778 matches
-
bătălie Împotriva „pseudo-Bisericii” de la Roma. Grigore Palamas, scrie el, a fost una din cele mai hulite figuri răsăritene din partea istoricilor catolici. Cauza este că doctrina lui a fost respinsă totdeauna de teologia catolică, fie pentru că aceasta era influențată de raționalismul scolastic simplificator, fie pentru că opoziția față de doctrina palamită, inaugurată de Varlaam poate cu prea puțină reflexiune, a Întărit teologia catolică În atitudinea ei scolastică intelectualistă față de Palamas. Din această cauză adversarii ulteriori ai lui Palamas dintre greci au fost mai Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
că doctrina lui a fost respinsă totdeauna de teologia catolică, fie pentru că aceasta era influențată de raționalismul scolastic simplificator, fie pentru că opoziția față de doctrina palamită, inaugurată de Varlaam poate cu prea puțină reflexiune, a Întărit teologia catolică În atitudinea ei scolastică intelectualistă față de Palamas. Din această cauză adversarii ulteriori ai lui Palamas dintre greci au fost mai Întotdeauna catolicizanți, sau catolicizați, pentru că teologia catolică Îi Încuraja la această opoziție. Acesta a fost Încă un motiv pentru care sfântul Grigore a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
fost mai Întotdeauna catolicizanți, sau catolicizați, pentru că teologia catolică Îi Încuraja la această opoziție. Acesta a fost Încă un motiv pentru care sfântul Grigore a fost considerat de Biserica ortodoxă ca apărător al Învățăturii ortodoxe, care, În opoziție cu intelectualismul scolastic, fundamentează experiența Întâlnirii cu Dumnezeu a credinciosului rugător. După schisma din 1054, cele două Biserici s-au dispus În ordine de bătaie În spatele a două teologii „luptătoare”: a sfântului Toma D’Aquino și a sfântului Grigore Palamas. Afirmarea propriei identități
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
și Îi utilizează pe Părinții Bisericii În calitate de martori ai ortho-doxiei, ai „adevăratei credințe”. În același timp, prin intermediul lor, el Încearcă să regăsească dimensiunea spirituală și existențială a dogmelor. Astfel, patristica Îl ajută să reconstruiască o teologie mistică, asumată, căreia metoda scolastică Îi dăduse lovitura de grație. Cred că În aceasta constă imensa lui contribuție la reînnoirea teologiei În peisajul contemporan. 2) Stăniloae a Întreținut legături privilegiate, exclusive, cu Tradiția oficială, acceptată sau impusă de Biserică, respingând din oficiu orice teologie creatoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
Speculațiile teoretice separate de acțiune și neangajând viața și-au trăit traiul.” E timpul ca teologia să-și regăsească vocația holistică, pentru a Împrumuta un termen din filozofia științei, adică să nu se mai lase fragmentată Între o episteme seacă, scolastică, și un pietism sentimental, lipsit de susținerea dogmatică. Cum ar trebui să răspundă Biserica celor trei exigențe? „Să-L trateze pe Dumnezeu ca Dumnezeu, nu ca pe un obiect, ci ca pe Subiectul prin excelență”; „să țină cont de dimensiunile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
al gândirii creștine”. Pe lângă metoda exegetică pe care ne-o pot pune la dispoziție, Părinții se dovedesc „actuali” - și aici Daniélou urmează, à la lettre, Catolicismul lui De Lubac, „printr-un număr de categorii specifice gândirii contemporane, pe care teologia scolastică le pierduse”, În special, „istoria” și ideea mântuirii colective, sobornicești, despre care am amintit deja. 1946. Henri de Lubac publică un alt volum socotit „scandalos”, Surnaturel. Etudes historiques, În care deconstruiește, cu o minuție de artizan, o pseudo-tradiție care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
ulterior În recuzita creștină, găsind expresia cea mai pură În faimosul Păstor al lui Hermas: „Lumea a fost creată pentru Biserică” (8,1,2). Așadar Conciliul va fi reprezentat o victorie a Tradiției, a adevăratei Tradiții patristice, Împotriva rigidei pseudo-tradiții scolastice, dar această victorie, cum se știe, se va dovedi foarte repede o victorie à la Pyrrhus, Întrucât foarte puțini episcopi - și cu atât mai puțini preoți și laici - au priceput adevăratul sens al celebrului aggiornamento. Într-o Prefață scrisă În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
lui E. Fouilloux, „Dialogue théologique?”, În volumul colectiv Saint Thomas au XXe siècle. Colloque du centenaire de la Revue thomiste. Toulouse 25-28 mars 1993, Paris, 1994, pp. 153-195. Pentru Labourdette, „sub forma pe care i-a dat-o sfântul Toma, teologia scolastică reprezintă profilul (l’état) cu adevărat științific al gândirii creștine”. Prin urmare, el nu poate admite o alternativă la modelul tomist. Dar problema nu este opera sfântului Toma, cunoscută și Înțeleasă foarte bine de „tabăra adversă”, ci reducerea acestei opere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
timp, pe Părinții Bisericii: „Ceea ce noi regretăm la mulți dintre ei (la acești teologi - n.n.) este că scoaterea la lumină a bogățiilor tradiției patristice sau efortul de a găsi o formulare Întinerită sunt Însoțite de o evidentă depreciere a teologiei scolastice”. Or, după criza „modernistă” de la sfârșitul secolului al XIX-lea și Începutul secolului XX, Vaticanul impusese tomismul ca „doctrină oficială”. În Angelicum, octombrie-noiembrie, pp. 126-145. Aceleași reproșuri apar În articolul lui Labourdette: „Misterele subiectivității interesează mai mult decât adevărul impersonal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
calculatoarelor și care a fost depășit odată cu sistemul numărului binar. Ca filosof este un raționalist, ca Descartes, și un optimist ca Spinoza; consideră universul ca una dintre cele mai minunate creații ale lui Dumnezeu. Anticipează filosofia analitică, dar respectă tradiția scolastică. Este foarte fertil în diferite domenii ca biologia, geologia, psihologia, lingvistica și medicina. 15 Immanuel Kant (1724-1804), filosof german a cărui lucrare de bază, "Critica rațiunii pure" devine biblia filosofiei moderne. Rațiunea, împreună cu experiența, trebuie privite dincolo de greșelile filosofiei tradiționale
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
viclenie, una joasă, ne-creatoare, prostia care nu se respectă pe sine, prostia, pe scurt, care nu-și merită numele! A nu Înțelege că performanțele cuiva, oricât de neasemănător cu modelele noastre predate În școală - o școală cu rudimente grave scolastice! -, dacă sunt sancționate de social și, dacă, mai ales, „rezistă” În locul care li s-a conferit, pe care l-au obținut mai bine zis și pe care Îl râvnesc nu puțini, nu sunt altceva decât rodul inteligenței pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ocupă investesc fondurile în operații de promovare pe la Paris și aiurea a cărților unor amici, ultima găselniță fiind trimiterea unor formații muzicale "de culoare" pentru a ne reprezenta pe la blonzii scandinavi. "De gustibus et coloribus non disputandum", vorba bătrânilor filozofi scolastici! Am avut succes în întreprinderile mele cultural-științifice, generalii dându-și seama că "joc corect" și că nu sunt un pericol pentru regim, iar lumea academică și artistică percepându-mă ca unul "de al lor" și invitându-mă la reuniunile și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
validării prin contrast. Revenim la definiția de dicționar a litotei : „Figură de stil care constă în atenuarea însușirilor, în micșorarea dimensiunilor unui obiect, unei ființe etc. pentru a se obține efectul invers”. Este sesizabil că prin întrebuințarea retorică în context scolastic, ironia se des- fășoară în același regim ca și litota sub raport stilistic, apelând la o inversiune și la același artificiu al diminuării pentru a obține un efect de sens contrar. Urmând aceeași logică care opune stilistic hiperbola litotei, ar
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Un discipol care aprecia „sistemul estetic profund” al maestrului, dar îl considera, în același timp, complex și original, greu de aplicat de altcineva, el însuși neînțelegând să-l „împrumute” cu totul. Precum mărturisește într-un articol polemic, „îi repugnă subtilitatea scolastică ce despică firul în patru”, „afectatul cult al adevărului” sau „ortodoxia estetică pedantă”. Într-adevăr, chiar în lucrarea de seminar cu care debutează și care deschide volumul Cronici literare sunt demontate numai anumite elemente ale structurii piesei Apus de soare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290274_a_291603]
-
surse, pentru validarea și legitimarea textului. În înaintarea demersului de exegeză tematologică s-au reliefat toate marile teme prezente în țesătura textului, cum ar fi: tema copilăriei ca descoperire a lumii prin uimire, tema înstrăinării în mediul educativ de tip scolastic, tema fugii și a căutării refugiului. În studiul structural inerent desfășurării analizei, s-au folosit noțiunile de „principiu arhitectonic al textului”, „fluxuri ritmice” și „sintaxă ritmică” din repertoriul teoretic al Școlii Formale Ruse, semnat de Iurii Nikolaevici Tînianov, Boris Viktorovici
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Creator și Mântuitor, au înțeles că furtul, minciuna, injuriile, scandalurile sunt condamnate, iar folosirea tutunului și a alcoolului afectează grav sănătatea. Tot aici au învățat respectul față de părinți și semeni, preocuparea pentru o mai bună igienă, precum și preocuparea pentru educație scolastică. Ca urmare a acestor învățături primite, mulți au crezut și s-au botezat. Rezultatul? În cartierul Simileasca a scăzut rata infracționalității, astfel, dacă înainte de 1990 nu exista sărbătoare, săptămână sau chiar zi să nu existe scandaluri publice care se lăsau
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
și a altor alimente interzise de Cuvântul lui Dumnezeu afectează grav sănătatea lor și a copiilor lor. Tot aici au fost învățați respectul față de părinți, de soții și de semeni, preocuparea pentru o mai bună igienă, precum și preocuparea pentru educația scolastică. De asemenea, sunt curați, îmbrăcați frumos (când apare un produs nou pe piață la ei îl găsești pentru prima dată) și nu în ultimul rând vreau să scot în evidență faptul că nu sunt creștini de ,,ocazie”, dintre aceia care
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
și al lumii sale, care nu este sfânt, și trebuie să fie considerat ca Spirit al unicului Sfânt, Dumnezeu însuși. În mod diferit interpretării lui Dumnezeu ca spirit în cadrul unei viziuni evoluționiste a lumii, multe concepte de origine greacă și scolastică îmi par depășite: Dumnezeu este Spirit, dar nu asemenea unui motor imobil care se manifestă în lume de undeva din afară sau de undeva de sus. Îl înțeleg mai curând ca pe o realitate spirituală dinamică, în stare ca din
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și valorifica cunoașterea în inovare. 2.3. Globalizarea politică. Dezvoltarea instituțiilor de guvernare supranațională Înainte să abordez subiectul politicii globalizate, voi sublinia încă o dată faptul că în mod real nu există granițe trasate între globalizarea economică, politică și culturală. Abordarea scolastică a dimensiunilor globalizării ține preponderent de rațiuni de simplificare și clarificare a înțelegerii fenomenului. Particularitatea globalizării politice, față de celelalte forme ale fenomenului, constă în focalizarea prioritară pe relația stat-instituții internaționale sau mai precis pe "procesul prin care actorii politici din
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Încă labile cedează; contactul, șocul cu primele autorități În afara familiei - pedagogul, autoritățile civice -, dar și revolta față de autoritățile „interne” - părinții, tatăl, mai ales. Șocul față de „cinismul social”, „nepotrivirea” grosolană a dezideratelor sociale față de cele „ideale”, scurse din cărțile, din preceptele scolastice, școlare, sau pur și simplu „ieșite, forjate” de mințile Înfierbântate postpuberale. Este, bineînțeles, un refuz al realității, al celei sociale În primul rând, al societății, așa cum este ea organizată, cum o „găsește” tânărul „trezit” din prima sa „visare romantică” etc.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
noi. Freud, Jung și mulți alții au inventat o serie de termeni când și-au publicat teoriile, ca să dea altora prilej de dezbateri. Dar n-au rezolvat nici ei problema spontaneității. Au reușit doar să dea o nuanță oarecum mai scolastică fenomenelor psihologice. Profesorul a izbucnit în râs și părea că nu se mai oprește. Eu și nepoata lui așteptam să termine. Eu sunt un individ cu o gândire mai pragmatică. Îmi place să dau cezarului ce e al cezarului. Metafizica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Școala elementară superioară, condusă de Părinții Stigmatelor, fondați de sfântul preot veronez Gaspare Bertoni, mort în urmă cu vreo treizeci de ani. Școala era privată și gratuită. Cursul elementar complet dura patru ani. Giovanni Calabria și-a început primul an scolastic în 1881. Avea opt ani. La sfârșitul primului an a fost promovat, obținând premiul doi. Avea 8 la aritmetică și în rest 9 și 10 la toate celelalte materii. A fost promovat și în următorii doi ani cu note discrete
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Avea opt ani. La sfârșitul primului an a fost promovat, obținând premiul doi. Avea 8 la aritmetică și în rest 9 și 10 la toate celelalte materii. A fost promovat și în următorii doi ani cu note discrete. În anul scolastic 1884-1885 nu a fost înscris. Probleme familiare particulare și îndeosebi maladia tatălui, l-au constrâns pe băiatul de unsprezece ani să întrerupă studiile cu părere de rău, pentru a contribui cu munca sa la susținerea situației economice precare a familiei
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
constrâns pe băiatul de unsprezece ani să întrerupă studiile cu părere de rău, pentru a contribui cu munca sa la susținerea situației economice precare a familiei. Și-a reluat studiile în anul școlar 1885-1886. Dar nu a putut termina anul scolastic cu o promovare. Despre perioada studiilor petrecute la «Stigmate» îi va rămâne amintirea plăcută și nostalgică a locului și a educatorilor. A deprins o devoțiune solidă față de pătimirea lui Isus, exprimată în semnele vizibile ale stigmatelor de la mâinile, picioarele și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
se ruga. Avea bătături la degete de la făcutul rozariilor», spunea don Calabria. În noiembrie Giovanni începea al doilea an de liceu. Același orar, același traseu de patru ori pe zi, aceleași amare materii de greacă și matematică. Umilirilor pentru dificultățile scolastice se adăugau și celelalte cauzate de sărăcia economică. Nu mânca îndeajuns și îmbrăca hainele rămase de la alții, aproape totdeauna mai mari și pleoștite peste umeri. Don Giovanni va povesti intimilor săi un fapt care l-a rănit profund, lăsându-i
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]