3,006 matches
-
Părinte Episcop Vicar Timotei Aioanei Prahoveanul, așa cum afirma într-una din cărțile Preasfinției Sale, a căutat și a aflat lumina din viața oamenilor, lumina din inimi. A agonisit lumina călcând pe urmele sihaștrilor de la Neamț, Sihăstria, Agapia, Văratic, precum și la schiturile dimprejur, pământ binecuvântat și sfințit de rugăciunile și lacrimile multor nevoitori ce au părăsit toate pentru Iisus Hristos și Împărăția Cerurilor. Îl ascultăm aproape zilnic la Radio Trinitas, ori îl vedem la Televiziunea Trinitas ale Patriarhiei Române și mereu rămânem
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
și care, vorba lui Galaction „se ridică între munți zveltă, albă și strânsă la un loc, ca într-o dulamă de dimie albă”. Agapie, al cărui nume înseamnă "dragoste creștină", a fost un călugăr care a întemeiat în trecut un schit pe locul unde se află azi Mănăstirea Agapia Veche. Călugărițele de aici poartă necontenit, dar nu cu ușurință, firul rugăciunilor de zi și de noapte și priveghează candelele sfinte, aprinse cu câteva sute de ani în urmă. - Am ajuns, răsuflă
AGAPIA – LĂCAŞ AL BINECUVÂNTĂRII ŞI AL DRAGOSTEI CREŞTINE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362656_a_363985]
-
Hristos se întoarce în țară, dar nu mai merge la mănăstirea Pasărea, ci luând binecuvântarea Părinților duhovnicești Ilie Cleopa și Arsenie Papacioc pleacă în munți, luând calea isihiei. Pe muntele Giumalău, maica construiește, în timp mai multe chilii și un schit pentru pustnicii. Pe muntele Giumalău, maica Teodora duce o viață aspră de pustnic, în rugăciune și meditație, în multe lipsuri și numeroase osteneli trupești. În anul 2007 primește schima cea mare și numele de Elisabeta, aceasta presupunând o viață pustnicească
PUSTNICA TEODORA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370221_a_371550]
-
de cult, arbori și arbuști, pomi fructiferi, flori, stupi, straturi de legume, creându-se o impresie puternică de viață. Aici, în secolul al XIX-lea oameni cu credință în Dumnezeu, monahul Chesarie și fiul său, Nicolae, au pus bazele unui schit. Biserica „în formă de treflă, cu o singură turlă pe naos, cu ziduri groase de peste 1 metru, din cărămidă și piatră, întărită cu traverse de stejar” a fost sfințită la 6 decembrie 1829, având hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena
TOAMNĂ LA MÂNĂSTIREA CRASNA, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354462_a_355791]
-
Viena, în 1853 și pictat de Anghel Tănase din Ploiești în 1858. Așezarea monahală a avut un rol important în viața comunității. Aici au învățat carte copiii din cătunul Băjenari și și-au îngrijit sănătatea mulți oameni nevoiași. În 1960 schitul a fost desființat, în 1967 a trecut în subordinea Mânăstirii Sinaia, iar în 2001 și-a dobândit statutul de mânăstire. După 1990 în curtea mânăstirii au apărut și alte lăcașuri de cult, făcând din Mânăstirea Crasna, un centru monahal foarte
TOAMNĂ LA MÂNĂSTIREA CRASNA, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354462_a_355791]
-
Ștefan... Scurtă prezentare istorică a Mănăstirii Frăsinei Sfântă Mănăstire Frăsinei din comuna Muereasca, județul Vâlcea, numită și Athosul Românesc, păstrează până astăzi așezămintele monahale și legământul Sfanțului Ierarh Calinic - ctitorul cel mai de seamă al acestei lavre pustnicești. Biserică vechiului schit, cu hramul Nașterea Sfanțului Ioan Botezătorul, a fost construită din lemn, de călugării bulgari Ilarion și Ștefan, la anul 1710. Această a fost reconstruită din zid, între anii 1762 - 1763, de către Cârstea și Damian Iovipali, frații hagii din Râmnic, împreună cu
CÂTEVA CUVINTE DESPRE LAVRA “ATHOSULUI ROMÂNESC” – SFÂNTA MĂNĂSTIRE FRĂSINEI ŞI DESPRE VENERABILUL EI STAREŢ, TRECUT DECURÂND LA VENICELE LĂCAŞURI, PĂRINTELE ARHIM. NEONIL ŞTEFAN… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/354475_a_355804]
-
călugării bulgari Ilarion și Ștefan, la anul 1710. Această a fost reconstruită din zid, între anii 1762 - 1763, de către Cârstea și Damian Iovipali, frații hagii din Râmnic, împreună cu Nicoliță, fiul lui Cârstea, cu binecuvântarea Episcopului Filaret al Râmnicului. În jurul acestui schit au existat chilii, care însă nu s-au păstrat. La anul 1787, din cauza Războiului ruso - turc, schitul a fost pustiit și a rămas părăsit până la anul 1848, când a fost refăcut de către călugărul Acachie, venit de la Sfântă mănăstire Cernica, cu
CÂTEVA CUVINTE DESPRE LAVRA “ATHOSULUI ROMÂNESC” – SFÂNTA MĂNĂSTIRE FRĂSINEI ŞI DESPRE VENERABILUL EI STAREŢ, TRECUT DECURÂND LA VENICELE LĂCAŞURI, PĂRINTELE ARHIM. NEONIL ŞTEFAN… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/354475_a_355804]
-
1763, de către Cârstea și Damian Iovipali, frații hagii din Râmnic, împreună cu Nicoliță, fiul lui Cârstea, cu binecuvântarea Episcopului Filaret al Râmnicului. În jurul acestui schit au existat chilii, care însă nu s-au păstrat. La anul 1787, din cauza Războiului ruso - turc, schitul a fost pustiit și a rămas părăsit până la anul 1848, când a fost refăcut de către călugărul Acachie, venit de la Sfântă mănăstire Cernica, cu învoirea lui Gheorghe Iovipali, urmașul primilor ctitori. El a închis pridvorul vechii biserici cu cărămidă, transformându-l
CÂTEVA CUVINTE DESPRE LAVRA “ATHOSULUI ROMÂNESC” – SFÂNTA MĂNĂSTIRE FRĂSINEI ŞI DESPRE VENERABILUL EI STAREŢ, TRECUT DECURÂND LA VENICELE LĂCAŞURI, PĂRINTELE ARHIM. NEONIL ŞTEFAN… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/354475_a_355804]
-
Acasa > Poezie > Credinta > LA SCHIT, LA VALEA ORLEI Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1570 din 19 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului LA SCHIT, LA VALEA ORLEI Istorie și timp și har, Nimic nu este în zadar. Între colinele cu vii Este cătunul pentru
LA SCHIT, LA VALEA ORLEI de IONEL GRECU în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353982_a_355311]
-
Acasa > Poezie > Credinta > LA SCHIT, LA VALEA ORLEI Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1570 din 19 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului LA SCHIT, LA VALEA ORLEI Istorie și timp și har, Nimic nu este în zadar. Între colinele cu vii Este cătunul pentru fii. Uitat de lume, părăsit Într-o poiană s-a ivit Casa Domnească a lui Iisus, Pe dealul cel mai
LA SCHIT, LA VALEA ORLEI de IONEL GRECU în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353982_a_355311]
-
evlavioși. Aici, în ținutul de poveste Rai, podgorie cu vii este, La Valea Orlei să tot vii Cu toți ai casei, cu copii La ruga cea de toată ziua Să te închini, să simți tămâia. Ionel GRECU Referință Bibliografică: LA SCHIT, LA VALEA ORLEI / Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1570, Anul V, 19 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ionel Grecu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
LA SCHIT, LA VALEA ORLEI de IONEL GRECU în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353982_a_355311]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > CA ÎNTR-O RUGĂCIUNE ÎN VECHI ȘI-ASCUNSE SCHITURI Autor: Gabriel Dragnea Publicat în: Ediția nr. 1570 din 19 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Am primit cu ceva timp în urmă cartea “Sfeșnic în rugăciune” a poetului Traian Vasilcău. Am citit-o și recitit-o și, parcă tot mai
CA ÎNTR-O RUGĂCIUNE ÎN VECHI ȘI-ASCUNSE SCHITURI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353992_a_355321]
-
Binecuvântu-i culegea”. (Diamantul binecuvântării, pag. 51) Pentru a reliefa prospețimea gândului sădit în versul care curge-nșuvoiat ca o neliniște intensă interioară m-am oprit asupra versurilor din ” Psalm pentru îngeri”. Ca-ntr-o rugăciune a călugărilor din vechi și ascunse schituri unde, poate, doar păsările cerului mai poartă pe aripi praful orașului, și în acest poem regăsim nevoia de dragoste, o solicitare vie, strictă și niciodată suficientă: ” Doamne, Carele mi-ai dat toată tristețea Ce-o suport Și toată bucuria ce
CA ÎNTR-O RUGĂCIUNE ÎN VECHI ȘI-ASCUNSE SCHITURI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353992_a_355321]
-
-I harul care a generat atât de natural și necesar acest manifest de credință autentică. Gabriel Dragnea, impresii de lectură la volumul de poezii ” Sfeșnic în rugăciune” de Traian Vasilcău. Referință Bibliografică: Ca într-o rugăciune în vechi și-ascunse schituri / Gabriel Dragnea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1570, Anul V, 19 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriel Dragnea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CA ÎNTR-O RUGĂCIUNE ÎN VECHI ȘI-ASCUNSE SCHITURI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353992_a_355321]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Spiritual > SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1251 din 04 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Dobriceni. File de istorie Domnia voievodului Matei Basarab (20 septembrie 1632 - 9 aprilie 1654) reprezintă una dintre cele mai glorioase
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
reușesc să scape de maglă. Matei Vodă însă „din cămara domniei sale” a plătit această moșie cu 950 de ughi, adică galbeni ungurești, făcând din aceasta moșia sa de suflet, la care va ține foarte mult, dorind să ridice aici un schit. De aceea, la 1642, Matei Vodă face act de danie mănăstirii Arnota, pentru ca „să fie satul Dobriceni, cu toți rumânii și cu toate veniturile lor, moșie ohabnică, sfinții mănăstirii întru întărire, iar dumnezăieștilor călugări spre hrană și spre îmbrăcăminte, iar
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
moșie ohabnică, sfinții mănăstirii întru întărire, iar dumnezăieștilor călugări spre hrană și spre îmbrăcăminte, iar domnii sale și părinților domnii sale, veacinică pomenire”13). Voievodul Matei Basarab nu va reuși însă, în timpul domniei sale, să ridice pe moșia de la Dobriceni un schit. Acest lucru îl va face pe Ștefan, egumenul Arnotei „la leat 7218 (1710) iunie 20”. Acesta a fost un „harnic, învățat și duhovnicesc călugăr”, cunoscător al limbii slavone și înzestrat cu multe calități 14). Satul Dobriceni fiind în întregime în
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
culeasă de Preotul D. Cristescu, cel care în 1937 scria istoricul Sfintei Mânăstiri Arnota, de la Părintele Teodor Bălășel din Ștefănești - Vâlcea, care poseda un manuscris lămuritor la această privință 17). Din păcate, nu a mai rămas în Dobriceni decât amintirea schitului Dobriceni de pe moșia voievodului Matei Basarab. Pe locul unde fusese zidit acest schit, acum trei sute de ani, se află o capelă de cimitir ridicată în vremurile mai noi. Două toponime ne amintesc de existența unei moșii și a unui schit
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
Arnota, de la Părintele Teodor Bălășel din Ștefănești - Vâlcea, care poseda un manuscris lămuritor la această privință 17). Din păcate, nu a mai rămas în Dobriceni decât amintirea schitului Dobriceni de pe moșia voievodului Matei Basarab. Pe locul unde fusese zidit acest schit, acum trei sute de ani, se află o capelă de cimitir ridicată în vremurile mai noi. Două toponime ne amintesc de existența unei moșii și a unui schit care au fost cândva ale Mănăstirii Arnota: „La Metoc”, referitor la lăcașul de
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
schitului Dobriceni de pe moșia voievodului Matei Basarab. Pe locul unde fusese zidit acest schit, acum trei sute de ani, se află o capelă de cimitir ridicată în vremurile mai noi. Două toponime ne amintesc de existența unei moșii și a unui schit care au fost cândva ale Mănăstirii Arnota: „La Metoc”, referitor la lăcașul de cult de odinioară, și „În Țigănie”, toponim care se referă la fosta moșie a lui Matei Basarab, pe care voievodul a așezat robi țigani pentru munca pământului
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
cândva ale Mănăstirii Arnota: „La Metoc”, referitor la lăcașul de cult de odinioară, și „În Țigănie”, toponim care se referă la fosta moșie a lui Matei Basarab, pe care voievodul a așezat robi țigani pentru munca pământului. Chiar dacă a dispărut, schitul Dobriceni atestă continuitatea vieții spirituale la poalele Carpaților, unde au existat schituri și biserici de mir în preajma și sub oblăduirea ctitoriilor voievodale, care erau focare de cultură și de trăire intensă a vieții lui Hristos. Acestea au menținut vie flacăra
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
odinioară, și „În Țigănie”, toponim care se referă la fosta moșie a lui Matei Basarab, pe care voievodul a așezat robi țigani pentru munca pământului. Chiar dacă a dispărut, schitul Dobriceni atestă continuitatea vieții spirituale la poalele Carpaților, unde au existat schituri și biserici de mir în preajma și sub oblăduirea ctitoriilor voievodale, care erau focare de cultură și de trăire intensă a vieții lui Hristos. Acestea au menținut vie flacăra credinței pe aceste meleaguri și au constituit în același timp un reazem
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
14) Ibidem, p. 62. 15) Constantin Bălan, Inscripții medievale și din epoca modernă a României. Județul istoric Vâlcea (sec. XIV - 1848), Editura Academiei Române, București, 2005, p. 438. 16) Preotul D. Cristescu, op. cit., p. 90. 17) Ibidem, p. 90. Referință Bibliografică: SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1251, Anul IV, 04 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
e, nu-s două, Aceea de-a lupta cu moartea. Cu mintea și cu mâna luptă, Cu semnul crucii-n apărare, E viața luptă neîntreruptă Și sfântă binecuvântare. El luptă-n dreptul tuturor Ca să rămână învingător! LA PĂLTINIȘ, ÎN VECHIUL SCHIT ! La Păltiniș, în vechiul schit, Uitat de viață, în exil, Un filosof a fost sfârșit, În felul său, și în alt stil. S-a spus legenda de final, Emisă, cică, de un for , Că accidentul cel banal I-a dat
ALTARUL SUFLETULUI MEU (POEME) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353074_a_354403]
-
de-a lupta cu moartea. Cu mintea și cu mâna luptă, Cu semnul crucii-n apărare, E viața luptă neîntreruptă Și sfântă binecuvântare. El luptă-n dreptul tuturor Ca să rămână învingător! LA PĂLTINIȘ, ÎN VECHIUL SCHIT ! La Păltiniș, în vechiul schit, Uitat de viață, în exil, Un filosof a fost sfârșit, În felul său, și în alt stil. S-a spus legenda de final, Emisă, cică, de un for , Că accidentul cel banal I-a dat fractură la picior. În libertatea
ALTARUL SUFLETULUI MEU (POEME) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353074_a_354403]