753 matches
-
sic !) pe care Romulus a urcat la cer?” (p. 33), dar nici o sursă antică nu pomenește despre vreo treaptă pe care ar fi urcat la cer întemeietorul Romei; Cicero se referă la pașii acestuia; § 16, p. 38: magnitudo animi - „măreția sceptrului (sic!)” (p. 39), fiind vorba, de fapt, de „măreția sufletului”; § 31, p. 56 : Qui templa occupaverit? - „Cine a pângărit (!) temple?” (p. 67); § 40, p. 66: Cethego... servire coegit eos... munera mittere, noctu venire domum ad eum, precari, denique supplicare - „să
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
lui Băsescu de a lua cu forța partidul. Un mix între o scădere catastrofală în sondaje și câteva dosare pentru oamenii lui Blaga, chiar și pentru Blaga însuși, ar fi fost o fereastră potrivită. Elena Udrea putea pune mână pe sceptrul puterii, printre altele, în urma unor noi alegeri interne. Cu un joc moderat spre șters, Vasile Blaga a ținut însă frâiele până când Udrea a părăsit partidul. Unificarea nu este exclusă PNȚCD, Forța Civică și Mișcarea Populară vor purta negocieri în zilele
Trei evoluții pe Dreapta după transferul Elenei Udrea de la PDL la Mișcarea Populară by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/32750_a_34075]
-
locuitori, reputați ca eretici, erau dușmanii evreilor. Clasa dominantă o formau fariseii, cu o doctrină relativ deschisă, chiar dacă în viața cotidiană se arătau deosebit de preocupați de respectarea purității și a Legii. Din punct de vedere politic, Galileea era stabilă, sub sceptrul lui Irod Antipa, unul dintre fii lui Irod cel Mare, vasal romanilor. El va domni între 4 și 39 d. Hr. și va iniția mari lucrări publice, în special construirea orașelor Tiberiada și Sepforis, în apropiere de Nazaret. Nu este
Întâmpinarea Domnului: Despre viaţa de copil a lui Iisus, copilul Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/70711_a_72036]
-
-lea) s-a luptat, o vreme victorios, cu turcii, dar n-a fost iubit în țară pentru asuprirea decretată asupra țăranilor. Și (autorul se sfiește s-o spună) n-a avut conștiința națională la vremea sa, de a uni, sub sceptrul său, cele trei țări române. Acest nimb simbolic vine din secolul al XIX-lea ("secolul naționalităților"), începînd cu monografia lui Bălcescu (neterminată) Românii supt Mihai Voievod viteazul, N. Iorga considerîndu-l, în 1895, un condotier pentru a-și modifica, apoi, radical
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
de Triumf mai multe expoziții: „95 de ani de la Marea Unire", „Marele Război al Reîntregirii Neamului" (fotografie și film), „Heraldica Marilor Familii Boierești" (efigii din bronz, fotografii), „Arcul de Triumf in Imagini" (fotografii, machete), „Marea Unire de la 1918" (coroanele și sceptrul regal reproduse 1:1, fotografii). Salonul Regal din Gara de Nord Tot pe data 1 Decembrie, de Ziua Națională a României, bucureștenii vor putea lua parte și la inaugurarea Salonului Regal din Gara de Nord, salon restaurat în forma din vremea Regelui Carol I.
1 Decembrie. Evenimente organizate de Ziua Națională by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/58966_a_60291]
-
femeii prin flatarea ei artistică. Spre deosebire de cavaler, care cucerește femeia, trubadurul o seduce. Primul recurge la armele vitejiei, al doilea la valențele talentului. De cealaltă parte, preotul nici nu cucerește femeia și nici nu o seduce, ci o supune sub sceptrul mîntuirii. Ce a mai rămas astăzi din aceste chipuri ale iubirii? Felul cum Ioan Pânzaru își încheie prefața dă un răspuns acestei întrebări: Citind această carte, ne putem întreba dacă îndepărtîndu-ne de Evul Mediu, în căutarea drepturilor naturale, a egalității
Între cavaleri și trubaduri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7469_a_8794]
-
comunist, și nu de "profesioniștii" recalificați de Măgureanu și ridicați în grade de Costinel și Mircică. De unde această încăpățânare vecină cu ura, când nu numai că se știe că împăratul e gol, dar și că înainte purta uniformă, iar în loc de sceptru avea un instrument de tortură? Postura imposibilă în care sunt puși Andrei Pleșu, Mircea Dinescu și Horia-Roman Patapievici, în calitate de membri ai Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, constituie nu doar o reacție a celor direct vizați, ci și răspunsul dat
Arcadia cenușie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14641_a_15966]
-
La om nou, nume nou. Apele cerului să te curețe. Tu ești Cel Înalt! Amin! (MARELE PREOT îi așează coroana și tiara pe cap. MAJESTATEA SA face câte un pas în direcția celor patru puncte cardinale și primește de la GENERAL sceptrul.) GENERALUL: Sceptrul de nepărtinire, Înălțimea Ta. MARELE PREOT: Și te unim pe tine prin sfânta taină a cununiei cu poporul tău. Patria ta este Împărăteasa ta. Să o cinstești și să o aperi așa cum se cuvine. MAJESTATEA SA: Împărăteasa mea
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
nou, nume nou. Apele cerului să te curețe. Tu ești Cel Înalt! Amin! (MARELE PREOT îi așează coroana și tiara pe cap. MAJESTATEA SA face câte un pas în direcția celor patru puncte cardinale și primește de la GENERAL sceptrul.) GENERALUL: Sceptrul de nepărtinire, Înălțimea Ta. MARELE PREOT: Și te unim pe tine prin sfânta taină a cununiei cu poporul tău. Patria ta este Împărăteasa ta. Să o cinstești și să o aperi așa cum se cuvine. MAJESTATEA SA: Împărăteasa mea supusă... (Cu
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
cupa peste cap.) Să curgă sângele și vinul! Beți! MĂSCĂRICIUL: Să înceapă cheful! (Către CURTENI.) Și legați-vă izmenele că vă scapă fundurile blege pe-afară! (Toată lumea bea, iar Sala Tronului se umple de gălăgie. MAJESTATEA SA își admiră coroana, sceptrul și cupa.) MAJESTATEA SA (către SFETNIC): Ți-a ieșit binișor. Dar putea să fie și mai măreț. (Către CURTEZANĂ.) Cum ți-a plăcut, Doamnă? CURTEZANA: Magnific, Înălțimea Ta. Orbitor! MAJESTATEA SA (către FOTOGRAF): Ai înregistrat totul? Totul, totul?... FOTOGRAFUL: Absolut
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
Răsplătește-mă că nu te-am făcut de râs. De-ai ști de câte ori mi-am mușcat limba. MAJESTATEA SA: Poate vrei să ți-o înghiți și ai nevoie de ajutor. MĂSCĂRICIUL: Știu, cu împărații nu-i de glumit. Ce falnic sceptru... Ai grijă să nu se transforme într-un șarpe! MAJESTATEA SA: Marș, câine! Plecați de lângă mine că mă sufoc! Plecați! Ce vă uitați așa la coroana mea?... Vă place?... Râvniți? Râvniți?!... (În Sala Tronului se lasă liniștea.) Atunci să vă
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
din nou, ostilitățile, făcîndu-și intrarea triumfătoare în București. România a avut noroc. Conferința de pace de la Paris i-a adus noile teritorii, ea căpătînd, pe drept, denumirea de România Mare. Un vis secular se împlinea. Și el se petrecea sub sceptrul regelui Ferdinand. Destinul a fost bun și cu el. Martha Bibescu, care i-a închinat, prin anii douăzeci, un extraordinar portret, publicat, mai întîi în franțuzește și, apoi, tradus, în 1930 și în limba română, socotește, în stilul ei inimitabil
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
refugiat, care ne anunțase că în acrostih scria "Jos Ceaușescu" sau "Ceaușescu criminal". Un alt motiv de distracție a fost publicarea pozei lui Ceaușescu, în aceeași revista,vorbind de la pupitru. În vreme ce în ziarele din țară, "Scînteia", "România liberă", poza avea sceptru, așezat lîngă mîna lui dreapta, în "Tribuna României" din poză - era aceeași - dispăruse sceptrul. - Ați regretat vreodată că ați plecat din România? - Regret tot ce am lăsat acolo: oameni, locuri, amintiri... Apoi regret că nu am participat și eu la
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
alt motiv de distracție a fost publicarea pozei lui Ceaușescu, în aceeași revista,vorbind de la pupitru. În vreme ce în ziarele din țară, "Scînteia", "România liberă", poza avea sceptru, așezat lîngă mîna lui dreapta, în "Tribuna României" din poză - era aceeași - dispăruse sceptrul. - Ați regretat vreodată că ați plecat din România? - Regret tot ce am lăsat acolo: oameni, locuri, amintiri... Apoi regret că nu am participat și eu la cele întîmplate în noaptea de 21 decembrie și după aceea. Dar unul din marile
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
la începutul acestor pagini? Este un pasaj din nuvela Hagi Murad a lui Tolstoi și se referă la țarul Nicolae I (1825-1855). Tizul său român din secolul următor n-a purtat, ce-i drept, coroană, dar și-a autoconferit un sceptru, primind cu acel prilej o telegramă de felicitare din partea lui Salvador Dali, publicată în ziarele noastre la 4 aprilie 1974: „Apreciez profund actul dumneavoastră istoric de instituire a sceptrului prezidențial". NOTA 1 Tom Ambrose, Despoți și dictatori de la Nero la
Țarul și emulii săi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/6750_a_8075]
-
a purtat, ce-i drept, coroană, dar și-a autoconferit un sceptru, primind cu acel prilej o telegramă de felicitare din partea lui Salvador Dali, publicată în ziarele noastre la 4 aprilie 1974: „Apreciez profund actul dumneavoastră istoric de instituire a sceptrului prezidențial". NOTA 1 Tom Ambrose, Despoți și dictatori de la Nero la Saddam Hussein. Editura Litera, București, 2009, p. 19. 2 Sigmund Freud, Introducere în psihanaliză. Prelegeri de psihanaliză. Psihopatologia vieții cotidiene. Traducere, studiu introductiv și note: Dr. Leonard Gavriliu. Editura
Țarul și emulii săi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/6750_a_8075]
-
vai!.../ Și n-am auz să mai ascult alt grai/ decât al meu, al bietei mele hume.// Călătorii, vecinătăți de lume." Charles d'Orléans și-ar fi privit cu mândrie succesorul la tronul rondelului. Pentru scenă, i-ar fi trecut sceptrul, mantia și tristețea exilului... Dinu Ianculescu, Un gând, un chip știut, un vis, un timp..., Editura Vinea, București, 2002, 75 pag.
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
mult prezentul și viitorul, decât trecutul. Formulată în felul acesta, ea nu e lipsită de pertinență. Un popor predispus la nostalgii, precum al nostru, ar trebui, din principiu, să se ferească de fetișizarea trecutului. Caii albi ai lui Mihai Viteazul, sceptrul de aur al lui Ștefan, barba colilie a lui Mircea, invocate în exces, ne-au transformat în niște nostalgici păguboși, mereu cu un ceas, cu un secol, cu un mileniu în urma istoriei. Aici, însă, e vorba de cu totul altceva
Fanții catodici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17190_a_18515]
-
să se impună ca un tiran, fu legat de eșafod cu lanțuri grele. Apoi fu pus pe scaunul de tortură. Supliciul începu prin așezarea - spre batjocură - a unei coroane de fier pe cap. Fu silit să țină în mână un sceptru de fier. Atât coroana, cât și sceptrul erau înroșite în foc. Apoi îi fu lăsat sânge din arterele principale, iar fratele său trebui să-l bea. În jur se aflau cei mai cutezători dintre tovarășii săi, care fuseseră înfometați timp
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
legat de eșafod cu lanțuri grele. Apoi fu pus pe scaunul de tortură. Supliciul începu prin așezarea - spre batjocură - a unei coroane de fier pe cap. Fu silit să țină în mână un sceptru de fier. Atât coroana, cât și sceptrul erau înroșite în foc. Apoi îi fu lăsat sânge din arterele principale, iar fratele său trebui să-l bea. În jur se aflau cei mai cutezători dintre tovarășii săi, care fuseseră înfometați timp de trei zile. Acum li se porunci
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
poziția îndelung meditativa a lui Buddha. Somnolent că un nou-născut, buimac și concurând că viteza de reacție melcul, dl Ciorbea și-a dat seama că țărăniștii n-au făcut nimic abia după ce - probabil tot în timpul somnului - a scăpat din mână sceptrul prim-ministerial. Deși el, și nimeni altcineva, a asigurat alinierea lină a dezastrului iliescian cu cel constantinescian, dl Ciorbea susține că n-a fost lăsat să facă nimic! Că n-a făcut nimic, e clar. Dar de ce iese abia astăzi
Buddhismul, variantă crestin-democrată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17929_a_19254]
-
înfocate și creează mode printre prozatori, celălalt trece neobservat. Pe bună dreptate? Rămâne de parcus și de aflat: "cu focul/ ascuns în tulpină de trestie/ în poală cu fructe/ proaspăt culese din grădina/ maicii domnului și în mâini cu un sceptru, în/ formă de fanion CFR/ și cu o măciucă, sprijinit în coasă, acolo și/ la brâu cu/ un cosor de tăiat strugurii, la ultimul vagon,/ în cabină, frânarul învârte o roată/ uriașă și oprește o dată trenul de marfă în haltă-
Tinerețea unui demon by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9767_a_11092]
-
al începuturilor, dar dincolo de ea, o permanentă căutare a peisajului părintesc, Grecia maternă și România paterna. De altfel, natura orientala este mereu prezentă în casa de pe Avenue Hoche din Paris, în saloanele căreia se puteau admira „ portrete de strămoși purtând sceptre și coroane. Strămoși din partea tatei, domnitori peste Dunăre și Carpați, îmblânziți de sângele mai plăpând al mamelor și șotiilor lor grecoaice .” ( v. Anna Brâncoveanu de Noailles - Cartea vieții mele, Marcel Proust - Scrisori către Anna Brâncoveanu de Noailles, Argument, cronologie și
De la obsesia dezrădăcinării la visul Europei Unite by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/3539_a_4864]
-
oraș de cîmpie înțesat de o neverosimilă pegră citadină, de altă parte altarul făgăduințelor de afirmare într-o țară clădită pe hierofania capitalei în comparație cu provincia. De o parte, grosolănia agresivă a urbei regățene, de alta conștiința că firul ierarhiilor și sceptrul valorilor se face și se desface la București. Enumerarea argumentelor în favoarea sau în dauna Capitalei se poate întinde într-un pomelnic lung și copios, de aceea e mai nimerit să reținem că fiecare imbold de ponegrire își găsește un antidot
Reședința domnească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6166_a_7491]
-
pînă atunci lumea este pusă sub semnul întrebării, iar simbolul pe care ele îl întrupau în ochii credincioșilor începe să se stingă. Tradiția este privită ca o povară obscură aducătoare de constrîngeri nedrepte, iar autoritatea, fie cea emanînd din umbra sceptrului ecleziazistic, fie cea înălțată în jurul tronului imperial, începe să nască suspiciuni. Convențiile se risipesc, docilitatea ancestrală se spulberă și, pe ruinele lor, o nouă autoritate prinde gustul semeției: rațiunea. Ofrandele închinate acestei facultăți mirabile de la care gînditorii așteaptă tot mai
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]