88,416 matches
-
de încărcătura sterilă a spuselor fără un rost evident. Spectatorul ar vrea să-i urmărească, mai ales că uneori i se pare că situațiile au haz, dar când crede că a prins firul demonstrației, lumina se stinge, locul acțiunii se schimbă și odată cu el apar și alte referințe culturale, durata efortului de adaptare o depășește pe cea a dialogului sau a monologului următor: când zici că ai înțeles, ei sunt deja în altă parte, sugerează că ar fi cazul să râzi
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
-mi întâmplări de-ale confraților. Text neapărat trebuitor istoriei noastre culturale secundare, a mărturiilor ei mărunte și semnificative. Încep cu introducerea la acel articol scris pe la mijlocul regimului trecut, la G. L., cum a fost conceput el pe atunci, fără să schimb nici un cuvânt: Vorbim așezați la un birou (al lui Al. Cazaban n. n.) și când o hârtie alunecă și pică pe podea, el înjură tinerește, venind la anii săi de demult. Când nu-și aduce aminte de ceva, își înfige mâna
Fără șase 100 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13573_a_14898]
-
serii o aduce un tînăr regizor, foarte la modă, din Berlin,care citește din poeziile lui Brecht. Din păcate le citește ca un elev de liceu, și alege chiar pe cele mai cunoscute, ca, de exemplu, Schimbul de roată: “Șoferul schimbă o roată. Nu-mi place locul de unde vin, nu-mi place locul unde mă duc. De ce îl privesc pe șofer cu nerăbdare ?” Brecht a scris aceste versuri la bătrînețe, în RDG, probabil au un sens politic. Înțeleg că unii scriitori
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
să le putem utiliza în mod fantezist. M. C. - Care sînt, după dumneavoastă, raporturile între filozofie și imaginar, între literatură și imaginar? J. J. W. - O primă constatare se impune astăzi, și anume, raporturile între filozofie și literatură s-au schimbat mult în secolul al XX-lea, pentru că filozofia, mai mult ca înainte, a considerat că operele literare, textele romanești în special, erau o altă modalitate de a spune totodată adevărul, de a produce sens și, poate chiar de a problematiza
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
greșeală este relativă în aprecierile criticilor. Poate că ar trebui să folosim alt cuvînt. Opinia „corectă” e aceea pe care talentul unuia sau mai multor critici o impune la un moment dat. În raport cu această „normă” apare greșeala. Cînd „norma” se schimbă, greșeala devine, eventual, corectitudine. Cam așa se întîmplă. În fine, autorii țin seama în felul lor de opiniile criticilor. Glumind, aș spune că țin seama mai ales de opiniile favorabile. Dar e greu de stabilit cînd și cum opinia critică
SCRISORI CATRE EDITORIALIST by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13585_a_14910]
-
în ADEVĂRUL: “PSD pregătește pentru iarna preelectorală facturi de vară la întreținere”. Ceea ce ar putea însemna că vom avea o iarnă subvenționată de guvern, dar nu se mai știe ce ne așteaptă după aceea. l Partidul de guvernământ și-a schimbat încă o dată purtătorul de cuvînt. Dan Matei Agathon a fost despovărat de această funcție, pentru a i se da prilejul să se afirme și lui Bogdan Niculescu Duvăz, până nu demult pedist înfocat. Și, mai zice PSD-ul, această schimbare
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
Niculescu Duvăz, până nu demult pedist înfocat. Și, mai zice PSD-ul, această schimbare s-a produs și pentru că dl Agathon are prea multe pe cap, ca secretar general al partidului. Și noi care credeam că dl Agathon a fost schimbat fiindcă nu rata nici o ocazie să debiteze prostii în public. Ne-am înșelat, de fapt PSD i-a acordat repaus vocal ocupatului domn Agathon. Un titlu optimist în EVENIMENTUL ZILEI: “Legea privind combaterea violenței în familie intrată ieri în vigoare
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
acum... Pe mine mă interesează starea unei scrieri asupra căreia vrei să revii cu gândul de a o perfecționa, eventual, de a o aduce la zi... Romanciera franceză constată că micul ei roman epistolar nu numai că nu și-a schimbat „acustica”, dar aceasta se dovedește a fi la fel ca altădată, după cum, într-o sală de concert, executându-se aceleași fantezii beethoveniene, ele răsună în spațiul fizic al sălii precum odinioară. Bagajul meu critic se îmbogăți, astfel, cu o expresie
Acustica unei cărți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13597_a_14922]
-
destulă întârziere revista Cuvântul nr. 5-6/ mai-iunie 2003, și poate nici n-aș fi făcut-o dacă nu mi-ar fi atras atenția un textuleț de pe prima pagină (însoțit de o fotografie), care anunță amenințător: Ioana Bradea, un debut care schimbă fața romanului românesc. Fantastic!, am exclamat fără să vreau. Doliul literaturii române, vitregită de un asemenea roman, s-a terminat, a răsărit soarele și pe postata noastră literar-geografică și, dacă ne ajută bunul Dumnezeu, ne învârtim fără probleme chiar de-
Un debut... fulminant? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13599_a_14924]
-
lumii cu „Urmașilor mei Văcărești...”, Viața la țară, Frații Jderi, Ion, Vocile nopții, Cel mai iubit dintre pământeni, Galeria cu viță sălbatică etc.? Ne facem de toată minunea dacă nu vom avea pe listă și acest debut care va fi schimbat deja „fața romanului românesc”, reprezentat până acum de câțiva inși care, încă, n-au reușit să convingă Europa și lumea de valoarea creației lor literare. Camil Petrescu? G. Călinescu? Marin Preda? Gabriela Adameșteanu? Eugen Uricaru? Nici o șansă! Bieți producători de
Un debut... fulminant? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13599_a_14924]
-
nu mă lasă să-mi scot p...” Și încă: „Ce p... mea e ăla? (...) Acuma chiar că miroase a excitație în jur. Stai aici și învață că p... rase le place la bărbați.” În orice caz, noua proză, care „va schimba fața romanului românesc”, n-a pătruns ușor până la dl I.B., ci a trecut pe la „Ștefan Agopian, care le-a citit fără să-și dea seama de la bun început” (se mai întâmplă), dar când și-a venit în fire și „speriat
Un debut... fulminant? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13599_a_14924]
-
noi e împotriva noastră”? Desigur o disidență ,,clorotică”, o cultură de ,,șopîrle tonifiante”, de ,,mici fragmente critice” pot înviora întrucîtva o atmosferă prea apăsătoare, pot prezenta chiar o dovadă a „generozității” celui saturat de putere. Dar raportul nu poate fi schimbat în esență: ,,Oricît de prielnică ni s-ar fi năzărit, din timp în timp, diplomația zîmbetelor cu care ne gratulau culturnicii de partid, undeva, în clasificările foarte precise, computerizate, ale singurei forțe coerente din țară, ale Securității, cei mai mulți scriitori au
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
doi ani aici, pe scena „Bulandrei”. Este o punte în timp: cum ați trecut-o, cum ați găsit spectacolul? - E o trecere dificilă. Știu asta din interior, pentru că sînt și actor. Din păcate, după un timp, majoritatea spectacolelor realizate se schimbă într-o direcție deloc bună. În ceea ce privește „Unchiul Vanea”, am simțit nevoia să mai lucrăm cîte ceva la întîlnirea cu trupa în Mexic - teritoriu neutru, loc de distracții. Am făcut o repetiție, împrospătînd spectacolul. - Ce se pierduse la un an de la
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
că se întâmplă în familie, iar sentimentul familial al acestei povești este principial: dacă unchiul Vanea tinde să-și omoare dușmanul, nu e o tragedie, dar dacă încearcă să-și omoare fratele, căci Serebreakov îi este aproape frate, povestea se schimbă. Eu însă trebuie să văd că ei sunt frați - cu o istorie și o biografie grea, cu intrigi, neînțelegeri, iubire, ură. Fără dragoste, o astfel de poveste nu poate exista. Întorcîndu-mă la ideea de familie, simt că aici sînt într-
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
că ei pot... - De doi ani sunteți în SUA, perioadă în care ați fost rupt de teatrul pe care l-ați învățat și pe care l-ați practicat. Cum acumulați noutățile din teatrul rusesc? - În general, mă străduiesc să nu schimb nimic, să nu mă las schimbat de așa-zisul teatru american sau de așa-zisul teatru rusesc. Teatrul bun nu are naționalitate. Am avut discuții cu producători americani, care mi-au spus că spectatorul din America nu stă mai mult
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
sunteți în SUA, perioadă în care ați fost rupt de teatrul pe care l-ați învățat și pe care l-ați practicat. Cum acumulați noutățile din teatrul rusesc? - În general, mă străduiesc să nu schimb nimic, să nu mă las schimbat de așa-zisul teatru american sau de așa-zisul teatru rusesc. Teatrul bun nu are naționalitate. Am avut discuții cu producători americani, care mi-au spus că spectatorul din America nu stă mai mult de o oră și jumătate în
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
Francisco, apoi urmărește aventurile unui tînăr hoț ce traversează America în anii marii depresiuni economice. Gurile rele s-au întrebat dacă nu cumva eșecul filmului său David Dale (cu Kevin Spacey și Kate Winslet) l-a determinat pe cineast să schimbe filmul pe literatură. Nici vorbă, răspunde Alan Parker în „The Guardian”. Au fost unii care au spus că nu voi mai face niciodată un alt film după asta. Dar eu nu sînt ca acei regizori francezi care fac mereu și
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
rîs numai pentru mine. Și-a retras mîna cu grație, ca după o mîngîiere, încît în loc să fac scandal, am început și eu să rîd, numai pentru ea, pînă la următoarea stație, cînd a coborît din autobuz, zîmbindu-mi ca și cum am fi schimbat cărțile de vizită sau numerele de telefon. Am remarcat că împreună cu ea a mai aterizat pe trotuar un bărbat pe care nu-l observasem și pe care l-aș fi putut lua drept controlor de bilete. Nici acum nu regret
Hoții, dintre noi și pentru noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13607_a_14932]
-
cel mai recent este, cu un titlu cam lung, Pivnițe, mansarde, nu puține trepte, cu un sumar pe cât de bogat, pe atât de divers. El recunoaște cu satisfacție că a primit o influență covârșitoare din partea mediului german, că și-a schimbat „reflexe și cutume” (să înțelegem, cum precizează el însuși în altă parte, comuniste, dogmatice), s-a impregnat de o altă mentalitate care l-a marcat profund și de aici (îi citez propriile cuvinte) „o nepotrivire de comunicare cu cei din
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
doilea studiu important care mi-a reținut atenția în cartea lui S. Damian este acela intitulat Spărgătorul și complicele sau, mai exact, despre colaborarea, putem spune epocală, dintre Soljenițîn și Tvardovski. Marele prozator a cărui operă a fost capabilă să schimbe structural opinii politice și mentalități demult înrădăcinate, pe fondul naivității și al lipsei de suficientă informație, fusese ofițer pe front în al doilea război mondial, arestat pentru că cineva l-a denunțat că ironiza cultul personalității lui Stalin. Este internat în
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
de autorii textelor împricinate. Mulți dintre ei se vor “cuminți” pe viitor. Geo Bogza s-a transformat dintr-un adolescent revoltat într-un tânăr resemnat care, după ce află adevărul despre anii de detenție ai tatălui cauzați de jocul de cărți, schimbă tonalitatea stenică a Jurnalului de copilărie și adolescență într-una apăsătoare, ternă, epuizată. Într-un interviu luat de Ion Roman în 1941, Octav Șuluțiu prezintă scenele corporalității din Ambigen ca pe un caz de revoltă adolescentină; urmarea acestei mărturisiri este
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
permanent. ~ncă de pe primele pagini se simte o sensibilitate din zona celei mai vii memorii culturale, vorbind totuși despre realitățile cele mai recente, un soi de aristocrație tip secolul al XIX-lea, prelungindu-se agonic în sânul unei lumi profund schimbate la față. Eminență cenușie a Franței intelectuale, cum îl numește în prefață Patrick Leigh Fermor, prințul Ghika conservă în dialogul purtat cu propria-i biografie tiparele fiecărei vârste. Paginile care descriu anii de pregătire de la Saint-Quen și de la Școala Navală
Lumea, scoica lui Matila Ghyka by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13638_a_14963]
-
un spațiu pasiv, o simplă anvelopă pentru un demers artistic dinainte verificat și pentru un program deja stabilit. Cea de-a doua categorie de artiști acoperă perfect imaginea cameleonului, a realității care se adaptează și comunică formal fără a-și schimba, însă, natura ei profundă. Deși evident receptivi la mediul în care lucrează temporar, ei selectează doar acele macro- sau microelemente care pot fi ușor absorbite în programul propriu și care conferă imaginii un caracter de generalitate. Desenul unui deal, structura
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]
-
păstrate pentru autor. Solstițiu mi se pare impecabil: „În cele din urmă am cedat,/ am lăsat resemnarea să-și facă de cap,// Platanul va scurta mereu din priviri gazonul.// Câtă monotonie ar fi îmbrăcat lumea/ de nu și-ar fi schimbat seninul nuanțele.// Toate se bucură de un singur solstițiu.// Am ajuns de unde am plecat. O câmpie”. Valoroasă este, în suita Scrisorilor din cer, secvența a patra, celelalte așteptând revederi cu îmbunătățiri, care uneori, cum spuneam pe la început, s-ar întâmpla
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13629_a_14954]
-
poate păstra prestigiul politic în urbe e să amenințe cu întoarcerea la Putere. De cînd au început pregătirile pentru alegeri, micul politician local a intrat în călduri, scuzați-mi expresia. Își face socoteli, se poziționează și odată-l vezi că schimbă partidul. Unii dintre schimbaci sînt vechi traseiști politici, alții însă sînt niște neluați în seamă care speră și ei că dacă schimbă partidul, vor intra în rîndul personalităților locale. Ideologia nu contează. Politicienii cu vocație din provincie se consideră o
Politica în provincie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13631_a_14956]