liturgice (sequentia=ceea ce urmează). Melodia versurilor (exceptând extremele) este dată de schema a a b b c c... n, acest paralelism desemnând în secolul al XV-lea procedeul de reproducere a aceluiași motiv pe diferite trepte ale scării muzicale. Secvența va rămâne marcată de silabism, coeziune formală și eleganță expresivă. Exemple de secvențe: Victimae Paschali laudes, Veni Sancte Spiritus, Lauda Sion, Dies irae, Stabat Mater. Începând cu secolul al X-lea în abațiile din SaintGall și Saint-Martial din
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
afro-americană. Prima colecție de Negro-spirituals a apărut după Războiul Civil. Stilul entuziast al melodiilor și textelor, îl depășește pe cel sobru și echilibrat al imnurilor și psalmilor metrici tradiționali. Muzica este inundată de limbajul popular, adesea modal, și folosește frecvent scări muzicale diferite, tipic folclorului american. Textele muzicii spirituale afro-americane (black spirituals) dezvoltă adeseori teme precum dezrobirea israeliților din sclavia Egiptului sau fuga negrilor, în partea de nord a continentului american, pentru a scăpa de sclavie. Tradiția evanghelismului muzical a continuat
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
desfășurate în fiecare lună. Eforturile lui Olivier Messiaen de a aduce meditația creștină în sălile de concert nu era ceva nou. Generația tânără a compozitorilor din secolul al XX-lea și-au însușit noile tehnici de compoziție aplicându-le la scară largă în lucrările corale, un prim exemplu edificator fiind compozitorul elvețian Arthur Honegger. Biblia îl va inspira să scrie multe din lucrările sale cu subiect religios, iar muzica lui J. S. Bach, pe care îl numește marele model, îl va
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
cu adevărat pe Dumnezeu, nu va mai iubi, nu se va mai îngriji de bani, de avuții, nici de părinți, nici de slava vieții, nici de prieteni, nici de frați și, peste tot, de nimic pământesc<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scara, P.G., LXXXVIII, col. 652. footnote>, în sensul că, în viața lui, acestea nu primează iubirii. Pe Dumnezeu Îl iubim pentru că este iubire, ni S-a revelat ca iubire absolută, pe om îl iubim pentru că Dumnezeu l-a iubit și l-
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
cu adevărat pe Dumnezeu, nu va mai iubi, nu se va mai îngriji de bani, de avuții, nici de părinți, nici de slava vieții, nici de prieteni, nici de frați și, peste tot, de nimic pământesc<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scara, P.G., LXXXVIII, col. 652. footnote>, în sensul că, în viața lui, acestea nu primează iubirii. Pe Dumnezeu Îl iubim pentru că este iubire, ni S-a revelat ca iubire absolută, pe om îl iubim pentru că Dumnezeu l-a iubit și l-
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
dată -dacă ne putem permite să tragem concluzii ferme în legătură cu stadiul în care a fost adusă țara în acest interval de timp sau dacă nu cumva este încă prea devreme. Pentru că, la urma urmelor, 24 de ani înseamnă puțin la scara istoriei. Recunoscând aceasta, cred că avem totuși dreptul să recurgem la o comparație extrem de simplă,extrem de intuitivă. Precedenta schimbare bruscă a evoluției noastre sociale a avut loc la finele celei mai mari conflagrații care a zguduit lumea civilizată. Unde ne
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
implementate direct de către clienții noștri. La Renania Academy Safety Forum au confirmat prezența o suită de companii partenere care sunt un reper în economia românească - vezi VEOLIA ENERGE ROMÂNIA, TRW AUTOMOTIVE, dar și alții, așa cum este UNIVET, care operează la scară europeană. Împreună am descoperit că nimic nu se compară cu efectele pe care le poate avea un dialog real cu mediul de business. Din schimbul de experiență, din realitățile clienților bazate pe soluții concrete și eficiente, implementate de companiile din
RENANIA ACADEMY SAFETY FORUM – la Zalau, Timisoara si Galati in luna MAI [Corola-blog/BlogPost/93802_a_95094]
-
și prădalnic mileniu al treilea, când lumea întreagă pare a îngenunchea în fața dictatorilor Noii Ordini Mondiale și ai New Age, când, în România lui EMINESCU, BRÂNCUȘI, ENESCU, tânăra generație este lăsată fără busolă, fără repere (morale, civice, culturale), fără o scară a valorilor și fără istorie, fără rectitudine și demnitate națională -, este cu atât mai salutară inițiativa scriitorului Victor Crăciun, președintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni (înființată acum un secol de Nicolae Iorga), de a dedica lui EMINESCU un
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
plastic, deoarece ar putea exista un risc de sufocare. Aveți grijă, de asemenea, de a reciclă bateriile, în condiții de siguranță. Învățați-vă copiii să-și lase jucăriile în locuri special amenajate pentru a evita accidentele. Nu lăsați jucăriile pe scări sau pe podea, în zonele aglomerate ale casei. Spuneți întotdeauna producătorului și autorităților publice, daca dumneavoastră sau copilul dumneavoastră găsiți o problemă de nesiguranță, lao jucărie. Nu ezitați să consultați site-ul sistemului de alertă rapidă al UE’s (RAPEX
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93849_a_95141]
-
Profesionisti din România, Dlui Președinte Doru-Dinu Glăvan, care a inițiat acest eveniment, precum și gazdei, Societatea pentru Cultură ,,Metarsis’’, prin Librăria ,, Semn de carte’’, Dnei Directoare Camelia Duca. Evenimentul acesta, a arătat Muguraș Maria Petrescu în continuare, a fost mediatizat pe scară largă, el fiind cunoscut peste tot în țară, printre prieteni, reviste literare, directori de edituri, scriitori, universități (de la Universitatea ,,Al. I. Cuza’; Iași până la Universitatea din Washington), diaspora din New York, revista de spiritualitate și cultură Lumină Lină / Gracious Light condusă
UZPR şi-a prezentat jurnaliştii scriitori, la Reşiţa [Corola-blog/BlogPost/93852_a_95144]
-
de a fugi din țară. Din acest punct de vedere, Omul care vine din Est este cartea unei societăți universale și pestrițe în miniatură, pentru că aici întâlnim de la masa confuză și difuză de ,,oameni care stăteau agățati ca ciorchinii pe scări și tampoane, purtând saci și boccele, după cum îi țineau cataramele și care duceau încărcături prețioase, conținând de-ale gurii, aduse de departe cu sudoare și sacrificii’’ (p. 9), până la barmani și chelneri de gară, leneși și somnoroși și care, în preajma
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]