1,110 matches
-
arătat că acest tip de gîndire căruia gnosticii și maniheenii i-au dat o frumusețe stranie e prezent la Platon, în Evanghelia după Ioan, în Epistolele pauline, că el a fost de o fastuoasă creativitate în Antichitatea tîrzie. Potrivit lui André Scrima, de la Părinții pustiei la Capadocieni, la Maxim Mărturisitorul, la Palama și haghioriți, apofatismul constituie în Răsăritul creștin un stil, o intenție esențială, mai degrabă decît un curent sau o școală de spiritualitate 4. Apofatism existențial 5, gustat în experiența contemplativă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ta unidirecționată nu îl poate decît parcurge secvențial, prin rotirea ei treptată. Ca privitor activ, chipul din boltă creează întregul spațiu, îl desfășoară cu privirea Lui. Christos ațintește simultan toate dimensiunile acestui spațiu și, privindu le, le dă realitate. André Scrima amintea adesea dublul nume și dublul rol christic : Christos este omnipotens, dar mai ales omnitenens, Atotputernic, dar mai ales Atotțiitor, atotsusținător. Există, în această întîlnire a ochilor, o simetrie care face să corespundă prin răsfrîngere chipul de jos cu cel
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
tradiții, teologia creștină mistică se concentrează și ea pe misterul divinului, pe realitatea lui supra-esențială, față de care ființa și actele sale se înfățișază ca derivate, margini luminate ale tenebrei supra luminoase. Posibilitatea creației, a lumii ține de aceste margini. André Scrima asocia concepția lui Ioan Damaschinul privind creația cu tema țimțum, potrivit căreia Dumnezeu creează lumea precum marea țărmurile : retrăgîndu-se . Doctrinele creației prin retragere tematizează spațiul lumii ca fenomen al transcendenței divine în chiar actul autotranscenderii sale. Peisajul lumii are ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
va tematiza doar criza și pericolele provocate de această retragere, ci și șansele de exploatat, clarificările pe care ea le poate produce. Cei pe care i-am invocat adesea în cuprinsul textului Nikolai Berdiaev, Simone Weil, L. Ko\akowski, André Scrima, Andrei Pleșu, H.-R. Patapievici gîndesc temele religiei cu o prospețime liberă de nostalgii tradiționaliste, la încrucișarea dintre lumina unui adevăr peren și starea lumii de astăzi. Primul beneficiu pe care am încercat să-l pun în lumină de-a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
încercări de a gîndi credințele în convergență spre Polul lor absolut. întîlnirea cu varietatea religioasă a lumii, fenomen specific al modernității tîrzii, ne obligă aproape să scrutăm alternativa distincție/confuzie între incinta dogmatică a adevărului și libertatea lui atotcuprinzătoare. André Scrima a insistat deseori pe discernămîntul cu care sînt de privit cele două fețe ale doctrinei religioase : formulare irigată de adevărul revelat, dar și limită, încercuire pusă unei realități incircumscriptibile. El semnalează undeva condiția Textului sacru ca cugetător credincios, introducere la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
undeva condiția Textului sacru ca cugetător credincios, introducere la Nikolai Berdiaev. Sens care o poartă, o străbate, o depășește. Pasajul din crezul creștin care proclamă că Christos a înviat a treia zi după Scripturi ne dă spre meditație spune André Scrima Logosul ieșind, înviind din Carte, atrăgîndu-ne spre Sursa de nenumit a limbajului. Logosul însuși critică formularea în măsura în care aceasta e tentată să-și aroge calitatea de adevăr ultim, să emită pretenția de a-l poseda. Perspectiva obiectivantă e înclinată să cazeze
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să amintim că aspectul de autoritate, el însuși confundat cu exercitarea unei puteri instituționale, l-a covîrșit pe celălalt? Prealabilele dogmatice decid deja rezultatul înainte ca efortul teologic să demareze. Situație bine instalată, pe care trebuie să o depășim (André Scrima, Religions de salut et salut en Jésus-Christ [mai 1985, Beirut], text publicat în volumul André Scrima, Teme ecumenice, ed. cit., pp. 88-103). tradițiile lumii nu au încetat să le cerceteze și să le rostească. Ireductibilitatea religiei la normă socială, formele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
covîrșit pe celălalt? Prealabilele dogmatice decid deja rezultatul înainte ca efortul teologic să demareze. Situație bine instalată, pe care trebuie să o depășim (André Scrima, Religions de salut et salut en Jésus-Christ [mai 1985, Beirut], text publicat în volumul André Scrima, Teme ecumenice, ed. cit., pp. 88-103). tradițiile lumii nu au încetat să le cerceteze și să le rostească. Ireductibilitatea religiei la normă socială, formele tradiției care cheamă spre o perpetuă depășire, în sfîrșit, abordarea paradoxală a absolutului în tensiunea dintre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
top 100-la femei procentajul este de 12-15%, dar și așa este semnificativ pentru că se află în prima jumătate a clasamentului. Tenisul de masă super rapid se numără printre ramurile de sport care avantajează jucătorii de mână stângă exact ca și scrima, boxul, tenisul. Știința nu a dat răspunsuri exacte, totuși o motivație plauzibilă: comanda mâinilor se desfășoară încrucișat cu jumătatea de emisferă cerebrală opusă. Mâna dreaptă este controlată de emisfera stângă, iar mâna stângă de emisfera dreaptă. Deoarece emisfera dreaptă reacționează
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
valorificat. Excepția modernității în raport cu lumile tradiționale e de pus la încercare cu noutatea, diferența, profilul ei atipic în fața Luminii atotcuprinzătoare. Printre alții, Nikolai Berdiaev și mai toți gînditorii ruși de la începutul secolului XX sau Simone Weil, iar în preajma noastră André Scrima, Andrei Pleșu, H.-R. Patapievici privesc mai degrabă astfel modernitatea tîrzie, nerefuzîndu-i șanse spirituale proprii. în secolul al XV lea, Nicolaus Cusanus a regîndit, cu un optimism solar, exaltant, întrucîtva inaugural, cele mai înalte teme metafizice și mistice, punîndu le
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
asemenea, Editurii Polirom care, pentru a doua oară, are bunăvoința de a-mi publica o carte. Potențialul vertical al unor teme curente Două critici ale lumii moderne în octombrie 2008 a avut loc la Roma un colocviu dedicat lui Andra Scrima, în care profesorul Enrico Montanari. Aspectele care i-ar lega pe cei doi ar fi critica lumii moderne, pe de o parte, și expunerea metafizicii orientale într o interpretare accesibilă europeanului actual, pe de alta. trecuse spre Occidentul contemporan din
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
care i-ar lega pe cei doi ar fi critica lumii moderne, pe de o parte, și expunerea metafizicii orientale într o interpretare accesibilă europeanului actual, pe de alta. trecuse spre Occidentul contemporan din doctrinele Orientului și ale islamului, André Scrima trecuse din depozitul creștinismului răsăritean. Unei lumi care ajunsese să nu mai ia seama la dimensiunea intelectuală a propriei tradiții, cei doi îi amintiseră tematica principiilor ultime, o tematică unică, perenă, pe care o tratează toate marile doctrine spirituale. Totuși
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Unei lumi care ajunsese să nu mai ia seama la dimensiunea intelectuală a propriei tradiții, cei doi îi amintiseră tematica principiilor ultime, o tematică unică, perenă, pe care o tratează toate marile doctrine spirituale. Totuși, a judeca demersul lui André Scrima prin prisma categoriilor guenoniene a părut cîtorva dintre noi inadecvat. Vlad Alexandrescu a contestat dreptul de a depista în tradiția creștină o linie guenoniană, ceea ce este, de altfel, în spiritul lui Guénon însuși, care refuza net postura de autor și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în spiritul lui Guénon însuși, care refuza net postura de autor și se vedea pe sine ca pe un releu impersonal pentru transmiterea unei cunoașteri universale. Cît despre mine, mi se par interesante tocmai deosebirea între René Guénon și André Scrima, neantagonistă, tocmai complementaritatea tipurilor lor spirituale. René Guénon desfășoară o hartă a tematicii metafizice în întreaga, infinita ei verticală, susținută abundent cu date din toate spațiile spirituale. Nu logica proprie fiecărei tradiții îl interesează în primul rînd pe Guénon, ci
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
are o supremă obiectivitate, e Universalul însuși. Opera lui Guénon e de luat, după mine, ca o structură orientativă de lectură pentru traseele specifice fiecărei tradiții spre Adevărul ultim. Dacă demersul lui Guénon are caracterul unei scheme, așa cum observa André Scrima, tot el îi recunoștea anvergura Căci e vorba despre o schemă destul de riguroasă pentru a trezi atenția față de substanța metafizică a tradițiilor și destul de transparentă pentru a nu se substitui logicii lor proprii, inepuizabile. André Scrima lucrează în același orizont
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
scheme, așa cum observa André Scrima, tot el îi recunoștea anvergura Căci e vorba despre o schemă destul de riguroasă pentru a trezi atenția față de substanța metafizică a tradițiilor și destul de transparentă pentru a nu se substitui logicii lor proprii, inepuizabile. André Scrima lucrează în același orizont al Universalului, dar o face din interiorul unei tradiții anume, din miezul ei. în comentariile lui asiști la o tradiție în act, la un traseu de cunoaștere pe care hermeneutul înaintează călăuzit de omul experienței spirituale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
călători care, transformați de misterul spre care înaintau, și-au exprimat teologic sau imnic cunoașterea trăită. Demersul lui ne pune în față asumarea creatoare a unei tradiții. Dar tocmai fiindcă asumă ortodoxia ca o cale privilegiată spre Universalul viu, André Scrima are o sensibilitate acută față de căile celorlalte tradiții, față de logica lor mobilizatoare spre aceeași țintă. Iată de ce el poate practica, din interiorul creștinismului, o ospitalitate hermeneutică prin care chipurile diferite ale Universalului sînt puse în prezență, se luminează reciproc, intensificînd
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
că Guénon nu 14 STILUL RELIGIEI îN MODERNITATEA TÎRZIE poate fi trecut la rubrica tradiționalism, așa cum consideră unii clasificatori recenți 1, căci el descurajează explicit orice preluare conformistă și exterioară a tradiției. Chiar dacă nu așa metodic ca René Guénon, André Scrima se referă la carențele constitutive ale modernității. El vorbește undeva, cu aluzie la teoria hindusă a ciclurilor cosmice, despre solidificarea accelerată a umanității actuale, din ce în ce mai puțin capabilă să se miște pe verticala lumilor. Asemenea, de pildă, lui Gabriel Marcel, el
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de pildă, lui Gabriel Marcel, el consideră că Dumnezeu e mort reprezintă proiecția și dovada morții omului, care nu-și mai onorează condiția definitorie, nu mai reușește să acorde depășirii de sine adevăratul sens absolut. Dar, de pe această poziție, André Scrima are realismul și grația spirituală de a nu expulza vîrsta noastră tîrzie din teritoriul unde divinul își imprimă semnele și ordinea. Pentru el, spectacolul mutațiilor modernității nu e lipsit de expresivitate metafizică, nu are doar o funcție negativă, nu iese
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mai nefamiliar, mai provocator, revărsîndu-și prezența dincolo de formele comun acceptate, explicite, gestionate sedentar. Vîrsta noastră tîrzie împinge spre o lectură apofatică a divinului, spre raportarea la un Principiu care își pune acut în scenă tocmai prezența inaparentă, misterul, paradoxurile. André Scrima vorbea în acest sens despre un pariu al Duhului: el mizează dintotdeauna, dar astăzi poate mai limpede ca niciodată, nu în primul rînd pe instituții și colectivități, pe exterioritate, ci pe adîncul persoanei, dinlăuntrul căreia lucrează. Laicitatea ar putea fi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
își reamintească statura ei primă, esențială, acordată de Christos: ea e destinată să rămînă, de-a lungul timpurilor și al istoriei, turma mică, minoritate de înțeles ca ferment calitativ orientată ascendent, opusă tendinței dominante grele, gravitaționale. Critica practicată de André Scrima nu descalifică datele pe care se aplică ; le exaltă, dimpotrivă, potențialul spiritual ascuns. Discernămîntul înseamnă aici a identifica într-o temă ceea ce e carență, balast, închidere, a separa și a fixa aceste aspecte în negativul lor, pentru ca, astfel degajată, tema
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cunoașterii spirituale : a reconduce datele lumii către Autorul ei? Nici textul cel mai sacru nu iese de sub această exigență : litera lui, evidența lui concretă oricît de venerabilă este poarta de intrare în straturile sensurilor lui profunde, eliberatoare. Litera, spunea André Scrima, trebuie făcută să își dea duhul 1, să își exale mireasma călăuzitoare. De ce nu s-ar proceda la fel și cu litera modernității noastre laice, fragment din marele text al lumii? Diversitatea religioasă Legată imediat de principiul libertății religioase și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
primă trăsătură care ne-ar face să ne raportăm la El ca la un stăpîn. Transcendența a fost distanțată de categoria puterii, a forței, a dominației. E ceea ce poate stîrni atenția față de o nuanță deloc neglijabilă a portretului divin. André Scrima amintește adesea o linie de intrepretare a termenului pantokrator care de la stoici și la filozofia elenistică a trecut la mari autori patristici (Teofil al Antiohiei, Clement Alexandrinul, Origen, Grigore de Nyssa, Augustin). Pentru ei, pantokrator nu înseamnă atotputernic, atotstăpînitor, dominație
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
consideră că prima mișcare divină ce conduce la creație constă în concentrarea lui Dumnezeu, în contracția sa, care lasă astfel un spațiu pentru desfășurarea lumii, un teritoriu unde să poată rezista o ființă care nu are realitatea lui tare. André Scrima cita spusa unui cabalist din secolul al XIII-lea, potrivit căreia Dumnezeu ar fi creat lumea precum marea țărmurile : retrăgîndu-se. Nu este vorba despre o mișcare limitativă, prin care Dumnezeu se strînge puțin ca să facă loc și operei sale. Contracția
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și înfășurată în respirația Unului. E acea pace pe care Christos o lasă ucenicilor săi, atît de diferiți, în Evanghelia după Ioan. Andrei Pleșu arată ce impresie a apropierii de Universalul viu a trăit împreună cu prietenii lui atunci cînd părintele Scrima le-a povestit scena la care asistase (și într-un fel participase prin înțelegere) la Ierusalim, unde îl însoțea pe Patriarhul ecumenic Athenagoras pentru întîlnirea cu Papa Paul al VI-lea. La un moment dat, pe unul din drumurile orașului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]