92,274 matches
-
la o parte oricât l-aș implora. Ewa Lipska Testament După moartea lui Dumnezeu deschidem testamentul ca să aflăm a cui e lumea și captura aceasta mare de oameni. 1973 Confesiunea emigrantului Lui Waclaw Iwaniuk Mi-au furat țara. Mi-au scos-o din ghiozdanul de școlar. Și din fruntariile ei. Au răpit-o când a ieșit în stradă. Braconierii au avut o noapte fericită. Au umflat o pradă bogată. Mai întâi au pus-o la piciorul mesei. Au băut vodcă. Patria
Lirică poloneză contemporană by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13426_a_14751]
-
prin ocoluri caligrafice, ca o jertfă a existențialului inclus în „încîntarea” sa de rang pur estet: „Ții minte orășelul acela de munte/ Cu ganguri subțiri și prepelicari lătrînd de-ncîntare?/ Treceau pelerini. Fecioarele-aveau jartiere de pluș cu nostalgice funte/ Cînd, pajiști scoțînd din corsaj, către-amurg, ieșeau la plimbare.// Călătoream (ți-amintești?) în cea mai frumoasă caleașcă/ C-un fluture miop, între noi, privind fericit înainte./ Eram pe atunci detectivul tău trist și cuminte/ Care-ți turna la popasuri laptele dulce în ceașcă
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
o putem desprinde. Așteptăm provicia! l Observatorul cultural din 14-20 oct. Reia problema plagiatului dnei Florina Rogalski din manualul pentru clasa a XII-a de la Editura Corint. Între timp, autoarea paginilor copiate și redactorul-șef al editurii replicaseră că au scos o ediție nouă în care pasajele cu pricina au fost schimbate. Așadar, recunoscuseră implicit furtul din ediția precedentă! Dar dna Mușat remarcă acum că dacă pasajele semnalate de d-sa ca plagiate au fost într-adevăr „ameliorate”, celelalte a căror
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
literar. Revizuirea unei opere literare nu trebuie privită ca o acțiune insurecțională, făcută cu scopul aprioric de a demola anumiți scriitori deveniți neconvenabili din diverse motive (cel mai adesea metaliterare) pentru sistemul de valori al unei epoci și de a scoate în prim-plan alții, mai în ton cu o anumită corectitudine literară a respectivului timp prezent. Din motive lesne de înțeles, imediat după terminarea celui de-al doilea război mondial, în România s-a încercat impunerea în forță a unui
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
trecere la index, astfel încît, la sfîrșitul anului 1989, exista în literatura română un canon literar hibrid (în continuă transformare și cu goluri tot mai mari, dat fiind faptul că operele scriitorilor imigrați sau doar ostili regimului politic erau automat scoase din circulație), combinație între marile valori recunoscute ca atare încă din perioada interbelică și noile vedete ale realismului socialist. După căderea regimului comunist punerea în discuție a canonului literar a devenit legitimă, mai ales din perspectiva golurilor existente în cadrul acestuia
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
rebrenian, dar și a unor elemente de modernitate care îi conferă viguroasa originalitate. Categorisirea romanelor lui Liviu Rebreanu în funcție de cele trei stiluri epice enunțate de Nicolae Manolescu în Arca lui Noe se dovedește și ea pe deplin profitabilă pentru a scoate în evidență diversitatea (contradictorie din punct de vedere axiologic) operei primului mare romancier român. Capitolele Sensurile realismului rebrenian și Dincolo de realism sînt fundamentale pentru înțelegerea întregii complexități a operei lui Rebreanu și un exemplu de cum poate fi interpretată opera unui
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
în scopuri nobile (de closet...) a notițelor la Craii de Curtea-Veche. Întîlnirea finală, în WC-ul din Piața Romană, cu fostul comandant de la școala de cavalerie din Oradea e unul din puținele momente în adevăratul sens al cuvîntului tragice: degradat, scos din armată, redus la o umbră tristă a celui ce fusese, terorizat, bolnav, cu reacții animalice, maiorul e un om care nu se mai simte pe sine însuși (în Autodenunțuri și precizări există un episod paralel, deși nu în această
„Adevărul integral” al ficțiunii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13433_a_14758]
-
redactor șef al unei reviste nu mai puțin ilustre) autori ca Vladimir Sorokin, Dimitri Prigov, Eduard Limonov. Scrierile unora din membrii acestei generații de strănepoți ai lui Nabokov readuc la suprafața textului o recuzită de simboluri datînd din perioada sovietică. Scoase din contextul lor generic, ele dobîndesc în plan estetic un caracter exploziv. Nu întîmplător, Vladimir Sorokin și Eduard Limonov au devenit prin romanele lor, considerate chiar pornografice, eroii unor scandaluri. La aceasta se adaugă faptul că ei înșiși împărtășesc convingeri
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
lui Gheorghe Ursu locuia în România, nu în Statele Unite, și dacă Societatea Civilă și presa din țară nu ar fi urmărit toate meandrele procesului? Sînt convins că aceeași Justiție care i-a condamnat pe cei doi milițieni, i-ar fi scos, cu probe, basma curată. Nu-i pun la îndoială pe judecătorii care au pronunțat două sentințe de condamnare a acestor inși. Prima contestată de Parchet pentru defecțiuni de încadrare - ca să vezi vigilență! În corectitudinea funcționării mecanismelor Justiției nu cred. Dacă
Și totuși unde au fost coloneii Creangă și Stănică? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13446_a_14771]
-
capabil: „Băiete, ascultă la mine: nici de capul alor noștri, al cederiștilor, nu era nimic. Dar ăștia, pe lângă incompetență, sunt și extrem de răi. Sunt o specie de oameni ai dracului, selectați anume ca să distrugă totul. Nu știu de unde i-au scos, că parcă n-ar fi români”. S-a mai uitat o dată în jur și-a rostit apăsat: „Sunt oameni foarte, foarte răi.” Nu bănuiam că spusele prietenului meu aveau să se adeverească la dimensiunile înspăimântătoare de astăzi. Lipsiți de omenie
Grup organizat de profanatori by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13448_a_14773]
-
simbolică. Și mai este un lucru, la care nu m-am gîndit înainte: plagiatorul n-are de obicei conștiința culpei lui intelectuale. E, așa- zicînd, inocent. Nu știe că nu se face să copiezi fără să indici sursa. Asta nu scoate din discuție latura juridică a plagiatului, care este o infracțiune, nici sancțiunile de rigoare. Explică doar de ce sînt atît de sincer mirați toți plagiatorii de cazul iscat în jurul faptei lor. A copia li se pare normal. Despre ei nu e
Despre plagiat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13476_a_14801]
-
încât să nu poată trăi încă un an.” Dacă nici cea mai verificată dintre sapiențe nu-i convinge, îi socotesc pierduți. Așa că, recapitulând, pe magistrala a o sută cincizeci de ani de fertilă existență, la jumătatea existenței, în cazul meu, scoțând din calcul meschinul barem de numai o sută zece - o sută douăzeci de ani, ce aș avea de întreprins și ce s-ar întâmpla în jurul meu, către plinii ani 2080? Pe atât de întinsa plajă cu umbrele amețitor colorate ale
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
care, de altfel, a creat multe neînțelegeri și i-a adus un fel de faimă negativă, căci mulți considerau de bon ton să strîmbe din nas cînd pomeneai emisiunea lui. Ca discuția să aibă un rost, o tensiune și să scoată la iveală un adevăr, își asuma, indiferent de ce parte era interlocutorul, rolul de avocat al diavolului (pentru acest mandat îl ajuta și vocea), avea mirări jucate și indignări impersonale. Era de fapt primul care se bucura de interlocutor și de
Moderatorii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13421_a_14746]
-
moderatorul constată că Z e fonf și că are un stînjenitor tic verbal. Nu-i nimic, se consolează moderatorul, voi vorbi eu, iar Z mă va aproba. Ceea ce se și întîmplă. Moderatorul e extrem de bătăios, încalecă pe caii cei mari, scoate fum pe nări, Z se trezește dintr-o dată pus la zid pentru un da pe care nu l-a rostit destul de răspicat, emisiunea se termină cu victoria deplină a moderatorului asupra nu se știe cui. Pleacă mulțumit: și-a demonstrat
Moderatorii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13421_a_14746]
-
el. Dar, dacă omul de la fața locului, baronul meu, nu-și rezolvă decît treburile lui, iar pe mine mă lasă cu ochii în soare, ce să mai aștept de la el? Omul obișnuit vrea să aibă cui se plînge, ca să-l scoată din belea. Și, dacă puterea nu e în stare s-o facă, se reorientează și el. Bate la ușa celui care i se pare mai puternic dintre cei care îi fac promisiuni. Or, în mitologia alegătorului faptul că Stolojan și
Cum așteaptă românii altceva decît corupția by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13480_a_14805]
-
dintre cei care îi fac promisiuni. Or, în mitologia alegătorului faptul că Stolojan și Băsescu, oameni hotărîți, îi promit împreună că îi vor da una, alta, ar putea însemna mai mult decît promisiunile Puterii, pînă acum neonorate, că îl vor scoate din necaz.
Cum așteaptă românii altceva decît corupția by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13480_a_14805]
-
am găsit un tub de alamă, care nu era altceva decât un focos de grenadă plin cu o materie galbuie, de fapt praf de pușcă. Și ce m-am gândit eu? Să-l scobesc cu un ac de siguranță, ca să scot praful, fiindcă mă amuza să-l pun pe jos și să îi dau foc. Am zgărmănat de vreo două ori și a făcut pac! Gata, degetele mele au zburat pe pereți ! Sigur, a fost un necaz. - Pe care, însă, l-
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
numărați, cu care se duc la cumpărături cei mai mulți români, ar fi recitat dintr-o suflare toate aceste prețuri. l Apropiatul referendum pentru Constituție, anunță ADEVĂRUL, a băgat la griji mari partidul de guvernămînt. “PSD-ul, titrează ziarul citat, i-a scos la înaintare pe Andreea Marin, Mutu, SMS-uri, șepcuțe, afișe la pompele Petrom” pentru a-i convinge pe alegători să iasă la referendum. În interiorul aceluiași ziar găsim explicația grijilor pesediste. Dacă la referendum nu se prezintă 50 % plus 1 dintre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
uneri izbiri cu capul de zid, într-un peisaj în care pesedeii vedeau doar un imens câmp gol, peste care mărșăluiau când la trap, când la galop. Constrânși să anihileze din fașă orice desfășurare de forță a adversarilor, ei au scos la bătaie, cu câteva luni mai devreme, pachetul cu bombonele pregătit pentru anul viitor. Doar așa se explică bâlbâiala punerii pe tapet a măsurilor fiscale și, apoi, penibila lor ascundere sub masă. Cunoscând câte ceva din perversitatea hămesiților din fruntea țării
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
narcisismul fiind compromis: „Să te vezi în oglindă,/ ce umilință - pojghița feței tale e furată/ de un bufon ce rîde pe sub oglindă/ de fragilitatea și multiplicarea ta” (Ești o jucărie în somn). De ce oare această ontologizare a unei posturi ingrate, scoase îndeobște în afara onorabilității, plasate în zona periferică a pitorescului? Răspunsul credem a-l putea găsi în însăși gravitatea crizei spirituale, în dramatismul inadaptării ființei umane la regulile unui cosmos ostil, terifiant. În cartea sa consacrată lui Rabelais, M. Bahtin susține
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
sau din silex, jugul, toporul, roata olarului și cea de car, carul însuși, căruța, cotiga, statueta de marmură, sanctuarul de lut, svastica ș.a. Dl Mircea Babeș își încheie într-un mod aproape resemnat articolul din Observator: cine ar putea să scoată din mintea acestor oameni fără minte asemenea idei năstrușnice? Mai ales cînd istoricii români ai epocii vechi tac mîlc și, ca să denunțe impostura traducerii Codului Rohonczy de către dna Enăchiuc, dl Neagu Djuvara abia a găsit doi specialiști dispuși să apară
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
1830 cu Hernani și cuprinzînd, pînă la menționarea autorului Particulelor, încă vreo treizeci de autori, printre care Baudelaire, Rimbaud, Barthes, Foucault, Deleuze sau Fukuyama. Scriitor de-acum notoriu, militant, Houellebecq provoacă un scandal încă și mai mare anul trecut cînd scoate pe piață Plateforme, un roman cu cronici foarte proaste - unele, cea din “Lire” de exemplu - sau foarte bune, dar, în orice caz, foarte multe. În “Critique” (imediat după apariție), Pierre Varrod nu se sfiește să vorbească pe mai bine de
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
epoca cinismului generalizat sau, dimpotrivă, a prudenței exsangue, pentru a fi perceput, un mesaj nou trebuie vehiculat de seisme. Numai hecatombele mai conving în epoca postavangardelor, numai turpitudinea hiperbolizată extrage individul din indiferența față de spațiul public, numai ticăloșia criminală mai scoate din amorțeală (vezi 11 septembrie 2001). Michel Houellebecq reușește în romanul lui nu inventarea unui nou limbaj literar și nici giumbușlucuri stilistice cuceritoare, ci prevestirea atacului terorist de la WTC. Romanul său se încheie cu un astfel de măcel - în care
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
scrie un poem dada: «Luați un ziar. Și o foarfecă. Alegeți un articol de lungime potrivită pentru poemul dumneavoastră. Decupați-l. Tăiați apoi cu grjă fiecare cuvînt din articol și puneți-le pe toate într-o pungă. Scuturați-o ușor. Scoateți apoi tăieturile din ziar una cîte una. Copiați conștiincios, în ordine...» Ce succes! Prietenii l-au purtat pe Tzara în triumf și au început să circule cele mai absurde zvonuri despre adevărata sa identitate... Alberto Savinio, care apare în sumarul
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
de o decizie tactică, aceasta trebuia să vină însă din partea antrenorului. Dar cine era s-o ia cînd Iordănescu țopăia isterizat pe margine, de parcă l-ar fi plătit danezii să-și streseze jucătorii. Același Iordănescu a luat o decizie inexplicabilă scoțându-l de pe teren pe Mutu, cel care întreținea panica printre ceilalți, și asta cînd știa că mai sînt de jucat nu două, ci șase minute împotriva unei echipe care își revenise după căderea psihică de la mijlocul celei de-a doua
Patria, Năstase și Iordănescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13500_a_14825]