1,504 matches
-
reprezentant al boemei interbelice. stilist inconfundabil, colorist de o rară delicatețe”, care a lăsat în urmă o operă impresionantă în evoluția filmului românesc. Profesoara Elena Saulea, care i-a dedicat un capitol în volumul "„Maeștri scenografi ai filmului românesc: cinci scenografi la rampă”" (Ed. Reu Studio, București, 2009), considera că creația lui Liviu Popa se remarca printr-un „anume rafinament și simț aparte al culorii, o atitudine boemă și extravagantă față de viață și o retragere în lumea formelor și a eternului
Liviu Popa () [Corola-website/Science/320273_a_321602]
-
așa cum era obiceiul la sfârșitul acestor desfânate ospețe, să se arunce în canal - cupele și platourile de argint aurite, ca un semn al disprețului pentru valori perisabile, meschin materiale. Se îmbrăca fără să țină seama de canoane, de moda actuală.”" Scenograful Liviu Popa a obținut, împreună cu Radu Boruzescu, Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) (1972) pentru decorurile la filmul "Felix și Otilia".
Liviu Popa () [Corola-website/Science/320273_a_321602]
-
II-a are doar 40 de minute. În afară de versiunile română și germană, a fost realizată și o versiune engleză de 93 de minute, care a fost difuzată pe plan internațional de către compania Columbia Pictures. Decorurile filmului au fost realizate de scenograful Liviu Popa, care lucrase și la "Dacii". Cele două civilizații descrise sunt prezentate în mod diferit prin detalii și compoziție de cadru filmic. Cadrele spațiale ale civilizației dacilor (munții, sala-peșteră de ceremonii) conțin elemente asociate cu naturalul: lemn, lână, piatră
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
prin austeritate și solemnitate, ei părând a fi parte din decor ca și stâncile munților. Corturile romanilor cuceritori au culori violente, în interior sunt acvile metalice, draperii, mătăsuri și catifele abundente simbolizând un fundal eroic și un lux teatral orbitor. Scenograful Liviu Popa a refăcut „aproape până la suprapunere” imaginile de pe columnă pentru a exprima sfârșitul civilizației dacice. Dacii sunt reprezentați în legătură cu mediul de viață natural, muntele și platourile vaste. Diferențele dintre cele două civilizații se exprimă și prin costume. Coifurile cu
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
doar de idei, pentru că la teatrul sovietic nu avea acces la momentul respectiv), iar pe de altă parte de experiențele colajelor și desenelor militante politice ale artiștilor dadaiști Georg Grosz și John Heartfield (aceștia vor deveni și colaboratori ai săi, scenografi și autori de desene și afișe pentru diverse spectacole). Pișcător dezvolta un teatru profesionist, cu actori profesioniști, care își propune să reprezinte pe scena problemele politice internaționale, într-un limbaj accesibil și dintr-o perspectivă a clasei muncitoare. Piesele se
Teatru proletar în Germania și Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/296106_a_297435]
-
interpretată de Orchestra Simfonică a Cinematografiei, dirijată de Constantin Bugeanu. Copia standard a fost finalizată la 30 noiembrie 1964. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 13.300.000 lei. Decorurile acestui film au fost realizate de arhitectul scenograf Constantin Simionescu. Acesta a colaborat la mai multe filme regizate de Mircea Drăgan, pe care-l considera un „regizor pedant, sensibil, care avea încredere deosebită în munca mea”. Decorurile realizate de el au scos în evidență epoca istorică în care
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
considerând că „epoca respiră prin fiecare colț de casă, prin fiecare zid de cetate sau conac, cu tot ce are în față”. Într-un interviu publicat în aprilie 2003 în revista "Clipa", tipărită de o organizație românească din SUA, maestrul scenograf a prezentat mai multe probleme întâmpinate în timpul realizării filmului "Neamul Șoimăreștilor", primul film în format ecran lat-color. Pelicula Eastman color folosită la filmări era de cea mai bună calitate, dar a cauzat câteva probleme neprevăzute. Simionescu a prezentat astfel problema
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
m-a obligat să dau o atenție specială combinației de culori. A fost necesar să colorez cadrele în care erau personaje, întrebuințând culori menite să evite o suprapunere cu culorile folosite pentru decor”". Munca susținută depusă de operatori și de scenografi a fost recunoscută de specialiștii în domeniu, filmul obținând Premiul de excelență pentru calitatea imaginii și pentru ingeniozitatea mișcărilor de aparat la al IV-lea Congres UNIATEC de la Milano. De asemenea, producătorul american de peliculă a acordat Studioului Cinematografic București
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
(n. 16 ianuarie 1944, Secuieni, județul Neamț) este un actor și scenograf român. S-a stabilit în anul 1975 în Franța. Este căsătorit cu Miruna Boruzescu, principala să colaboratoare. A realizat decorurile pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "Felix și Otilia" (1972), " Cu mîinile curate" (1972) și "Duhul aurului" (1974
Radu Boruzescu () [Corola-website/Science/327575_a_328904]
-
Mailand), „Îl Trittico” (Vlaamse Opera Antwerpen), „Nomade - Richard III.” (Stadsschouwburg Amsterdam, Deutsche Oper am Rhein, Düsseldorf), „Mitridate, Re di Ponto” (Théâtre Royal de la Monnaie Bruxelles și Theater an der Wien), „Faust” (Grand Théâtre de Genève) și „Îl trovatore” (Festivalul Bregenz). Scenograful a obținut, împreună cu Liviu Popa, Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) (1972) pentru decorurile la filmul "Felix și Otilia".
Radu Boruzescu () [Corola-website/Science/327575_a_328904]
-
Costel - Secrete de Familie”, un ultim sezon furtunos al grupului Vacanță Mare în cadrul grilei de programe Pro-TV. La începutul lui 2008, după o operație dificilă ce a constat în reconstruirea urechii interne ștăngi, Theodor Halacu-Nicon se intoarce că regizor, co-scenarist, scenograf, si operator de cameră pentru un nou serial TV, Prime Time, de această dată pentru postul PRIMA TV. Produce ca independent cu RAM Film: „17 - O Poveste Despre Destin]” (2008). „17”, acompaniat de muzică trupei "Paraziții" ia cu asalt audiență
Theodor Halacu-Nicon () [Corola-website/Science/311989_a_313318]
-
producție au fost Gh. Ioniță, Ion Doruțiu, Constanța Mauriciu, Dumitru Iliescu și Ralf Biok. Decorurile au fost concepute de Sever Frențiu, care a realizat schițele. Acesta și-a reziliat contractul în septembrie 1974, munca sa fiind continuată de ceilalți trei scenografi: Filip Dumitriu, Ioana Cantuniari și Richard Schmidt. Printre asistenții care au colaborat la acest film sunt de menționat Valentin Teșa (asistent de sunet), Valentina Bălan, Paula Dima și Mircea Ciocâltei (asistenți de montaj). Filmul a fost vizionat de conducerea Consiliului
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
Cheile Bicazului. Secvențele care prezintă luptele armate între polițiști și banda ce jefuia trenurile cu alimente și îmbrăcăminte destinate Moldovei au fost filmate în triajul Gării de Nord, timp de șapte nopți, la o temperatură de -23°C. Decorurile realizate de arhitectul scenograf Marcel Bogos au reușit să recreeze atmosfera Bucureștiului interbelic, ele fiind considerate de specialiști ca fiind de o mare inventivitate. Cadrele filmate de operatorul Alexandru David au creat și întreținut o atmosferă dinamică și alertă nu numai prin ritmul evoluției
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
Gabriela Nicolaescu a realizat costumele din marea majoritate a filmelor lui Sergiu Nicolaescu din anii '80 ai secolului al XX-lea, colaborând totuși și cu alți regizori precum Gheorghe Vitanidis și Mircea Daneliuc. Ea a lucrat în anii 1991-1993 ca scenograf la Teatrul de Nord din Satu Mare. Gabriela și Sergiu Nicolaescu au divorțat în 1993, iar scenografa și-a păstrat numele. Ea a emigrat în același an în SUA, obținând ulterior și cetățenia americană. Acolo a realizat costumele la filmul "The
Gabriela Nicolaescu () [Corola-website/Science/328990_a_330319]
-
mai multe locații. Datorită lucrărilor de reconstrucție, spectacolele se desfășoară la Sala Teatru³ (Teatru la Cub), Sala Pod Pogor Fiul, Sala Studio "Teofil Vâlcu" și Sala Uzina cu Teatru. Trupa este alcătuită din 36 de actori, 2 regizori și 2 scenografi alături de compartimentele manageriale, administrative și tehnice, și de alți numeroși colaboratori și invitați pe proiect teatral. Numărul premierelor pe stagiune variază (8-10 titluri), lor adaugându-li-se reluările spectacolelor de succes. Repertoriul, alcătuit pe baza valorii artistice a textelor propuse, pe baza
Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași () [Corola-website/Science/299858_a_301187]
-
(n. 26 martie 1931, sătul Tîmpa, comuna Bacia, județul Hunedoara - d. 3 februarie 1986) a fost un arhitect, actor, decorator de interioare, instructor artistic și scenograf român, decedat tragic într-un accident rutier în 1986. Născut la 26 martie 1931, în satul Tîmpa, comuna Bacia, județul Hunedoara. Studii la Liceul “Decebal“ din Deva, promoția 1950. Absolvent al Institutului de Arhitectură “Ion Mincu“ București (1956). Încă din
Liviu Oros () [Corola-website/Science/322193_a_323522]
-
au dispus exagerarea rolului jucat de comuniști în acea epocă și prezentarea unor aprecieri ale regimului comunist asupra regimului antonescian. Copia standard a fost finalizată la 9 martie 1974. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 3.704.000 lei. Scenograful Marcel Bogos a primit în anul 1974 Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru decorurile la filmele "Întoarcerea lui Magellan" și "Un comisar acuză". El a realizat decoruri de o mare inventivitate care au recreat Bucureștiul interbelic
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
Cineaștilor din România (ACIN) pentru decorurile la filmele "Întoarcerea lui Magellan" și "Un comisar acuză". El a realizat decoruri de o mare inventivitate care au recreat Bucureștiul interbelic "Un comisar acuză" fiind un film de suspans cu o acțiune liniară, scenograful a fost constrâns să realizeze un spațiu concret. El s-a folosit de interferențele de imagini-culoare pentru a identifica esența personajelor. Astfel, comisarul Moldovan este încadrat într-o gamă de culori dintre care dominante sunt albastrul (care simbolizează idealismul personajului
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
inspirat multe alte proiecte: un musical din Japonia, piese de teatru din Franța, Belgia, SUA, Turcia, Italia, Elveția. Este, de asemenea, tema a două simfonii în Italia și SUA, iar textul său a fost ilustrat de celebrul artist francez Moebius (scenograful filmelor Al cincilea element și Alien). Înainte de a deveni unul dintre cei mai de succes romancieri ai lumii a fost un hippie rebel, apoi autor dramatic, director de teatru, jurnalist, poet. În 1986 face pelerinajul la Santiago de Compostela, eveniment
Paulo Coelho () [Corola-website/Science/298308_a_299637]
-
cel mai notabil. Prin extensie, aceleași elemente ale stilului pre-baroc, care au făcut tranziția de la manierism, au devenit definitorii ale stilului baroc. Cei mai de seamă artiști europeni și, respectiv, de sorginte europeană: arhitecți, compozitori, filozofi, muzicieni, poeți, pictori, regizori, scenografi, scriitori și sculptori ai secolelor al XVII-lea, al XVIII-lea și al XIX-lea au avut un aport decisiv la crearea unei epoci istorice și al unui curent artistic ce poartă azi numele generic de baroc. Arcurile de triumf
Stil baroc () [Corola-website/Science/299634_a_300963]
-
Constantin (Costică) Simionescu (n. 19 septembrie 1926, București - d. aprilie 2004, București) a fost un arhitect și scenograf de film. A realizat decorurile pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "Neamul Șoimăreștilor" (1965), "Meandre" (1966), "Războiul domnițelor" (1969), "Brigada Diverse intră în acțiune" (1970), "Brigada Diverse în alertă!" (1971), "B.D. la munte și la mare" (1971), "Explozia
Constantin Simionescu (scenograf) () [Corola-website/Science/327568_a_328897]
-
numai pe peliculă. Tu vei avea în permanență satisfacție pentru ce ai clădit cu sârg și pasiune și tot pe atât, poate chiar mai mult, te va chinui durerea pentru ceea ce a trebuit să distrugi.”". Constantin Simionescu a lucrat ca scenograf de film, debutând în cinematografie cu decorurile filmului "Cu Marincea e altceva" (1954) regizat de Gheorghe Turcu. Colaborează cu mari regizori ai epocii: cu Haralambie Boroș în "Afacerea Protar" (1955), cu Manole Marcus în "Străzile au amintiri" (1961), cu Andrei
Constantin Simionescu (scenograf) () [Corola-website/Science/327568_a_328897]
-
domnițelor" (1969) și "Mastodontul" (1975), cu Sergiu Nicolaescu în "Osînda" (1976) și "Mihail, cîine de circ" (1979), cu Gheorghe Vitanidis în "Masca de argint" (1985) și "Colierul de turcoaze" (1986) sau cu Ion Popescu-Gopo în "Maria Mirabela în Tranzistoria" (1989). Scenografului îi plăcea să construiască decoruri care creau un efect de artificialitate voită cu care umplea spațiul natural. El a recreat atmosfera Bucureștiului de dinainte de război în "Afacerea Protar" (1955), atmosfera din conacele boierești (mobilă stil, obiecte etc.) în "Bijuterii de
Constantin Simionescu (scenograf) () [Corola-website/Science/327568_a_328897]
-
Protar" (1955), atmosfera din conacele boierești (mobilă stil, obiecte etc.) în "Bijuterii de familie (1957) sau un sat de coloniști de pe malul fluviului Mississippi în "Aventurile lui Tom Sawyer" (1968) și "Moartea lui Joe Indianul" (1968). Vorbind despre munca de scenograf de film și despre satisfacțiile ei, Constantin Simionescu a afirmat următoarele: "„Vreau să subliniez că ceea ce face din scenografia de film o munca pasionată, o artă, este documentarea pe care trebuie s-o întreprindă scenograful sub aspect istoric, social, cultural
Constantin Simionescu (scenograf) () [Corola-website/Science/327568_a_328897]
-
1968). Vorbind despre munca de scenograf de film și despre satisfacțiile ei, Constantin Simionescu a afirmat următoarele: "„Vreau să subliniez că ceea ce face din scenografia de film o munca pasionată, o artă, este documentarea pe care trebuie s-o întreprindă scenograful sub aspect istoric, social, cultural etc., pentru a crea veridicitatea timpului și locului în care se petrece acțiunea. În acest sens el cercetează biblioteci, muzee, locuri, construcții și tot, tot ce-i poate stimula imaginația și emoția artistică. Înarmat până în
Constantin Simionescu (scenograf) () [Corola-website/Science/327568_a_328897]