5,506 matches
-
condiții normale, posteritatea lui care a depășit vîrsta indeciziilor și a dubitațiilor de tot felul trebuia să exercite o presiune din ce în ce mai puternică asupra spațiului cultural românesc și asupra ad-mi-nistraturilor acestuia, obligîndu-i să constate faptul că unul dintre cei mai importanți sculptori români contemporani așteaptă de aproape douăzeci de ani, pentru că înainte de 1990 nici nu se putea pune problema, să fie reintegrat în sistemul de valori căruia îi aparține indiscutabil. Dar și acum, ca și în anii care au trecut atît de
Întoarcerea lui Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8296_a_9621]
-
se pregătea o vizită acasă. Atașatul nostru cultural de la Paris, cunoscutul prezentator al Cerbului de Aur de la Brașov, Andrei Magheru, îl informa profesionist pe ministrul de Externe - și îi trimitea, spre știință, aceeași depeșă ministrului Culturii -, că o vizită a sculptorului în România nu ar fi oportună deoarece soția sa este monarhistă ca opțiune morală și membră a Partidului Republican Francez ca angajare politică, fapte care ar crea grave incompatibilități între Ion Vlad și puterea de atunci, extrem de hibridă; pe trei
Întoarcerea lui Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8296_a_9621]
-
în perspectiva recuperării memoriei lui Ion Vlad. La Călărași, regretatul poet Ștefan Drăghici, susținut puternic de primarul de atunci și de acum, Nicolae Dragu, a inițiat cel mai complex simpozion de sculptură în metal din țară, care a primit numele sculptorului, și a instituit, totodată, Premiul național pentru sculptură ,,Ion Vlad", premiu care a și fost atribuit într-o primă ediție. Tot cu vreo cîțiva ani în urmă, după ce dispariția năprasnică a lui Drăghici a lăsat totul într-o fază încă
Întoarcerea lui Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8296_a_9621]
-
incurabil și damnat cultural, pe numele său Paul Drumcea, a preluat mesajul de la Călărași punînd bazele unei Fundații ,,Ion Vlad", fundație care a reușit să organizeze doar o dată, și atunci extrem de sumar, la Fetești, o expoziție și un simpozion închinate sculptorului. Dincolo de aspectul sentimental și de inevitabilele disfuncții de organizare ale unei asemenea acțiuni, simpozionul de la Fetești a reușit să repună în discuție prezența sau, mai curînd, absența sculptorului din actualitatea culturală românească și să relanseze ideea unei cît mai grabnice
Întoarcerea lui Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8296_a_9621]
-
și atunci extrem de sumar, la Fetești, o expoziție și un simpozion închinate sculptorului. Dincolo de aspectul sentimental și de inevitabilele disfuncții de organizare ale unei asemenea acțiuni, simpozionul de la Fetești a reușit să repună în discuție prezența sau, mai curînd, absența sculptorului din actualitatea culturală românească și să relanseze ideea unei cît mai grabnice recuperări. Acest episod aniversar chinuit și frustrant, la prima vedere cu un aer familial și ușor provincial, dar cu atît mai autentic, ar fi putut să aibă, în
Întoarcerea lui Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8296_a_9621]
-
și nici prin opinii induse pe alte canale. La întrebarea simplă și legitimă, din ce pricină se simte tot mai insistent nevoia recuperării lui Ion Vlad și a redării lui climatului artistic românesc, răspunsul este și el destul de simplu: plecarea sculptorului din țară în urmă cu peste patruzeci de ani, în plină putere și în plină glorie, a lăsat în arta noastră contemporană un loc pe care încă nu l-a ocupat nimeni. Nici George Apostu, nici Paul Vasilescu, nici Vaslie
Întoarcerea lui Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8296_a_9621]
-
de bunuri simbolice, faptele sînt cu atît mai relevante, iar acțiunea aceea de la Fetești, așa provincială și precară cum a fost ea, capătă cu atît mai mult valoarea unei somații. Dacă mai punem la socoteală și faptul că, după dispariția sculptorului, atelierul său de la Paris a fost evacuat și lucrările, care au scăpat de la distrugere, s-au răspîndit cine știe pe unde, este o obligație imprescriptibilă, măcar pentru zona lui natală, Călărași /Ialomița, să-i instituționalizeze memoria. Adică să înceapă o
Întoarcerea lui Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8296_a_9621]
-
referă, Constantin Brâncuși (scris Brincusi în progrmul de sală) și am continuat prin a-mi spune: iată, după Eminescu i-a venit rândul și lui Brâncuși să fie terfelit. Noroc că Jean Cassou îl socotește "unul dintre cei mai mari sculptori din toate timpurile"(Prefață la monografia Brancusi de Ionel Jianu, Paris, 1963, p.9) și că, mai mult chiar decât francezii, americanii îl țin la loc de cinste în toate muzeele lor mari, cum am văzut la fața locului. De
Amprenta - al treilea episod - by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8318_a_9643]
-
în Piața Palatului a apărut de curînd, cum ne explică un panou al Primăriei, o "machetă de mărime reală pentru consultare publică": statuia ecvestră a regelui Carol I. La prima vedere, ar fi o reconstituire fidelă a vechiului monument, opera sculptorului croat Ivan Mestrovici, distrusă de comuniști în 1948. Ei bine, nu! Reconstituirea nu e deocamdată posibilă, întrucît mulajele statuii se află în posesia moștenitorilor lui Mestrovici, iar aceștia se judecă între ei asupra drepturilor succesorale. Macheta din Piața Palatului, supusă
Ei bine by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8459_a_9784]
-
distrusă de comuniști în 1948. Ei bine, nu! Reconstituirea nu e deocamdată posibilă, întrucît mulajele statuii se află în posesia moștenitorilor lui Mestrovici, iar aceștia se judecă între ei asupra drepturilor succesorale. Macheta din Piața Palatului, supusă consultării publice, aparține sculptorului Florin Codre. Aici apar unele întrebări tulburătoare. Dacă urmașii lui Mestrovici nu ne livrează mulajele originalului, vor fi ei dispuși să tolereze erijarea într-o piață publică a unei imitații vecine cu plagiatul? Cei care cunosc vechea statuie, dacă nu
Ei bine by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8459_a_9784]
-
și de actor deopotrivă îi rămîne, singurul lucru nealterat prin jocul crud al naturii: mîna, de fapt numai palma. Din întregul bloc de carne crescută metastatic, contorsionat-grotesc iese o mînă de o mare frumusețe, de o grație aproape feminină, ca și cum sculptorul ar fi rămas doar la acest detaliu uitînd să decupeze armonicele întregului corp din piatra brută. Cu ea, Merrick ține ceașca de ceai, cu ea toarnă ceaiul în ceștile celorlalți, cu ea strînge alte mîini, cu ea se semnează pe
Ecce homo... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8503_a_9828]
-
A lega prea mult Cafeneaua Pas-Parol fie de antiuto-pismul politic dezvoltat au contraire în perioada ceaușistă, fie de literatura preexistentă a lui Matei Vișniec e, hotărât, un abuz. Similar cu acela comis, în capitolul al șaptelea al părții secunde, de sculptorul Vergiliu Tomei. Solicitat să execute un bust al lui Ienăchiță Văcărescu, acesta ajustează pe ici-pe colo chipul de piatră al domnitorului Vasile Lupu, mai scurtând o pană de struț de la căciula de astrahan, mai limpezind trăsăturile bărbii, mai descrețind fruntea
Alt contingent by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8549_a_9874]
-
era o demonstrație masivă de conformism și de mediocritate, fără structură, fără idei și, mai ales, fără consecințe. Cum artiștii importanți refuzau cu obstinație să participe la aceste bilanțuri gregare, rămînea loc suficient pentru tot felul de prezențe exotice. Pictori, sculptori, graficieni și de alte specialități, care nu reușeau de ani buni să-și adune lucrări pentru o personală, se trezeau brusc, în preajma Salonului, din prelunga lor picoteală și se înfățișau proaspeți cu aceeași lucrare pe care o tot plimbau de la
Lupta cu memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8613_a_9938]
-
Polonia, precum și o dare de seamă asupra activității mele de inițiere în noul post. Serbările în amintirea lui Chopin La 12 ale lunii curente s-au început serbările în amintirea lui Chopin, care au culminat cu desvălirea monumentului său, opera sculptorului Szimanowski. Au venit la aceste serbări reprezentanți ai lumii muzicale din toată lumea. Amintesc celebrități ca Weissman, Vidal, Kempf și alții. În lipsa unui muzician anume trimis - România a fost reprezentată prin subsemnatul, ca delegat al Ministerului Cultelor și Artelor. Programul celor
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
stilistică a partiturilor, frazarea generoasă, muzicală, minuțios cizelată acum de plasticitatea gesticii dirijorale a lui Mariss Jansons. În Concertul nr. 3 pentru pian și orchestră în do minor de Beethoven, Emmanuel Ax a învins materia sonoră, șlefuind-o aidoma unui sculptor, ornând-o apoi cu jerbe de arpegieri dantelate, similare ghirlandelor florale din tablourile cu Madone renascentiste sau din epoca rococo-ului. Felul în care a fost construit și redat poemul ”O viață de erou” de Richard Strauss a reconfirmat adâncimea
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
și Grecia. Enescu și compozitorii greci (Marcel Spinei), Enescu și Basarabia (Vasile Vasile), Enescu în conștiința artistică românească (Sanda Maistorovici) - o interesantă trecere în revistă a felului în care a fost privit și reprezentat chipul lui Enescu de către câțiva dintre sculptorii noștri, Octetul de George Enescu și Cvartetul consonanțelor de Pascal Bentoiu, autor Martin Kowalevski, care face o analiză pertinentă, științifică, a celor două partituri, pe baza metodei psihologic-fenomenologice a ”gestaltismului”, O versiune românească a mitului lui Oedip (Olguța Lupu), Contrarii
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
Checais (dublu rol), V. Ivan, Petrică Bodeuț; „lăutarii” - coriștii: Dragomir Grigoreacu, Costel Simionescu, Ștefan Mureșeanu, Mircea Zverca<footnote Anca Florea, Opera Română. Al doilea deceniu. 1931-1941. Editura Info Team, București 2002, p. 293-301. footnote>. Regia: Panait Victor Cottescu, regia scenică: sculptorul Mac Constantinescu. Corepetitorii: Liubomirov, Brânzeu, Carp. ISTORIC: Spectacolul s-a reluat pe 13 mai, apoi pe 27 mai și 31 mai 1939, dirijor fiind Paul Constantinescu. (vezi Foto nr. 25, 26, 27<footnote Imagini din patrimoniul Muzeului ONB, oferite cu
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Pavel Șușară I Cînd vine vorba despre Paul Neagu este invocat, aproape mecanic, sculptorul. Dar în egală măsură s-ar putea aminti pictorul, desenatorul, teoreticianul, profesorul, actantul în happening și în performance, poetul ș.a.m.d. Personalitatea lui și întregul său profil cultural sînt abuziv minimalizate, însă, dacă ne referim doar la aspecte particulare
Paul Neagu, între materie și poezie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8409_a_9734]
-
Într-o seară de toamnă cu licăr Mîndria-mi pieri Cînd am înțeles Că după și dincolo de bătălia Purtată cu strălucită probitate Întoarcerea la vatră era De neocolit 1993 Epilog A-l privi pe Paul Neagu doar în ipostazele sale de sculptor, pictor, grafician, actant sau poet nu înseamnă mare lucru. Pentru că, așa cum am spus deja la început, el nu este doar un artist al secvențelor, al unor coduri și limbaje anume, ci un analist și un observator al marilor energii care
Paul Neagu, între materie și poezie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8409_a_9734]
-
spunându-mi în continuare: „Mais vous jouez d'une manière magnifique Madame, vous etes une tres grande pianiste et interprete!” Totodată doria să vin cu orice preț la Paris, unde trebuie să mă audă toată lumea. Tot acolo cunoscusem pe marele sculptor vienez Alex. Jaray, care se declarase un fervent și entuziast admirator al artei mele pianistice. În acest an mult talentatul, aproape genialul meu elev, Radu Mihail în vârstă numai de 16 ani absolvă cursurile mele de pian, obținând și premiul
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
Bijuteriilor...; trimiterea, indirectă, la Rebreanu ("Cu pământul nu e de glumit") camuflează, de fapt, o profeție sumbră. O punere ironică în abis? Paradoxul "Concertului pentru orchestră simfonică" al lui Pius Dabija Personalitate plurivalentă ca orice spirit care se considera renascentist, sculptorul Pius Dabija (unul dintre alter-ego-urile scriitorului) era și compozitor. Compusese, printre altele, un "concert pentru orchestră simfonică", intitulat Cele patru vârste, structurat după o dialectică răsturnată: "Vârsta de fier, allegro assai; Vârsta de aramă, andante sostenuto; Vârsta de argint, allegro
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
proiect cultural, Mircea Bochiș asigură permanent nu numai nivelul valoric al participării, ci și autoritatea și credibilitatea întregului fenomen. Faptul că simpozionul de sculptură este acum cunoscut în toată țara și în străinătate, că există deja liste de așteptare cu sculptorii care urmează să participe la edițiile viitoare, că prezența la Baia Mare tinde să devină un reper important în inventarul activității profesionale a artiștilor, este o realitate pe care Bochiș a știut să o creeze și să o întrețină cu un
Muzeul Florean în 2008 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7770_a_9095]
-
asumat. Simpozionul de sculptură În luna septembrie s-a finalizat cea de-a unsprezecea ediție a simpozionului de sculptură în marmură de la Cărbunari, cu care, de fapt, a început ceea ce a devenit ulterior Muzeul Florean, ediție la care au participat sculptorii Csaba Györi, Vlad Ciobanu, Mircea Bochiș, Eugen Vasile & Andrei Ciubotaru și Rudolf Varna. Și în această ediție, ca de altfel și în cele anterioare, condițiile generale au fost, în mare parte, aceleași. Avînd în vedere faptul, pe care l-am
Muzeul Florean în 2008 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7770_a_9095]
-
ana, Elena Badea Numeroase imagini document cu sculptorul român Constantin Brâncuși, surprinse în timp ce acesta crea mare parte din operele care l-au făcut celebru, au fost compilate într-un film de aproximativ o oră, care a fost postat de către un utilizator de YouTube din Georgia pe contul său
Constantin Brâncuși, filmat la lucru. Imagini document din perioada 1923-1939 by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80152_a_81477]
-
urmele lui Brâncuși", Laurian Stănchescu, a vorbit în direct, la Antena 3, despre acest document și a susținut că " După 15 februarie va începe procesul de rapatriere. Cred că anul acesta îl vom avea acasă pe Brâncuși". Filmul document cu sculptorul român Constantin Brâncuși a fost lansat, pe 12 septembrie 2011, de Centrul Național de Artă și Cultură Georges-Pompidou, cu ocazia unei expoziții dedicate artistului.
Constantin Brâncuși, filmat la lucru. Imagini document din perioada 1923-1939 by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80152_a_81477]