1,138 matches
-
permitem doar o bere la o terasă mai populară, studențească, pe care ne-o recomandă ghidul nostru, o studentă foarte frumușică, rebegită de frig, care s-a săturat să ne tot vorbească. Ne spune că Riga își trage originea, potrivit scriptelor oficiale, de la 1201. Gravurile medievale, expuse în vitrine, nu lasă nici o îndoială asupra acestei vârste. Ca membru al Ligii Hanseatice, orașul a jucat un rol important în comerțul dintre Est și Vest. Tot la Riga s-au născut mai multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Baia. Mai mult, ungurii au reușit să-l prindă, în timp ce domnul rătăcea însoțit doar de două slugi. Această afirmație se bazează pe un pasaj din Cronica moldo-germană, titlu dat de P. P. Panaitescu, deși ea avea un titlu: Cronica breviter scripta (Cronica scrisă pe scurt). Autorul ei a fost un neamț, pe care P. P. Panaitescu îl considera un militar de meserie, obișnuit „să trăiască viața aspră a taberelor și a vărsărilor de sânge”, pe care Ștefan l-a angajat ca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să o numim? Născându-se după ziua Sutașului Cornelius, d-na dr. Constanța Adameșteanu, viitoarea nașă de botez ne-a propus numele Cornelia. Eu iam adăugat și numele Mamei, Emilia. Primul nume a Învins, al doilea a rămas doar În scripte. Am revenit toți trei acasă și am văzut-o, apoi, zilnic dând noi semne de integrare În lume. A venit s-o vadă și Bunica Veronica din Axente Sever și a supravegheat-o alături de Ciuchi până după zilele Crăciunului. A
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
lași), aflăm știri inedite despre un Ospiciu care a funcționat într-o zonă a orașului Iași, denumită Bariera Salhana, periferică și greu accesibilă. Acest Ospiciu este denumit "Ospiciul de peste Bariera Salhana" și a fost înființat de Primăria Comunei Iași, în scriptele căreia figurează uneori ca Ospiciul Comunal, alteori ca Spitalul Comunal de Alienați. A fost condus de L. Zbișewschi, pe care îl găsim menționat uneori însă ca farmacist (Dl. farmacist Zbișewschi) deoarece îndeplinea funcția de farmacist. Existența acestui ospiciu este indubitabilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
CUVÂNT ÎNAINTE Aveți sub ochi textul complet al rubricii omonime pe care, Începând cu “fatidica” zi de 11 iulie 1994 o susțin la Radio Iași. M’am hotărât ușor la acest pas, căci verba volant, scripta manent și, În infatuarea mea, am crezut că cele spuse pot fi utile mai mult decât se ascultă un episod; Încă, astfel, ascultătorul poate citi și ceea ce n’a auzit când aparatul de radio era Închis... Mai mult, cititorul capătă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de experimentare: eșantionul experimental (56), metoda integrală a grupelor echivalente (57). Cea de-a doua categorie de cercetări cu caracter metodologic s-a referit la metodele de obținere a datelor necesare investigației științifice: metoda anchetelor (anchete biografice și anchete în scriptele documentele școlare) (58), fișa psiho-pedagogică. În sfîrșit, a fost abordată și problema măsurării, a cuantificării datelor obținute, în scopul unei cît mai sigure verificări a ipotezelor. Au fost publicate, pe această temă, mai multe studii privind folosirea metodei statistice în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Revista de filosofie", nr. 2/1940. 57. EM. BRANDZA, Experimentul pedagogic prin metoda integrală a grupelor echivalente, Editura "Cercului de studii", București, 1934. 58. EM. BRANDZA, Metoda anchetelor biografice, Editura "Cercului de studii", București, 1936; D. MUSTER, "Metoda anchetelor în scriptele școlare", în vol. Pregătirea pedagogică și teoretică a profesorului secundar, Seminarul pedagogic universitar, 1938. 59. Cf. a. D. MUSTER, Metoda statistică în psihologie și pedagogia experimentală, din publicațiile "Cercului de studii", Cartea Românească, București, 1935; b. D. MUSTER, Corelația. O metodă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
vacă ( Bunea, «P.P. Aron și D. Novacovici» , pag. 333). Deasemenea din însemnările episcopului Gh. Nichitici aflăm că «din această comună s-a prezentat la el popa Mateiu Răduleț» (Pușcariu «Documente pentru limbă, vol I, pag. 148). Și mai găsim în scripte că la 1805 la Oprea Cărțișoara, e preot ortodox Iosif Matei Done, hirotonisit la Arad în 1803, având biserică cu 98 de familii. Conscripția dela 1750 recunoaște totuși că în 13 comune din Țara Oltului, locuitorii sunt creștini ortodocși, între
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ha. Toate aceste suprafațe au fost folosite de comună numai până în anul 1981, când din nou au fost preluate de Ocolul Silvic Arpaș. Datorită stării hiperkinetice a sediului primăriei de-a lungul deceniilor, perioadă în care s-au rătăcit oarece scripte, apreciem că ne-am luat o sarcină întru-câtva dificilă de a reconstitui acum o listă completă a tuturor oamenilor de frunte ai satului, care au primit la vremea lor votul de încredere al consătenilor în sarcina ce și-o asumau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la vreme de război. Astfel sub presiunea continuă și permanentă a organelor politice și administrative se constituie, cu chiu cu vai, prima formă de agricultură socialistă, în ziua de 6 martie 1954, o «întovărășire agricolă» în Streza. Nu găsim în scriptele primăriei decât această informație, fără să ni se spună nici câți membri fondatori au înființat-o, nici cine erau aceia, nici ce suprafețe de teren fuseseră atrase în asociere. Știm numai că întovărășirea fusese botezată cu «inspirata, pompoasa și mobilizatoarea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
construcția noii societăți și pentru grija pe care ne-o arată de aproape douzeci de ani încoace, de când noi le dăm rușilor gratuit tot grâul, iar ei ne iau în schimb tot gratuit, tot petrolul. S-a consemnat atunci în scripte că la data inaugurării Gospodăriei colective prin Decizia forurilor superioare nr. 1458 din 25 noiembrie 1961, erau înscrise ca membrii, 167 de familii cu o suprafață totală de teren de 893, 76 ha. din care arabil 287,52, fânaț 496
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
spiritualium (1540-1599), 1955 (vol. 76). III. Constitutiones et Regulae Societatis Iesu, 4 vol.: Monumenta Constitutionum praevia, 1934 (vol. 63). Textus hispanus, 1936 (vol. 64). Textus latinus, 1938 (vol. 65). Regulae Societatis Iesu Sancti Ignatii tempore scriptae, 1948 (vol. 71). IV. Scripta de S. Ignatio șdocumente și mărturii despre Sfântul Ignațiu și despre originile Societății lui Isusț, 2 vol., 1904, 1918 (vol. 25, 26). Mărturiile apar într-o ediție refăcută: Fontes narrativi de S. Ignatio de Loyola et de Societatis Iesu origine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
de Polanco. 6 vol., 1894-1898 (vol. 1, 3, 5, 7, 9, 11). Monumenta paedagogica, I 1540-1556, 1965 (vol. 92). Epistolae Mixtae, 5 vol., 1898-1901 (vol. 12, 14, 17, 18, 20). II. Istorisirea Pelerinuluitc "II. Istorisirea Pelerinului" Ediții critice MHSI, MI, Scripta de S. Ignazio. Vol. I, pp. 31-98 șprima edițieț. Acta Patris Ignatii scripta a P. Lud. González de Cámara 1553-1555, în MHSI, series IV, Fontes Narrativi de Sancto Ignatio, volumen I (Roma, 1943), pp. 323-507. șEdiție critică a originalului spaniol-italian, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
paedagogica, I 1540-1556, 1965 (vol. 92). Epistolae Mixtae, 5 vol., 1898-1901 (vol. 12, 14, 17, 18, 20). II. Istorisirea Pelerinuluitc "II. Istorisirea Pelerinului" Ediții critice MHSI, MI, Scripta de S. Ignazio. Vol. I, pp. 31-98 șprima edițieț. Acta Patris Ignatii scripta a P. Lud. González de Cámara 1553-1555, în MHSI, series IV, Fontes Narrativi de Sancto Ignatio, volumen I (Roma, 1943), pp. 323-507. șEdiție critică a originalului spaniol-italian, a traducerii în limba latină făcute de Du Coudray și a celor două prologuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Editura Albatros, București, 1995. 116. Gestul putea să aibă și caracter ludic sau imitativ, atunci când copiii creștini tăiau perciunii colegilor lor de școală evrei (vezi 70, p. 53). 117. James George Frazer, Folclorul În Vechiul Testament, traducere de Hary Kuller, Editura Scripta, București, 1995. 118. Antti Aarne și Stith Thompson, The Types of Folktale. A Classification and Bibliography, Helsinki, 1961 (ediția a doua, 1977). 119. The Wandering Jew. Essays in the Interpretation of a Christian Legend, ed. Galit Hasan-Rokem și Alan Dundes
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1775-1918. Un studiu imagologic, traducere și introducere de D. Hâncu, Editura Univers, București, 1995. 300. Moses Schwarzfeld, Evreii În literatura lor populară. Studiu etnico-psichologic, Editura Universală, București, 1898. 301. Carol al II-lea, Regele României, Însemnări zilnice, vol. II, Editura Scripta, București, 1996. 302. Olga Goldberg-Mulkiewicz, „The Motif of the Jew and the Book in the Polish and Jewish Folk Milieu”, În Studies on Polish Jewry, Paul Glikson Memorial Volume, The Hebrew University of Jerusalem, 1987. 303. Verax (Radu Rosetti), La
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de gâscă” (728, p. 209). 740. Mișcarea legionară În texte originale și imagini, editor Lucian Borleanu, Editura Lucman, București, f.a. 741. Ștefan Zeletin, Neoliberalismul. Studii asupra istoriei și politicii burgheziei române, ediția a III-a Îngrijită de C.D. Zeletin, Editura Scripta, București, 1992 (prima ediție, 1927). 742. Eugen Relgis, Eros În al treilea Reich, Editura Vatra, București, 1946. 743. Nicolae Iorga, Problema evreiască la Cameră (o interpelare), cu o introducere de A.C. Cuza și Note despre vechimea evreilor În țară, Tipografia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că nu îndeplinește condițiile stabilite în art.4 al Statutului pentru ca cineva să fie eligibil în consiliul comunității. La 3 iunie, pe contestația prezenței pe listă a candidatului Fr.Lipovici, secretarul general al comunității precizează într-un referat că, cercetând scriptele comunității „nu am găsit trecut pe Fr.Lipovici nici la cumpărarea de azimă, nici sub o altă donație în anul în curs”. Din referat rezultă că Lipovici nu poate fi alegător și nici eligibil. Cu această contestație s-a ajuns
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
diplomatică (1918-1940), I-II, ediție Stelian Neagoe, București, Editura Humanitas, 1993. Carol al II-lea, Însemnări zilnice, vol.I, ediție Viorica Moisuc și Nicolae Rauș, cuvânt înainte Ioan Scurtu; vol.II, ediție Nicolae Rauș, studiu introductiv Ioan Scurtu, Bcurești, Editura Scripta, 1995-1997. Carol al II-lea, În zodia Satanei. Reflexiuni asupra politicii internaționale, ed.I, București, Editura Universitaria, 1994. Călinescu, Armand, Însemnări politice. 1916-1939, ediție Al.Gh.Savu, București, Editura Humanitas, 1990. Ciobanu, Mircea, Convorbiri cu Mihai I al României, București
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
copia, am aflat de la Jean că ești plecat la București, sau că pleci, iar Ani [va fi] la mare cu Ducu și Roxana. M-am gîndit că scrisoarea se poate pierde. N-am scris atunci, scriu acum cu gîndul că scripta manent. Fiind ocupat, cîteva zile n-am putut trece pe la Cronica (o altă cauză a întîrzierii răspunsului pe care nu l-am mai scris atunci). Cei de la Cronica voiau să mă consulte (probabil din perfidie!) asupra articolului (e vorba de
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
încheierii războiului. După aceasta lumea ieșea încet-încet din starea de război și pășește cu greu spre starea de pace și de normalitate a relațiilor internaționale. Din septembrie 1939 și până în acel moment fusesem în miezul evenimentelor, în vâltoarea vremurilor! În scriptele militare am figurat ca militar până la 1 septembrie 1945 când urma să mă prezint la școala din Râfov Prahova la care activasem doar trei luni și jumătate, până am fost remobilizat. La 6 martie 1945, în momentul instaurării guvernului Doctor
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
pentru a încasa unele drepturi restante. Cu un calm desăvârșit mă roagă din nouă să trec pe la „Compania de depozit” spre a-mi ridica lada de campanie ce mă însoțise pe front. În ziua următoare aflu indirect că figuram în scripte la comanda unui detașament nou format în vederea trimiterii pe front. Cum eram inapt serviciului militar, am cam încurcat planurile domnului maior de la mobilizare... Începusem stagiul militar activ în 1937 cu un conflict și urmări grave pentru mine ca ostaș, iar
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
o ședință cu directorii de școală din raionul Bârlad, inspectorii m-au întrebat de situația din școală, le-am spus în ce fel văd eu situația rezolvată, dar m-au avertizat serios să nu cumva să modific în vreun fel scriptele școlare. Am tăcut și am continuat cu aceeași intensitate pregătirea. Tot atunci, pe la sfârșitul lui noiembrie, tocmai când eram cu 88 treburile din școală puse la punct și ne simțeam bine și ca gospodari responsabili, primim o scrisoare insistentă de la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
deși voiam să scap de pacoste! Totuși ceva se întâmplă în acea zi. Primesc în școală vizita unui inspector general din Ministerul Învățământului. Adjunctul lipsea, în școală erau gata pregătirile, secretarele erau la datorie. Inspectorul vrea să se informeze asupra scriptelor și documentele școlare, cerându-mi repetat și insistent un anumit catalog, o anumită matricolă cu situația recentă sau mai îndepărtată, precum și anumite procese-verbale, întorcându-mă pe toate fețele, timp de mai bine de două ore. Caută nod în papură, stăruie
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Repetăm: autopsia s-a făcut cu asistență oficială importantă și cu public, ce s-a văzut s-a raportat pe loc, s-a verificat, nu cred că ar fi fost cu putință atunci, pe loc, trucarea vreunui fapt. Pentru întocmirea scriptelor, însă, este obligatoriu să fi fost o consfătuire între medici, eventual un concept de anunț oficial. Or, oficial se știe din presă doar că masa creierului cântărea peste 1400 de grame. Asta scoate din discuție diasgnosticul de PNG, ca și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]