3,288 matches
-
după treisprezece și apoi după douăzeci și șase de săptămâni, dar după un an diferența nu mai era semnificativă. Conform unei meta-analize a lui Tarrier asupra a 20 de studii controlate și aleatoare, rezultă că TCC reduce simptomele pozitive în schizofrenia cronică și că aceasta ar putea facilita remisia în formele acute ale bolii. Concluzia autorilor celor două meta-analize precedente este că terapia cognitivă este un tratament promițător dar încă insuficient evaluat. Este necesară elaborarea unui număr mai mare de lucrări
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ordinelor acestora. Aceste rezultate se mențineau pe o perioadă de supraveghere de douăsprezece luni. Dezvoltarea competențelor sociale Mai multe metode specifice ale TCC au fost propuse pentru a dezvolta competențele sociale la pacienții care prezentau o psihoză, în special o schizofrenie. Aceste metode acoperă toate domeniile reabilitării, de la spitalul psihiatric până la viața independentă, incluzând și structurile intermediare. Există module practice ce acoperă următoarele domenii: managementul simptomelor, educația pentru tratamentul neuroleptic, muncă și căutarea unui loc de muncă, activități în timpul liber. Mai
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
că aplicarea diferitelor tehnici de TCC era mai eficientă decât psiho-educația singură pentru a amplifica aderența la tratamentul medicamentos și pentru a reduce numărul de recăderi și reinternări. Concluzie și direcție de urmat Farmacoterapia (neuroleptice) este tratamentul de urgență al schizofreniei și al altor tulburări psihotice. Există dovezi empirice concludente în favoarea unei eficiențe suportive a TCC asupra unor simptome cronice ale schizofreniei cât și asupra competențelor sociale a persoanelor suferind de schizofrenie. 6. Tulburările de conduită alimentară Tulburările de conduită alimentară
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a reduce numărul de recăderi și reinternări. Concluzie și direcție de urmat Farmacoterapia (neuroleptice) este tratamentul de urgență al schizofreniei și al altor tulburări psihotice. Există dovezi empirice concludente în favoarea unei eficiențe suportive a TCC asupra unor simptome cronice ale schizofreniei cât și asupra competențelor sociale a persoanelor suferind de schizofrenie. 6. Tulburările de conduită alimentară Tulburările de conduită alimentară se referă la anorexia mentală, bulimia și hiperfagia bulimică. Pentru fiecare dintre aceste tulburări, este important să avem informații precise privind
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de urmat Farmacoterapia (neuroleptice) este tratamentul de urgență al schizofreniei și al altor tulburări psihotice. Există dovezi empirice concludente în favoarea unei eficiențe suportive a TCC asupra unor simptome cronice ale schizofreniei cât și asupra competențelor sociale a persoanelor suferind de schizofrenie. 6. Tulburările de conduită alimentară Tulburările de conduită alimentară se referă la anorexia mentală, bulimia și hiperfagia bulimică. Pentru fiecare dintre aceste tulburări, este important să avem informații precise privind eficiența TCC, utilizată ca unic tratament sau combinată cu farmacoterapia
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
depresiilor majore de severitate ușoară sau medie, bulimiei și hiperfagiei bulimice, TCC și farmacoterapia sunt deopotrivă eficiente, fără a fi posibil, în prezent, să se evidențieze care dintre aceste terapii este mai eficientă. In alte tulburări, în special în cazul schizofreniei, a tulburării bipolare și în depresiile majore de intensitate severă, farmacoterapia este indispensabilă și constituie, din oficiu, tratamentul inițial. In aceste cazuri, TCC este un tratament complementar, care nu este orientat spre patologia acută ci spre managementul cronicității (reabilitare, adeziune
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
treimi femei pentru o treime bărbați. 15% dintre militarii expuși operațiunilor, cât și 50% dintre prizonierii de război și mai mult de 75% dintre victimele unui viol suferă de această tulburare. S-a constatat o comorbiditate frecventă cu tulburările anxioase, schizofrenia și depresia. Etiologie Principalii factori de risc, înainte de producerea traumei, sunt traumele sexuale precoce, existența unei prime traume care a pus în pericol viața subiectului sau a unei persoane apropiate, problemele psihologice și psihiatrice, separarea și utilizarea drogurilor. Subiecții care
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este, de exemplu, cea practicată de Beck și care impune, pe lângă exemplele semantice, o trăire experiențială prin acțiune. Ellis, 1999. Beck, 1970 și 1978. Fontaine și Wilmotte, 1981. Mai puțin important și mai puțin specific decât cel descris în cazul schizofreniei, de exemplu. De exemplu, ca o consecință a unei pierderi parentale precoce sau bazată pe o modelare pornind de la un părinte deprimat. Inferență arbitrară, abstracție selectivă, suprageneralizare, exagerare și etichetare inexacte. Imagine negativă de sine și pierderea motivației spontane. Pierderea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
tremurătoare ale iubitei din vis: „În sensul care se obișnuiește să se dea cuvântului viață, cu Gérard de Nerval nu mai există nici miraculos, nici așa-numit real, cel mult minunatul dorinței, realitatea visului”. Faptul că Nerval era bănuit de schizofrenie nu schimbă cu nimic datele problemei. Dimpotrivă, tulburările nervoase sunt deschideri cognitive la care rațiunea obișnuită nu va ajunge niciodată; astfel, depășirea limitelor vechii estetici, cu „literarul ei plat și pompos”, trebuie făcută prin impunerea în lumea sensibilă a „delirului
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
cu nimic datele problemei. Dimpotrivă, tulburările nervoase sunt deschideri cognitive la care rațiunea obișnuită nu va ajunge niciodată; astfel, depășirea limitelor vechii estetici, cu „literarul ei plat și pompos”, trebuie făcută prin impunerea în lumea sensibilă a „delirului nostru interior”: „Schizofrenia a făcut mult mai mult decât rațiunea conținută în toate capetele timp de cinci secole. Cred că nu e foarte departe ziua când schizofrenia, dincolo de aparentul ei subiectivism, va deveni unul din principalele instrumente de cunoaștere.” Pentru a face însă
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
literarul ei plat și pompos”, trebuie făcută prin impunerea în lumea sensibilă a „delirului nostru interior”: „Schizofrenia a făcut mult mai mult decât rațiunea conținută în toate capetele timp de cinci secole. Cred că nu e foarte departe ziua când schizofrenia, dincolo de aparentul ei subiectivism, va deveni unul din principalele instrumente de cunoaștere.” Pentru a face însă dreptate romanticilor, e de remarcat că adevărul noii poetici nu poate fi sesizat decât pe fondul „pozei” romantice, al cărei grotesc îndeamnă la diferențiere
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
asupra culturii umaniste. Antropologia evoluționistă de secol XIX va da un impuls și mai efectiv acestei abordări. Pe acest temei, T.S. Eliot (1888-1965) avea să vorbească despre dezbinarea sensibilității (dissociation of sensibility) în existența omului modern. Această experiență lăuntrică a schizofreniei este reliefată cel mai bine de clivajul crescând între conștiința dogmatică a Bisericii și aventurile mistice ale autorilor moderni. În lumea artei, de asemenea, tradiția nu mai este pentru creator decât un cuib otrăvit cu prejudecăți. Subiectivismul - și mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Învățare adecvat. CÎnd nu trebuie urmat un curs Reiki SÎnt puține cazuri În care nu este indicat să urmați un curs Reiki, dar există totuși cîteva contraindicații. Dacă cineva suferă de o depresie sau de alt dezechilibru psihic, de pildă schizofrenie, deși, pe termen lung, ar fi util să practice Reiki, pe termen scurt primirea unui acordaj Reiki ar putea să-i amplifice simptomele. De aceea, sfatul meu ar fi să se gîndească să urmeze mai Întîi suficiente tratamente Reiki pentru
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
Andrei Marga, Marian Papahagi și Eugen Uricaru, director fiind Eugen Uricaru, iar redactori-șefi - Nicolae Prelipceanu (București), Tudor Dumitru Savu (Cluj-Napoca). În această publicație declarat independentă, își dau întâlnire nume importante ale vieții literare și culturale clujene. Eugen Uricaru discută despre Schizofrenia de stat, Mircea Zaciu glosează pe marginea dictaturii, cenzurii și artei (Capul poetului pe tava cenzurii), în vreme ce Andrei Marga analizează riscurile pe care prelungita scindare a individului le poate aduce stabilității unei democrații tinere. În maniera sa caracteristică, a îndrăznelilor
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
și tehnicile-cheie specifice fiecărei abordări. Ultimul capitol prezintă progresele cercetării în terapia de familie: tulburările de comportament ale copilăriei și adolescenței, terapia de familie centrată pe depresie și anxietate, pe tulburările provocate de folosirea substanțelor, terapia de familie în cazul schizofreniei, a tulburărilor de nutriție, precum și eficiența terapiei maritale și de cuplu. Astfel, sunt analizate și prezentate, „cunoștințele despre ce se poate schimba în terapia eficientă, ce este important să se schimbe și cum ar putea să se dezvolte secvențele schimbării
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de nivel intermediar (formațiunea reacțională sau refularea). În alte cercetări, evoluția tulburărilor psihopatologice a fost pusă în legătură cu mecanismele de apărare ale pacienților. Astfel, două studii longitudinale (Semrad, 1967; Semrad et al., 1973) sunt consacrate apărărilor la pacienți care suferă de schizofrenie. Observațiile făcute arată că, în perioada de decompensare, pacienții recurg la apărări calificate drept narcisice (proiecție, refuz și distorsiune), în scopul de a-și păstra integritatea organizării eului și de a exclude obiectele exterioare. În perioada de remisie, pacienții utilizează
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
mare măsură la înțelegerea stării clinice a pacienților decât o pot face procedeele clasice de tipul diagnosticului bazat pe gruparea simptomelor. Scala elaborată de Semrad et al. a fost aplicată unui număr de 63 de pacienți (31 fiind diagnosticați cu schizofrenie, iar 32 având alte diagnostice) în prima săptămână de spitalizare a lor, periodic, pe toată durata internării. Pornind de la rezultatele obținute, autorii remarcă trecerea unei paciente schizofrenice de la apărări mai narcisiste la apărări afective și apoi nevrotice (într-o perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
dar principala indicație o constituie fobia socială și personalitatea evitantă descrise în DSM III-R (1987/1989) și în DSM-IV (1994/1996). Această terapie a mai fost testată și în cazuri de delincvență, probleme de cuplu, alcoolism, migrenă, depresie și chiar schizofrenie. Mathieu et al. (1977), care au întocmit această listă de tulburări, vorbesc despre succesul terapiei, exprimându-și regretul cu privire la durata redusă a controalelor și la absența unor studii despre efectele pe termen lung pe care acest antrenament le poate avea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
care o putem defini ca fiind coexistențaa două sentimente extreme și opuse, cel mai adesea iubire și ostilitate față de aceeași persoană. Freud a preluat acest termen de la Bleuler 44, care îl introdusese în 1910, considerându-l un simptom major al schizofreniei. Însă pentru Freud (1912-1913/1993), ambivalența există în afara schizofreniei și constituie un fenomen fundamental al vieții noastre afective. Widlöcher (1983) confirmă caracterul său fundamental, estimând că „este dificil să iubești fără a urî”. Potrivit lui Freud (1909b/1979), ambivalența însoțește sentimentele
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
extreme și opuse, cel mai adesea iubire și ostilitate față de aceeași persoană. Freud a preluat acest termen de la Bleuler 44, care îl introdusese în 1910, considerându-l un simptom major al schizofreniei. Însă pentru Freud (1912-1913/1993), ambivalența există în afara schizofreniei și constituie un fenomen fundamental al vieții noastre afective. Widlöcher (1983) confirmă caracterul său fundamental, estimând că „este dificil să iubești fără a urî”. Potrivit lui Freud (1909b/1979), ambivalența însoțește sentimentele excesive. În privința persoanelor relativ indiferente, individul resimte o afecțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și faimoasele dedublări ale personalității. După Freud și Breuer, „clivajul conținuturilor conștiinței este consecința unui act de voință din partea bolnavului”. Într-o concepție diferită, psihiatrii, și mai ales Bleuler, se sprijină pe conceptul de Spaltung pentru a descrie disocierea proprie schizofreniilor. Abia spre sfârșitul vieții, Freud va conceptualiza noțiunea de clivaj, mai precis aceea de clivaj al eului, definit, într-o perspectivă structurală, ca un proces prin care eul se poate scinda pentru a face față unei realități periculoase. Lui Mannoni
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
scop defensiv. Astfel, aspectele trăite în mod tranzitoriu de copiii mici capătă, dacă sunt prea frecvente, prea intense, o dimensiune catastrofică, interpretată de Melanie Klein (1946/1980), ca și de clinicienii din zilele noastre (Racamier, 1980) ca un semn de schizofrenie. Meltzer (1975/1984) descrie demolarea, limită inferioară a clivajului, ca pe un mecanism de apărare esențial utilizat în autism împotriva durerii șisolitudinii. Există în acest caz o suspendare a atenției acordate lumii înconjurătoare și o izolare a simțurilor între ele
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pe aspectul imediat și radical pe care îl poate îmbrăca identificarea proiectivă ca apropiere forțată a obiectului, de unde și un anumit grad de pericol atunci când funcționează în mod exclusiv. Segal (1967/1987) observă că, pentru a intra în contact cu schizofrenii, trebuie realizată o interpretare a celor mai primitive forme de identificare proiectivă. Astfel, ea remarcă, legat de una dintre experiențele sale terapeutice, că „în prima ședință am interpretat la o adolescentă schizofrenă șfaptulț că ea simțea că și-a depus
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de la delirul de persecuție. Pentru a-și explica credința că e persecutat, bolnavul formulează ipoteza că este un personaj important. Freud recuză însă această explicație, originea megalomaniei fiind, în opinia lui, încă necunoscută. Nunberg (1935/1957) evidențiază frecvența raționalizării în schizofrenie, bolnavul neputând suporta lacunele datorate sciziunii eului: „Cucât o persoană este mai tânără, mai primitivă sau mai bolnavă, cu atât ea are mai puțină logică și găsește cu mai mare ușurință cauze”. În acest context putem cita raționamentul unui bărbat
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
un mecanism de apărare activat, în situații critice, de către persoane la care, cel puțin pentru început, nu se înregistrează o patologie mentală (deportați, persoane confruntate cu apropierea morții proprii sau a cuiva din anturaj), o regăsim și ca simptom al schizofreniei, al depresiei și al demenței subcorticale. În schizofrenie, izolarea socială și retragerea în sine, afectul erodat sau impropriu, lipsa de inițiativă, de interese, de energie, toate acestea figurează printre sindroamele prodromice sau reziduale ale maladiei, enumerate în DSM III-R (1987
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]