733 matches
-
în melodramatic sau prin supralicitarea umorului atroce. Ca suport ilustrativ pentru diversele forme de umor pot fi menționate și scrierile lui Ion Băieșu. Ipostazele umorului sunt aici diverse, de la cel vesel, iscat din banale incidente cotidiene surprinse în nenumărate schițe, scenete și nuvele, până la cel negru, covârșitor, alături de grotesc și absurd în romanul Balanța. La Ion Băieșu însă, omniprezența modelului caragialian nu pare să complexeze, ci dimpotrivă, să confere un plus de valoare, să gireze buna calitate a comicului. Aglomerarea de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
-l neodihnește ca pe o cochetă batrână care se teme să nu se afle că are dinți falși și păr prepus"70, este cel al personajului Camil Petrescu din scrierea de debut a lui Eugen Ionescu Nu. Într-o veritabilă scenetă 71 caragialiană, urmărind avatarurile articolului ionescian defavorabil romanului Patul lui Procust, prozatorul "proustian" apare în postura ridicolă de literat vanitos, dispus să recurgă la "machiaverlâcuri" șantajiste pentru a evita publicarea "docomentului" ce-i putea submina poziția privilegiată în cadrul literaturii române
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
absurd este dată, exact ca în scrierea lui Caragiale, de neîndeplinirea condițiilor care ar asigura succesul comunicării și al demersului practic al celor implicați. Neînțelegerile și confuziile a căror corijare dezamorsează absurdul, alternează cu remarci care îl întrețin, ca în sceneta ionesciană amintită. Observăm, de pildă, în următorul fragment, interesanta elongație a dialogului de la cel care amintește de flecăreala benignă din schița lui Caragiale, la cel care anticipă surprinzător absurdul comic ionescian: CLIENTUL: Când ți-am spus adineaori că port numărul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mai purtat ochelari. Dar să căutăm. Adună numărul de la galoș cu numărul de la brișcă și cu cel de la casă și, făcând calculele dumitale, obținem, nu se poate altfel, numărul ochelarilor mei. 71 Același transfer al aluziilor intertextuale survine în finalul scenetei argheziene, când irelevanța întregii conversații, dată de inutilitatea solicitării (Clientul e orb), trimite atât la furia funcționarului din Petițiune, agasat fără scop de cetățeanul buimac și însetat, cât și la perplexitatea în fața oratorului mut, încercată de "prezențele absente" din Scaunele
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
absurdul urmuzian nu explorează niciodată ludicul verbal din discursul personajelor, ci, mai degrabă, între Caragiale și autorul Cântăreței chele. Puțin surprinzătoare la Tudor Arghezi, un artist prolific, proteic și mai ales, cu mare aderență la experiențele avangardei literare 73, aceste scenete străbătute de un umor absurd vesel, cu tentă satirică sublimată, anunță o anumită predispoziție spre înregistrarea sau construirea de cazuri și situații la limita normalității, care vor reține atenția și în paginile sale de proză. De cele mai multe ori în romanele
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Încruntă: — Nu sunt sigur dacă Înțeleg eu bine ce tot spuneți acolo. Haide, las-o moartă, Neumaier, doar știm amândoi foarte bine că afacerile de care te ocupi dumneata sunt mai mult decât par a fi, nu constau doar În scenete Înduioșătoare care au loc la tejghea. Suflă fumul și se uită la capătul trabucului: — Insinuați cumva că aș cumpăra marfă furată, Herr Gunther? Căci dacă asta faceți... — Ciulește bine urechile, Neumaier, că n-am terminat Încă. Clientul meu dispune de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
o lăsa pe ea să găsească soluția. Greșea de cele mai multe ori, dar își simțea obrajii arzând de pălcere că se dă importanță și gândurilor ei mici. Cel mai mult îi plăceau jocurile de-a teatrul. Imitau animale, păsări, oameni, mici scenete. Îl ruga să imite vorba înceată a bunicului. Îl ruga s-o imite pe maică-sa, o vreme el s-a împotrivit, a fost suficient să cedeze o dată. Îl privea cum merge, strigă, vorbește repede, gesticulează nervos și dezlânat. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
negri spuneau altceva; oricum nu putea să adoarmă fără mine). Trecea de la supărare la gelozie, mușcându-mă de gât sau de ureche, înainte să plece triumfătoare: „Culcă-te cu invențiile tale!“ Auzeam ușa dormitorului trântindu-se ușor, și mica noastră scenetă se încheia cu victoria ei. Alteori, rămânea cocoțată în brațe și mă lua la întrebări: „Ce faci? La ce te gândești la ora asta?“ „La vremurile de-altădată...“, îi răspundeam cinstit, adică imprudent. „Cum puneam toate prostiile de-obiecte deoparte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sistemul educațional; Un lot de elevi care va putea constitui un model de referință pentru implementarea unui curriculum elaborat în școală și/ sau dezvoltat pentru abilitățile de buni mediatori; • O colecție de materiale metodice: proiecte didactice; fișe de lucru/ evaluare; scenete; casete audio video; lucrarea „Medierea pas cu pas”; revista „Alternativa”, care vor putea fi valorificate/ valorizate la cursurile de training ce vor fi organizate în alte școli. 35 Buget: Categoria de cheltuieli Venituri proprii Alți finanțatori * Consumabile birotică și rechizite
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
Mușatescu, Aureliu Cornea, George Scrioșteanu. Mai apar fragmente din piesele Omul cu mârțoaga de G. Ciprian, Sminteala cuconului de Mihail Sorbul, Mitică Popescu de Camil Petrescu, Acord de Vintilă Russu-Șirianu, Greva încornoraților de Mircea Ștefănescu, Papagalii de Const. Rîuleț, o scenetă de Valeriu Mardare. După ce, la începutul lunii februarie 1929, Camil Petrescu și apropiații săi părăsesc U.l., conducerea o va prelua - cum se menționează abia peste un an - Șt. Brăiloiu, care păstrează în mare aceeași structură până la 13 iulie 1930
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
clopoței (trei acte și un prolog în versuri), comedie de succes, ce s-a jucat cu casa închisă, dar scoasă de pe afiș de o cabala a actorilor. Preocupată de rolul educativ al teatrului, publică în 1944 volumul Teatru școlar, cuprinzând scenete și piese scurte (Din vremea cronicarilor, Haiducii, Grigore Alexandrescu, Capră cu trei iezi, Doina). Un an mai târziu scrie comedia Nastratin Hogea (trei acte în versuri populare), mai mult o povestire dialogata lipsită de orice valoare dramatică, deschizând stagiunea 1946-1947
VERBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290487_a_291816]
-
și datorie. Amuzantă, dar facilă, Mincinosul sau O căsătorie la Grand Hotel e o „comedie locală”, adică localizată după Eugène Scribe. Hazul provine în bună parte din limbajul scâlciat, de altfel o specialitate a autorului, care exploatează același procedeu în sceneta Blond sau brun, de un comic absurd. Ceva din verva comediilor lui I. L. Caragiale se găsește aici. O spaimă este o comedie de salon, o farsă frivolă, în care doi soți își pun la încercare fidelitatea. În proză înclinația de
VELLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
, Victor (31. VIII. 1870, Satu Mic, azi Victor Vlad Delamarina, j. Timiș - 15. V. 1896, Petroasa Mare, j. Timiș), poet. Este fiul Sofiei Vlad-Rădulescu, autoare de versuri, proză și scenete dramatice, și al lui Ion Vlad, solgăbirău (judecător). A urmat școala primară și liceul la Lugoj, fiind coleg cu Ioan Popovici-Bănățeanul. Amândoi făceau parte din Reuniunea Literară, societate a elevilor români din Lugoj, a cărei activitate de cultivare a specificului
VLAD-DELAMARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290602_a_291931]
-
regizorul scenarist nu se împiedică de astfel de amănunte când are nevoie să expună ideea crimei care stă în spatele unei realități comic-grotești și pe care oamenii nu vor să o vadă. Sunt momente în care demonstrativitatea filmului coboară până la nivelul scenetelor satirice ale unei brigăzi artistice de amatori - Sandu (Marin Moraru) și Vasile (Valentin Uritescu) se acuză reciproc de fățărnicie, carierism, lașitate, prostie, după care se încaieră burlesc sub privirea calm dezaprobatoare a Puștiului. Este simbolizat chiar și Ceaușescu, de un
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
vor juca rolurile și a numărului de elevi care vor fi observatori 4. Stabilirea modului în care se va desfășura jocul de rol: - ca o povestire în care un narator povestește desfășurarea acțiunii și diferite personaje o interpretează; - ca o scenetă în care personajele interacționează inventând dialogul o dată cu derularea acțiunii; - ca un proces care respectă în mare măsură procedura oficială. 5. Încălzirea grupului (sugerarea unei situații ușoare). 6. Acordarea timpului necesar analizării situației și pregătirii participanților. 7. Aranjarea mobilierului dacă este
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
fizică și sport antrenează clasa în jocuri în care se cultivă spiritul de echipă Elevul est antrenat în jocuri de rol de lider și este recompensat, este învățat să piardă și să-și asume greșelile. - Se pun in joc mici scenete în care se pune accentul pe asertivitate, pe „a greși este omenește”, „minciuna are picioare scurte”, pe emoții și pe afectivitate. - În timpul orelor de curs elevul este solicitat constant, cu sarcini simple a căror dificultate este crescută gradual pe măsură
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
consiliere, educație fizică, limba și literatura română, educație civică va folosi mijloace și metode de a antrena și cultiva mijloacele de comunicare verbală și nonverbală ale elevilor, îi va instrui să fie asertivi, politicoși, respectuoși. - Se pun în joc mici scenete în care se pune accentul pe asertivitate, pe „omul se cunoaște după fapte”, „în unire stă puterea”, pe emoții și pe afectivitate. Elevul va fi antrenat constant în jocuri de rol. Intervențiile profesorului: - În timpul orelor de curs elevul este solicitat
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
câți dintre ei vor fi actori și câți vor fi observatori. 4. Se stabilește modul În care se va desfășura jocul de rol: ca o povestire În care un narator povestește desfășurarea acțiunii și diferite personaje o interpretează; ca o scenetă În care personajele interacționează, inventând dialogul odată cu desfășurarea acțiunii. 5. Li se acordă elevilor câteva minute pentru a analiza situația și pentru a-și pregăti rolurile. Se aranjează mobilierul din clasă, astfel Încât „actorii” să aibă cât mai mult spațiu. 6
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Vasilica Iloaia, Genoveva Gaţu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93549]
-
lui Vodă”, de D.Almaș (Mircea cel Bătrân, Stroe, flăcăul care confecționa “condeie” și observatorii); “Scrisoarea III” de M. Eminescu (solul, Baiazid, Mircea cel Bătrân, observatorii); “Stejarul din Borzești” de E. Camilar (Ștefăniță, Mitruț, moldovenii, tătarii, observatorii) etc. Aceste mici scenete au fost interpretate În clasă, În sala festivă În prezența părinților, la grădinița din apropierea școlii. Pentru a crea atmosfera epocii am procurat costume de la Teatrul Național sau și-au confecționat copiii costumele cu ajutorul părinților sau bunicilor. De un real succes
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Roxana Lupu Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93551]
-
lui impresionează plăcut prin tact și printr-un anume spirit de curtenie față de cititor. Câteva încercări de teorie, despre arta dramatică, despre patos, nu au însemnătate, dar opiniile despre teatrul vremii sau cele referitoare la limbă conțin idei bine gândite. Sceneta satirică O comedie tragică (1859) pune, de asemenea, în discuție probleme ale scenei românești. W. îndeamnă la consolidarea unui teatru național susținut de o dramaturgie cu rosturi etice, inspirată din actualitate. În ce privește limba română, o găsește dulce și armonioasă, dar
WINTERHALDER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290678_a_292007]
-
ciob de sticlă neagră. E (mă rog, a fostă pionier și, ca orice pionier mândru de cravata lui, se pricepe la o mulțime de lucruri. Până și la reinventarea poveștilor. De exemplu, l-a... tehnologizat pe șugubățul Păcală într-o scenetă jucată de colegi, la școală. „În traista de ciobănaș a acestuia, unde-și ținea fluierul, se afla ascuns, printre ceapă și mămăligă uscată - merindea dată de stăpân -, un mic aparat de radio-recepție. Prin el, Păcală înregistra tot ce punea la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
cu recensământul, acesta este adevărul” ! „...Acum sunt iar în pâinea mea. Adică la catedră. Dar orele nu prea sunt ore. Nu știu cum se întâmplă, dar întotdeauna trebuie să intervină ceva. Acum este Festivalul pioneresc și mai mult se fac drumuri și scenete decât ceea ce trebuie. Apoi vine Olimpiada. Elevii lipsesc, clasa se aerisește, eu rămân cu băncile. Așa, de pildă, s-a întâmplat în clasă la simpaticul Veconi. După ce, doar șase au mai rămas pe loc, Veconi s-a gândit să mă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
să doarmă dar în cur! Spirit Justițiar cu Rățoială pe Orizontală jovial-rațional și pe omul de lîngă mine îl mînă o atitudine, mă întorc numai către tovarăș, te înjur că te dau afară cu poliția dacă deschizi gura! bate șaua, scenetă efemeridă, să priceapă iapa schimbului de amabilități care umplu sala, jandarmul singuratic nu face observație celui de pe trei scaune, Iuon al tău șî Duore, în fine!... sta a lu' Fănică a lu' Cocean, a plecat Zane șî cu Andrei, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
măcar la bacalaureat. Profesori examinatori: L.Manoliu, L.Bodnăraș, D. Luchian, I. Mihăescu. Elevi: Mircea Șorodoc, I.Țurcanu, Ț. Șerban, L.Chemac (care avea părul sub formă de creasta de cocos, interzis în școala nouă) și I. Cărăuș. După terminare scenetei aplaudat de public, din nou Brăvescu și Vâlceanu, se angajază într-un dialog, pe tema „Chiriașii vechi și noi” Nu se putea încheia spectacolul decât cu piesa forțe, „Kalinka, Kalinka maia” pe care Vicu Dikman, o cântă foarte frumos, impresionând
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
de la Paști, după obiceiul vremii, toate promoțiile, de la liceele cu tradiție, organizau fiecare după puteri, câte un spectacol. În mod tradițional se prezenta o piesă de teatru mai mare cu un subiect legat de școală, studenție etc. și alte câteva scenete dar în mod obligatoriu cântece și jocuri tradiționale din Bucovina. Dacă spectacolul respectiv se bucură de succes, protagoniștii lui aveau prioritate de a intra mai ușor la diferite secții artistice ale societăților studențești, iar la balurile de pește vară, din
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]